ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 04.04.2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1009/2012

HOTĂRÂRE
04.04.2012
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1009/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de

față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 460 din 2 iunie

2011, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, în baza art. 2

alin. (1) din Legea nr. 143/2000, a fost condamnat inculpatul C.L. la o

pedeapsă de 10 ani închisoare, în regim de detenție, pentru săvârșirea

infracțiunii de trafic de droguri de mare risc.

În baza art. 65 C.

pen., s-a aplicat aceluiași inculpat și pedeapsa complementară a interzicerii

exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a și lit. b) C.

pen., pe o durată de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a

pedepsei principale aplicate.

S-a făcut aplicarea

art. 71 - 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. A fost menținută starea de

arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și

arestării preventive de la 24 octombrie 2010 și de la 08 noiembrie 2010 la zi.

În baza art. 118 lit.

f) C. pen., rap. la art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus

confiscarea specială de la inculpat a sumei de 100 RON (provenită din fondurile

M.I.R.A.) sumă ce a fost obținută de la colaboratorul cu nume de cod D.I., în

favoarea statului.

În baza art. 17 alin.

(1) Legea nr. 143/2000 rap. la art. 18 alin. (1) Legea nr. 143/2000, s-a dispus

confiscarea în vederea distrugerii a cantității de 0,21 gr. heroină rămasă după

efectuarea determinărilor fizico-chimice, sigilată cu sigiliul M.I., cu

păstrarea în mod obligatoriu de contraprobe.

A fost obligat

inculpatul la plata către stat a sumei de 400 RON, reprezentând cheltuieli

judiciare către stat.

Pentru a pronunța

această soluție, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului

de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. nr.

1391/D/P/2010 din data de 30 noiembrie 2010, au fost trimiși în judecată, în

stare de arest preventiv, inculpații C.L., G.I. zis S. și I.M., pentru

săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc, prev. și ped. de

art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.

Prin actul de

sesizare a instanței s-a reținut că, la data de 06 august 2010, după ce s-a

efectuat o percheziție corporală asupra colaboratorului cu nume de cod

„D.I." fără a se găsi bani, bunuri sau substanțe interzise de lege la

deținere, investigatorul cu nume de cod „M.D." i-a înmânat acestuia suma

de 100 RON în vederea cumpărării a două doze cu heroină de la inculpatul C.L.

zis „L.".

Investigatorul

împreună cu colaboratorul s-au deplasat în zona cartierului D.T., unde acesta

din urmă l-a contactat telefonic la numărul 07xx.xxx.xxx pe inculpat care i-a

solicitat să ia un taxi și să-l aștepte în apropierea adresei sale de domiciliu

din București, A.Ț., sector 6.

Sub supravegherea

investigatorului, colaboratorul cu nume de cod „D.I." s-a suit într-un

taxi cu care s-a deplasat în zona sus-menționată unde s-a întâlnit cu

inculpatul C.L. zis „L." care, după ce l-a salutat, s-a suit în autoturism

pe bancheta din spate.

După o scurtă

discuție cu colaboratorul, la solicitarea inculpatului, autoturismul taxi s-a

deplasat către cartierul R., oprindu-se în dreptul unui gang situat în dreptul

imobilului str. D.S., sector 6.

În taxi, inculpatul

C.L. zis „L." i-a solicitat colaboratorului cu nume de cod „D.I."

banii și l-a întrebat dacă vrea 4 doze cu heroină.

Colaboratorul i-a

cerut acestuia două doze cu heroină motivând că are doar 100 RON după care i-a

înmânat suma menționată.

Inculpatul C.L. zis

„L.", după ce a luat banii, a coborât din autoturism și a intrat în gang

revenind la taxi după aproximativ 20 - 25 minute. În continuare, la solicitarea

inculpatului, autoturismul taxi s-a reîntors la adresa din București, A.Ț.,

sector 6 unde acesta împreună cu colaboratorul cu nume de cod „D.l." au

intrat în scara imobilului menționat.

În scară, după o

scurtă discuție, inculpatul C.L. zis „L." a întins mâna și l-a salutat pe

colaborator plasându-i în același timp, în interiorul palmei, două doze cu

heroină.

După realizarea

tranzacției, colaboratorul cu nume de cod „D.l." s-a deplasat către locul

de întâlnire stabilit cu investigatorul sub acoperire cu nume de cod

„M.D." căruia i-a predat cele două doze cu heroină cumpărate de la

inculpatul C.L. zis „L.".

