ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2485/2012
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2485/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra cauzei de
față, constată următoarele:
Prin cererea
înregistrată la data de 17 ianuarie 2012 pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca,
executorul bancar M.D.I. din cadrul C.E.B. al P.B.R. SA a solicitat
încuviințarea executării silite a titlului executoriu, contract de credit din 22
iulie 2008. împotriva debitoarei B.E., cu domiciliul în București, str.
Amurgului, la cererea creditorului P.B.R. SA.
Prin sentința civilă nr.
435/ CC din 20 ianuarie 2012, Judecătoria Cluj-Napoca a declinat competența de
soluționare a cererii de încuviințare a executării silite în favoarea
Judecătoriei sectorului 5 București, reținând în considerente faptul că, față
de împrejurarea că domiciliul debitoarei se află în București, iar creditoarea
nu a făcut dovada că locul executării se află în circumscripția teritorială a
Judecătoriei Cluj-Napoca, prin indicarea bunurilor supuse executării silite sau
a terților popriți din raza teritorială a instanței sesizate, operează prezumția
relativă că acestea se găsesc la instanța domiciliului debitoarei.
Prin sentința civilă nr.
1509 din 17 februarie 2012, Judecătoria sectorului 5 București a admis excepția
de necompetență teritorială, invocată din oficiu și a declinat competența de
soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.
Pentru a hotărî
astfel, instanța a reținut aplicabilitatea dispozițiilor art. 373
1
și ale art. 373 alin. (2) C. proc. civ., apreciind că, în situația regăsită în
cauză, o prezumție rezonabilă privind locul în care urmează a se efectua
executarea este cea care izvorăște din însăși voința părții, în virtutea
principiului disponibilității. În acest sens, instanța a considerat că partea
creditoare, prin executorul judecătoresc, a dorit să declanșeze executarea
silită în raza teritorială a instanței sesizate cu cererea de încuviințare a
executării silite, din moment ce încheierea de încuviințare pronunțată de
aceasta se limitează la raza sa de competență teritorială.
Constatând ivit
conflictul negativ de competență, Judecătoria sectorului 5 București a înaintat
cauza instanței supreme, pentru a-l soluționa.
Regulatorul de
competență urmează a fi pronunțat în favoarea Judecătoriei sector 5 București,
pentru următoarele considerente:
Potrivit
dispozițiilor art. 373 alin. (2) C. proc. civ., instanța de executare este
judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea, în afara cazurilor
în care legea dispune altfel, aceasta fiind competentă, conform alin. (3) al
aceluiași articol, să soluționeze și cererile de încuviințare a executării
silite.
În speță, prin cerere
de executare silită adresată C.E.B. proprii, P.B.R. SA a solicitat punerea în
executare silită a titlurilor executorii reprezentate de contractele de credit
menționate, fără a preciza vreo dovadă din care să rezulte că executarea ar
urma să se facă în circumscripția Judecătoriei Cluj-Napoca.
Prin urmare, se va
constata că în lipsa oricăror dovezi în sensul existenței unor bunuri
urmăribile în circumscripția instanței inițial investite, se prezumă că aceste
bunuri ale debitoarei se află la domiciliul său, în București, sectorul 5.
Față de aceste
considerente, în temeiul dispozițiilor art. 20 pct. 2 și 22 C. proc. civ., se va
stabili competența soluționării cererii de încuviințare a executării silite în
favoarea Judecătoriei sectorului 5 București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența
de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 5 București.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 03 aprilie 2012.