ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1241/2012

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 64/CC/22.09.2011, Tribunalul Galați a respins ca nefondată cererea de revizuire formulată de condamnata M.A., privind sentința penală nr. 290 din 10 iunie 2005 a Tribunalului Galați.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele: la data de 16 august 2001 persoana vătămată P.C. a adresat o plângere organelor de poliție prin care a solicitat efectuarea cercetărilor față de făptuitoarea M.A. care a lovit-o cu muchia unei șape în zona toracică, împrejurare în care i-a degradat atât cămașa cu care era îmbrăcată, cât și telefonul mobil care se afla în buzunarul cămășii.

La data de 28 august 2001, persoana vătămată M.A. a sesizat organele de poliție cu fapta comisă de făptuitorul P.C. care, la data de 16 august 2001, prin întrebuințarea violențelor și amenințărilor, precum și prin desființarea unui gard despărțitor i-a ocupat fără drept, o suprafață din terenul pe care îl deține pe strada N.L.

Prin rezoluția nr. 5036/P/2001 Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați a confirmat propunerea organelor de poliție de întrerupere a urmăririi penale pentru infracțiunile prevăzute de art. 180 alin. (2) și de art. 217 alin. (2) C. pen., sesizate de P.C. precum și propunerea de neîncepere a urmăririi penale pentru infracțiunea prevăzută de art. 220 alin. (2) C. pen., sesizată de M.A., motivat de faptul că infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen. îi lipsește latura subiectivă, iar pentru celelalte două infracțiuni (prevăzute de art. 180 alin. (2) și de art. 220 C. pen.), acțiunea penală se pune în mișcare direct la instanța de judecată, conform prevederilor art. 279 pct. 2 lit. a) C. proc. pen.

Prin adresa din 09 noiembrie 2001 Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați a înaintat instanței de judecată cele două plângeri; certificatul medico-legal, actele premergătoare întocmite de organele de poliție, precum și rezoluția nr. 5036/P/2001, înscrisuri ce au fost înregistrate pe rolul instanței sub nr. 1493/2001.

În acest dosar s-a pronunțat sentința penală nr. 1712 din 26 iunie 2002 prin care Judecătoria Galați a dispus, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. h) C. proc. pen. și art. 284

1

C. proc. pen., încetarea procesului penal pornit la plângerea prealabilă a părții vătămate M.A. împotriva inculpatului P.C. pentru săvârșirea infracțiunii de tulburare de posesie, prevăzută de art. 220 alin. (2) C. pen.

Prin aceeași sentință penală inculpata M.A. a fost condamnată la 3 (trei) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 180 alin. (2) C. pen., iar potrivit dispozițiilor art. 40 C. pen. raportat la art. 34 lit. d) C. pen. s-a contopit pedeapsa aplicată cu pedeapsa amenzii penale în sumă de 500.000 RON ce i-a fost aplicată prin sentința penală nr. 1457 din 25 mai 1998 a Judecătoriei Galați, și s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa închisorii de 3 luni, la care s-a adăugat pedeapsa amenzii în întregime.

Conform art. 71 C. pen. i-au fost interzise inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 C. pen.

Totodată s-a luat act că partea vătămată P.C. nu s-a constituit parte civilă și că nu a solicitat cheltuieli judiciare, iar în baza dispozițiilor art. 191 alin. (1) și art. 192 lit. c) C. proc. pen. M.A. a fost obligată la plata sumei de 400.000 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva sentinței penale nr. 1712/2002 a declarat recurs partea vătămată inculpata M.A., care a criticat soluția dată pe motive de nelegalitate.

Tribunalul Galați, prin decizia penală nr. 662 din 19 decembrie 2002 (Dosar nr. 2600/2002) a admis recursul declarat, a casat sentința atacată (nr. 1712/2002) și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, motivat de faptul că judecata s-a făcut fără să se fi îndeplinit legal procedura de citare cu partea vătămată - inculpata M.A., iar aceasta a fost practic în imposibilitate de a se apăra.

În rejudecare a fost înregistrată sub nr. 801/P din 25 martie 2003.

