ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4487/2010

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 608 din 4 august 2010 a Tribunalului București, secția I penală, a fost condamnat inculpatul N.G.C., în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 37 lit. b) C. pen. și a art. 16 din Legea nr. 143/2000 la 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. și, în baza art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și a art. 16 din Legea nr. 143/2000 la 1 an închisoare, stabilindu-se, conform art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen., ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

S-au aplicat dispozițiile art. 71 și art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive de la 21 octombrie 2009 la zi. În baza art. 118 lit. f) C. pen. și a art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea cantității de 3,51 grame heroină rămasă după efectuarea analizei de laborator. Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că la data de 21 octombrie 2009, inculpatul N.G.C. a vândut martorului denunțător T.C. o doză de heroină de 0,15 grame, cu suma de 100 RON, iar la domiciliul său, cu prilejul percheziției a fost găsită cantitatea de 3,63 grame heroină deținută fără drept, pentru consum propriu.

Anterior, inculpatul i-a mai vândut heroină în mai multe rânduri aceluiași martor. În timpul urmăririi penale, inculpatul a depus un denunț penal, în urma căruia au fost depistate, arestate și trimise în judecată două persoane pentru trafic de droguri de mare risc. Situația de fapt și vinovăția inculpatului au fost stabilite în baza procesului-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, a procesului-verbal de percheziție domiciliară, a raportului de constatare tehnico-științifică, aflat în dosar, a declarațiilor martorului denunțător T.C., probe coroborate cu declarațiile de recunoaștere ale inculpatului. Curtea de Apel București, secția I penală, prin Decizia penală nr. 188 din 6 septembrie 2010 a respins apelul declarat de inculpat împotriva hotărârii primei instanțe, considerând nefondate criticile formulate în sensul că ar fi fost provocat de denunțător și că pedeapsa stabilită este prea severă.

Astfel instanța de control judiciar a constatat că, de bună voie și nedeterminat de altă persoană a vândut martorului denunțător T.C. doza de heroină de 0,15 grame, iar referitor la pedeapsă, s-a apreciat că ea a fost corect individualizată, prin reducerea limitelor legale, conform art. 16 din Legea nr. 143/2000. Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, inculpatul N.G.C. care, invocând dispozițiile art. 385 9 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., a susținut că pedeapsa aplicată este prea severă și a solicitat, având în vedere conduita sinceră pe parcursul procesului, reducerea ei prin aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen. Recursul declarat nu este întemeiat. Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului se constată că instanțele au stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului N.G.C.

în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și de art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, constând în aceea că la 21 octombrie 2009 a vândut o doză de heroină de 0,15 grame martorului denunțător T.C., că anterior martorului a mai cumpărat heroină de la inculpat și că la domiciliul său a fost găsită cantitatea de 3,63 grame, de heroină, drog de mare risc, deținut fără drept, în vederea consumului propriu. Referitor la pedepsele aplicate pentru cele două infracțiuni se constată că ele au fost individualizate la minimul legal, ca urmare a reducerii limitelor pedepselor, în baza art. 16 din Legea nr. 143/2000, inculpatul denunțând și facilitând identificarea și tragerea la răspundere penală a două persoane care au săvârșit infracțiuni legate de droguri.

La individualizarea pedepselor instanțele au mai ținut seama, conform art. 72 C. pen., de pericolul social al faptelor, de împrejurările comiterii lor, de cantitatea de droguri vândută ori deținută pentru consum propriu și de persoana inculpatului care a avut o poziție sinceră pe parcursul procesului și se află în starea de recidivă prevăzută de art. 37 lit. b) C. pen., faptele fiind comise după executarea unei pedepse de 5 ani închisoare pentru complicitate la infracțiunea de furt calificat, prin Sentința penală nr. 1330 din 8 august 2003 a Judecătoriei Sector 3 București. Din analiza actelor dosarului nu rezultă existența unor împrejurări din cele prevăzute în art. 74 C. pen., cărora să le fie conferită semnificația juridică a circumstanțelor atenuante și care să justifice reducerea pedepsei.

Se mai constată de către Curte, că pedepsele aplicate, ca și pedeapsa de executat, sunt de natură a asigura, potrivit art. 52 din C. pen., constrângerea, reeducarea și reintegrarea în comunitate a inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. În consecință critica formulată de inculpat în sensul greșitei individualizări a pedepsei nu este întemeiată. Față de considerentele expuse, constatând nefondat motivul de recurs invocat de inculpat și, nerezultând existența unor cazuri de casare din cele prevăzute de art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., care pot fi luate în considerare din oficiu, Curtea, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) și a art. 192 alin. (2) C. proc. pen., urmează a respinge ca nefondat recursul declarat cu obligarea inculpatului la cheltuieli judiciare către stat.

Se va deduce din pedeapsa aplicată timpul reținerii și al arestării preventive de la 21 octombrie 2009 la 18 octombrie 2010 și se va stabili ca onorariul pentru apărătorul din oficiu să fie avansat din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul N.G.C. împotriva Deciziei penale nr. 188/A din 6 septembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală. Deduce din pedeapsa aplicată recurentului inculpat, reținerea și arestarea preventivă de la 21 octombrie 2009 la 13 decembrie 2010. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică azi 13 decembrie 2010.