ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1410/2012

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 735 din 25 octombrie 2011 a Tribunalul București, secția a ll-a penală, inculpatul A.D.M., a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 320 1 alin. (1) și alin. (7) ,art. 74 lit. a), c) și art. 76 lit. b) C. pen. și 3 ani interzicere a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen. În temeiul art. 71 C. pen., a fost interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II -a și lit. b) C. pen. În baza art. 350 C. proc. pen.

a fost menținută starea de arest a inculpatului, iar în temeiul art. 88 C. pen. a fost dedusă din pedeapsa aplicată durata arestării preventive de la 29 august 2011 la zi. În temeiul art. 17 alin. (1) C. pen., art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 a fost confiscată de la inculpat în vederea distrugerii - cu păstrarea contraprobelor - a cantității de 0,15 grame drog rămasă în urma analizelor de laborator. S-a luat act că, în procesul de laborator au fost consumate cantitățile de 0,13 grame și de 0,006 grame de substanță care conține heroină. În temeiul art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, au fost confiscate de la inculpat sumele de 200 RON, și respectiv, de 130 RON, obținute din vânzarea de droguri.

Conform art. 191 C. proc. pen., inculpatul a fost obligat la plata sumei de 2.000 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut, în esență, că: La 29 iunie 2010, în jurul orelor 17,00, inculpatul A.D.M. a vândut colaboratorului sub acoperire M.J. 3 doze de heroină contra sumei de 200 RON, iar la 1 iulie 2011 a vândut aceluiași colaborator contra sumei de 130 RON 2 doze de heroină. Fiind audiat, inculpatul a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 320 1 C. proc. pen., judecata făcându-se în baza probelor administrate la urmărirea penală. Tribunalul a avut în vedere, la individualizarea pedepsei, dispozițiile art. 72 C. pen., efectele aplicării art. 320 1 alin. (7) C. proc.

pen., precum și reținerea de circumstanțe atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) și c) C. pen., respectiv, conduita bună a inculpatului înainte de comiterea faptei și atitudinea sa procesuală pozitivă. Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul A.D.M., sub aspectul cuantumului pedepsei, considerată prea severă, în raport de circumstanțele personale și atitudinea procesuală sinceră și de regret, precum și de precizarea că a mai consumat droguri împreună cu denunțătorul, solicitând, totodată, aplicarea dispozițiilor art. 86 1 C. pen. Prin decizia penală nr. 336/A din 5 decembrie 2011 a Curții de Apel București, secția I p enală, apelul declarat de inculpat a fost respins ca nefondat, a fost menținută starea de arest a acestuia și dedusă prevenția la zi.

Totodată, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 400 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON a reprezentat onorariul apărătorului desemnat din oficiu. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a apreciat că instanța de fond a aplicat o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru o infracțiune continuată de trafic de droguri de mare risc, pentru care legea prevede o pedeapsă între 10 și 20 ani închisoare, dând eficiență maximă circumstanțelor atenuante, în două etape, prin aplicarea art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen. și a art. 76 lit. b) C. pen. S-a mai reținut că față de caracterul continuat al faptei și pericolul social al acesteia, pedeapsa aplicată este corespunzătoare și nu există motive de reducere a acesteia și nici de schimabare a modalității de executare.

Împotriva acestei din urmă decizii, în termen legal, inculpatul A.D.M. a declarat recursul de față, solicitând să fie dată o eficiență sporită circumstanțelor atenuate prevăzute de art. 74 lit. a) și c) C. pen. și să-i fie aplicată o pedeapsă situată mai accentuat sub minimul special prevăzut de lege, deoarece a avut o atitudine sinceră, a recunoscut și regretat fapta și nu are antecedente penale. Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, s-a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 86 1 C. pen. Recursul este fondat în sensul celor ce succedă: Potrivit art. 72 C. pen., la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de alte împrejurări care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Instanțele - de fond și de apel - au reținut corect că inculpatul a săvârșit infracțiunea de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, faptă pe care acesta a recunoscut-o și a regretat-o. Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că inculpatul este o persoană liniștită, respectuoasă, a acordat ajutor mamei sale bolnave, în același timp remarcându-se și pe plan sportiv, obținând numeroase diplome la concursuri sportive organizate de Ministerul Apărării Naționale. Totodată, trebuie observat și apreciat ca atare faptul că inculpatul nu are antecedente penale și că a avut un comportament bun înainte de săvârșirea faptei.

În acest context, Înalta Curte apreciază că o pedeapsă de 3 închisoare aplicată inculpatului, în condițiile executării efective într-un loc de deținere, este necasară și suficientă pentru reeducarea acestuia și formarea unei atitudini corecte față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială; aplicarea art. 86 1 C. pen., solicitată din nou de inculpat și în recursul de față, se apreciază a nu fi oportună simpla condamnare fără executarea efectivă a pedepsei într-un loc de deținere neputând constitui pentru el un avertisment suficient, spre a-l determina să nu mai săvârșească în viitor, alte infracțiuni. Examinându-se cauza și potrivit art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., nu s-a constatat existența vreunui alt caz în afară de cel referitor la individualizarea pedepsei care, invocat din oficiu, ar fi de natură să ducă la casarea deciziei atacate.

Astfel fiind, Curtea va admite recursul declarat de inculpat, va casa în totalitate decizia penală recurată și în parte sentința sentința penală nr. 735 din 25 octombrie 2011 a Tribunalului București, secția a ll-a penală, și, rejudecând, va reduce pedeapsa principală aplicată inculpatului A.D.M. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri în formă continuată prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., art. 74 lit. a), c) C. pen. și art. 76 lit. b) C. pen., de la 5 ani închisoare la 3 ani închisoare. Se va face aplicarea art. 71-64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen. și vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar onorariul parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu, în sumă de 50 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de inculpatul A.D.M. împotriva deciziei penale nr. 336/A din 5 decembrie 2011 a Curții de Apel București, secția I p enală. Casează decizia penală recurată și, în parte, sentința penală nr. 735 din 25 octombrie 2011 a Tribunalului București, secția a ll-a penală, și, rejudecând: Reduce pedeapsa principală aplicată inculpatului A.D.M. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri în formă continuată prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., art. 74 lit. a), c) C. pen. și art. 76 lit. b) C. pen., de la 5 ani închisoare la 3 ani închisoare. Face aplicarea art. 71-64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 29 august 2011, la 2 mai 2012. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Onorariul parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu, în sumă de 50 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 2 mai 2012.