La primul termen de judecată (17 aprilie 2003) partea vătămată - inculpata M.A. a arătat că pe rolul aceleiași instanțe mai există un Dosar (nr. 29/P/2003) în care se judecă cu inculpatul P.C. pentru o faptă comisă tot la data de 16 august 2001.

Din verificările efectuate s-a constatat că la data de 08 ianuarie 2003 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Galați, sub nr. 29/P/2003 plângerea prealabilă a părții vătămate M.A. prin care solicită tragerea la răspundere penală a inculpatului P.C. și a altor 8-9 salariați ai acestuia care împreună, la data de 16 august 2001, i-au ocupat fără drept o suprafață de teren pe care îl deține în mod legal, împrejurare în care toți inculpații au lovit-o și au trântit-o la pământ.

Față de împrejurarea că o parte dintre inculpați sunt polițiști, iar competența de soluționare a faptelor comise de către aceștia aparțin altei instanțe, în cauză s-a pus în discuție, în conformitate cu dispozițiile art. 35 C. proc. pen. referitoare la competența de soluționare în caz de indivizibilitate sau conexitate, excepția de necompetență materială.

Astfel, avându-se în vedere și disp. art. 64 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, prin sentința penală nr. 2487 din 11 septembrie 2003, Judecătoria Galați a dispus declinarea cauzei în favoarea Tribunalului Galați, în aceste condiții înregistrându-se Dosarul cu nr. 2616/P/2003:

Prin sentința penală nr. 290 din 10 iunie 2005, Tribunalul Galați, în rejudecare, a dispus în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., achitarea inculpaților P.C., C.M., R.V., R.M., C.L. și B.A. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 220 alin. (1), (2), (3) C. pen., în procesul penal pornit la plângerea prealabilă a părții vătămate M.A.

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., a dispus achitarea inculpaților U.C., B.F. și G.S. pentru săvârșirea infracțiunii de tulburare de posesie prev. de art. 220 alin. (1), (2), (3) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., a dispus achitarea inculpaților P.C., C.M., R.M., R.V., C.L., B.A., U.C., B.F. și G.S. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 180 alin. (1) C. pen., în procesul pornit la plângerea prealabilă a părții vătămate M.A.

A respins pretențiile civile formulate de partea vătămată M.A., constituită parte civilă în procesul penal.

A condamnat pe inculpata M.A. la o pedeapsă de 10.000.000 RON amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. de art. 180 alin. (2) C. pen. (faptă din 16 august 2001).

Conform art. 1 din Legea nr. 543/2002, a constatat grațiată integral și condiționat pedeapsa amenzii penale aplicată inculpatei prin prezenta sentință.

A atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 543/2002.

A constatat că partea vătămată P.C. nu s-a constituit parte civilă în cauză și nu a solicitat cheltuieli judiciare.

A obligat inculpata M.A. la plata sumei de 1.598.083 RON despăgubiri materiale către C.A.S. Galați, reprezentând cheltuieli de spitalizare ocazionate de internarea părții vătămate P.C.

Prin decizia penală nr. 40 din 19 ianuarie 2006, Curtea de Apel Galați a dispus respingerea recursului declarat de inculpată, sentința rămânând astfel definitivă.

Prin cererea de revizuire, pe tenta a invocat faptul că afirmațiile martorilor părții vătămate P.C. au fost mincinoase, iar persoanele care au acționat în calitate de polițiști au uzat de falsuri în înscrisuri.

Prin referatul întocmit la 22 iunie 2011 de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați s-a propus respingerea cererii de revizuire promovată de petentă în condițiile în care aceasta nu se raportează la cazul prevăzut de disp. art. 394 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

S-a mai reținut de prima instanță că acțiunea penală în revizuirea sentinței nr. 290/2011 a Tribunalului Galați este nefondată deoarece situația adusă în discuție de condamnată, situație ce poate fi grefată pe disp. art. 394 alin. (1) lit. b) și c) C. proc. pen. nu a fost probată și nu a fost demonstrată vreo fraudă procesuală de genul mărturiei mincinoase care să atace înseși bazele hotărârii a cărei revizuire se solicită Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, prin decizia penală nr. 265/A din 17 noiembrie 2011, a respins, ca nefondat, apelul declarat de revizuienta M.A.,  împotriva sentinței penale nr. 64/CC din 22 septembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Galați în Dosarul nr. 6365/121/2011.

