ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3346/2011

Asupra

recursului de față,

Din examinarea

lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

Prin sentința nr.

4 din 7 ianuarie 2011 a Curții de Apel Bacău a fost respinsă, ca inadmisibilă,

acțiunea reclamanților formulată în contradictoriu cu G.R.

Pentru a

pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, prin cererea

înregistrată sub nr. 730/32/2010, reclamanții G.V., R.N., G.C., S.V., B.M., S.P.,

D.M., I.G., H.L., C.I., B.I., C.D., B.C.N., I.R., M.E., B.N., C.D., C.L., G.V.,

Ț.I., P.J., T.C., I.G., B.V., C.N., T.R., C.C., B.V., V.N., I.D., H.C., M.A., Z.D.,

S.P., M.Ș., M.V., L.V., A.D., B.M., D.C., P.E., C.C., M.V.I., B.S., C.E., R.L.,

S.E., I.C., C.E., S.I., C.G., B.M., M.E., C.N., C.V., C.V.B., O.E.V., N.I., B.A.,

G.I., B.O., M.V., P.G., N.I., D.V., S.V., A.V., B.G., M.I., B.L., B.G., B.I.,

G.C.S., V.G., M.N.A., P.A., L.P.C., R.I., R.V., T.G., S.V., S.P.C., O.G., O.M.,

S.D., M.I., C.G., C.I., C.E., I.D., L.I., C.M., P.D., T.M., S.I., N.I., B.I.,

P.M., C.C., L.I., C.O., au solicitat în contradictoriu cu pârâtul G.R., pe

calea ordonanței președințiale, suspendarea provizorie a executării

prevederilor H.G. nr. 735/2010 până la soluționarea cererii de suspendare

formulate în cadrul acțiunii în anulare a H.G. nr. 735/2010.

Pârâtul G.R. a

formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității cererii,

motivat de faptul că procedura de

suspendare

a unui act administrativ este reglementată prin art. 14 și 15 din Legea

nr.

554/2004.

Analizând

excepția invocată, instanța a reținut că reclamanții au solicitat, în temeiul art.

581 C. proc. civ., suspendarea provizorie a executării prevederilor H.G. nr. 735/2010

pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislației privind pensiile

militare de stat, a pensiilor de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor

publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, conform

Legii nr. 119/2010, privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Prin

urmare, a stabilit instanța de fond că cererea de suspendare vizează un act

administrativ, care are o procedură distinctă pentru suspendare prevăzută

expres de legea specială, Legea nr. 554/2004.

Pentru aceste

considerente, instanța a arătat că suspendarea executării actului administrativ

este reglementată prin dispozițiile art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004, atât

sub aspectul condițiilor de admisibilitate, cât și al procedurii de soluționare

a cererii și a concluzionat că o cerere întemeiată pe dispozițiile art. 581 C.

proc. civ., este inadmisibilă în cauza de față.

Împotriva

acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții, criticând soluția instanței de

fond ca netemeinică și nelegală.

Recurenții au

criticat soluția instanței de fond arătând că au solicitat pe calea ordonanței

președințiale suspendarea provizorie a H.G. nr. 735/2010 până la soluționarea

cererii de suspendare din dosarul nr. 729/32/2010 aflat pe rolul Curții de Apel

Bacău.

Înalta Curte de

Casație și Justiție, sesizată cu soluționarea recursului declarat, analizând

motivele invocate în raport cu sentința atacată, materialul probator și

dispozițiile legale incidente în cauză, va respinge recursul formulat ca

nefondat, pentru considerentele ce urmează:

Înalta Curte a

reținut că sunt nefondate criticile formulate de recurenți împotriva sentinței

atacate, întrucât în materia contenciosului administrativ nu sunt aplicabile

dispozițiile art. 581 C. proc. civ.

Prin Legea

contenciosului administrativ nr. 554/2004 s-au instituit proceduri speciale de

suspendare a executării actului administrativ, proceduri

derogatorii de la dreptul comun prevăzute de art.

14 și 15 din lege, atât în faza

procedurii prealabile prevăzută de art. 7

din actul normativ indicat, cât și în faza sesizării instanței cu cererea de

anulare a respectivului act administrativ.

Este bine cunoscut faptul că actul administrativ

se bucură de prezumția de

legalitate care, la rândul său, se bazează pe

prezumția de autenticitate și de veridicitate și că acest act administrativ

constituie el însuși titlu executoriu.

A nu executa

actele administrative, care sunt emise în baza legii,

echivalează cu a nu executa legea, ceea ce este de neconceput într-o

bună ordine

juridică, într-un stat de drept și o democrație

constituțională.

Tocmai de aceea

suspendarea actelor administrative, ca operație juridică de întrerupere

vremelnică a efectelor acestora, ne apare ca o situație de excepție, care poate

fi de drept, când legea o prevede (ex. art. 123 alin. final din Constituție)

sau judecătorească, dar în limitele și condițiile prevăzute de lege.

Înalta Curte a

constatat că instanța de fond a dat o interpretare corectă dispozițiilor legale

aplicabile, astfel încât sentința instanței de fond va fi menținută și, pe cale

de consecință, văzând dispozițiile art. 312 C. proc. civ., va respinge recursul

formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

recursul formulat de G.V., R.N., G.C., S.V., B.M., S.P., D.M., I.G., H.L.,

C.I., B.I., C.D., B.C.N., I.R., M.E., B.N., C.D., C.L., G.V., T.I., P.J., T.C.,

I.G., B.V., C.N., T.R., C.C., B.V., V.N., I.D., H.C., M.A., Z.D., S.P., M.Ș.,

M.V., L.V., A.D., B.M., D.C., P.E., C.C., M.V.I., B.S., C.E., R.L., S.E., I.C.,

C.E., S.I., C.G., B.M., M.E., C.N., C.V., C.V.B., O.E.V., N.I., B.A.G.I., B.O.,

M.V., P.G., N.I., D.V., S.V., A.V., B.G., M.I., B.L., B.G., B.I., G.C., V.G.,

M.N.A., P.A., L.P.C., R.I., R.V., T.G., S.V., S.P.C., O.G., O.M., S.D., M.I.,

C.G., C.I., C.E., I.D., L.I., C.M., P.D., T.M., S.I., N.I., B.I., P.M., C.C.,

L.I., C.I. împotriva sentinței nr. 4 din 7 ianuarie 2011 a Curții de Apel

Bacău, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 9 iunie 2011.