Împotriva sus-menționatei decizii a declarat recurs revizuienta M.A. arătând în memoriul scris depus la dosar că solicită a se judeca „obiectul dosarului" asupra căruia nu s-a pronunțat nici o instanță, apreciind că în mod greșit s-a susținut că în cauză exista o hotărâre definitivă și irevocabilă.

A mai arătat ca a promovat această cale de atac pentru a beneficia de toate căile prevăzute de lege, precizând că a depus la dosar toate actele în favoarea sa pentru a demonstra că „legea nu a fost aplicată unitar și egal".

Recursul este nefondat.

Analizând decizia atacată, Curtea constată că prin sentința penală nr. 290 din 10 iunie 2005 a Tribunalului Galați rămasă definitivă prin decizia penală nr. 40 din 19 ianuarie 2006 a Curții de Apel Galați, M.A. a fost condamnată la o pedeapsă de 10.000.000 RON amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. de art. 180 alin. (2) C. pen. (faptă din 16 august 2001).

Conform art. 1 din Legea nr. 543/2002, s-a constatat grațiată integral și condiționat pedeapsa amenzii penale aplicată inculpatei prin sentință.

Potrivit disp. art. 394 C. proc. pen., revizuirea unei hotărâri rămasă definitivă poate fi cerută în unul din cazurile expres și limitativ prev. la alin. (1) lit. a)-e) din text.

Conform prevederilor art. 394 lit. b) C. proc. pen., „revizuirea poate fi cerută când un martor, un expert sau un interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere" , iar potrivit lit. c) „când un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals".

Prin cererea de revizuire, petenta a invocat faptul că afirmațiile martorilor părții vătămate P.C. au fost mincinoase, iar persoanele care au acționat în calitate de polițiști au uzat de falsuri în înscrisuri.

Motivul invocat inițial de revizuientă în cererea de revizuire se circumscrie disp. art. 394 lit. b) și c) C. proc. pen., însă, conform disp. art. 395 C. proc. pen., „Situațiile care constituie cazurile de revizuire prev. în art. 394 lit. b), c) și d) se dovedesc prin hotărâre judecătorească sau prin ordonanța procurorului (..)".

Or, revizuientă, nu a produs nici o probă în acest sens, simplele sale afirmații fără a putea conduce automat la revizuirea hotărârii de condamnare.

Cât privește motivul de revizuire invocat în cererea de recurs și memoriul depus, respectiv solicitarea de a se judeca „obiectul dosarului" asupra căruia nu s-a pronunțat nici o instanță, apreciind că în mod greșit s-a susținut că în cauză există o hotărâre definitivă și irevocabilă, arătând ca a promovat această cale de atac pentru a beneficia de toate căile prevăzute de lege, precizând că a depus la dosar toate actele în favoarea sa pentru a demonstra că „legea nu a fost aplicată unitar și egal.", instanța constată că acesta nu se circumscrie cazurilor limitativ și expres prev. de disp. art. 394 C. proc. pen.

Prin solicitarea formulată de condamnată se tinde la reexaminarea hotărârilor pronunțate în cauză.

Așa fiind, Înalta Curte constată că cererea de revizuire a fost corect respinsă de instanța de fond, care a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, menținută de instanța de control judiciar, prin respingerea, ca nefondat, a apelului declarat.

Ca atare, conf. disp. art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul urmează a fi respins ca nefondat, menținându-se hotărârile atacate ca fiind legale.

Văzând și disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuienta M.A. împotriva deciziei penale nr. 265/A din 17 noiembrie 2011 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă recurenta revizuienta la plata sumei de 150 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat d în oficiu, se va avansa d în fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 19 aprilie 2012.