Investigatorul a

efectuat un nou control corporal asupra colaboratorului, fără a se găsi alte

bunuri sau substanțe care să intereseze cauza.

Analizând întregul

material probator administrat în cauză, judecătorul fondului a constatat că, în

fapt, la data de 06 august 2010, inculpatul C.L. a vândut colaboratorului cu

nume de cod „D.I.", două doze de heroină în greutate de 0,33 grame, pentru

suma de 100 RON.

Pentru a reține

această situație de fapt, instanța de fond a pornit de la mențiunile procesului-verbal,

care arată că la data de 6 iulie 2010, I.G.P. - Brigada de Combatere a

Criminalității Organizate s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că în

zona Cartierului D.T., sector 6 București, un individ pe nume „L." are

preocupări pe linia traficului de droguri de mare risc, comercializând heroină,

fie porționată în doze mici, cu suma de 50 RON doza, fie, de cele mai multe

ori, drogul este porționat în punguțe de 5 grame, pentru suma de 800 RON.

De asemenea, a

constatat instanța fondului că, potrivit procesului-verbal încheiat la data de

06 iulie 2010, în continuarea cercetărilor ce se efectuau în lucrarea penală,

privind pe numitul „L.", ofițeri din cadrul Brigăzii de Combatere a

Criminalității Organizate sector 2, au procedat la efectuarea de verificări și

investigații, ocazie cu care au stabilit că persoana respectivă a fost

observată în anturajul mai multor persoane, cunoscute ca fiind consumatoare de

droguri, persoane de la care „L." primea sume de bani, oferindu-le în

schimb niște obiecte de mici dimensiuni, afișând mereu atitudinea unei persoane

ce se simte urmărită.

S-a mai menționat în

același proces-verbal că numitul „L." se aprovizionează cu droguri de la o

persoană neidentificată ce locuiește în zona str. R.C., sector 5.

În continuarea

investigațiilor cu privire la numitul „L.", lucrători din cadrul I.G.P.R.

- Brigada de Combatere a Criminalității Organizate - Serviciul Antidrog Biroul

sectorului 2 au procedat la efectuarea de verificări în baza de date a

C.N.A.B.D.E.P. și au stabilit faptul că numitul „L." se numește în

realitate C.L.

Instanța de fond a

mai reținut că prin Ordonanța nr. 69 A/2010, D.I.I.C.O.T. - Serviciul

Teritorial București a dispus introducerea în cauză a investigatorului sub

acoperire cu nume de cod „M.D." și a colaboratorului sub acoperire

„D.I." - nume de cod și a autorizat procurarea cantității de 50 grame de

heroină de către investigatorul sub acoperire, direct sau prin intermediul

colaboratorului sub acoperire, de la numitul C.L. zis „L.", iar prin încheierea

de ședință din Camera de Consiliu din data de 09 iulie 2010, Tribunalul

București a autorizat interceptarea și înregistrarea audio-video în mediul

ambiental a convorbirilor directe purtate de către investigatorul cu nume de

cod „M.D." și colaboratorul său „D.I." -nume de cod, cu numitul C.L.

zis „L.". Potrivit declarației investigatorului sub acoperire cu nume de

cod „M.D.", la data de 06 august 2010: „(..) în jurul orei 13:30, la

sediul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate - Serviciul Antidrog, Biroul

sectorului 2, am procedat la efectuarea unui control corporal amănunțit asupra

colaboratorului cu identitate protejată „D.I." - nume de cod, ocazie cu

care asupra acestuia nu au fost găsite bani, bunuri sau substanțe interzise

prin lege la deținere.

În continuare, în

baza Autorizației de înregistrare audio/video în mediu ambiental emisă la data

de 09 iulie 2010 de Tribunalul București, am montat tehnica de înregistrare

audio-video în mediul ambiental asupra colaboratorului și i-am predat suma de

100 RON, în vederea efectuării unei cumpărări supravegheate de droguri de la

numitul C.L. După aceasta, ne-am deplasat împreună în cartierul D.T., sector 6.

Ajunși aici, în jurul

orelor 14:30, colaboratorul l-a apelat telefonic la nr. 07xx.xxx.xxx, pe

numitul C.L. și l-a întrebat dacă îl poate ajuta la ora aceasta. Acesta i-a

cerut colaboratorului să vină cu un taxi în apropierea adresei sale de

domiciliu, adresă cunoscută colaboratorului.

Imediat a fost

pornită tehnica de înregistrare audio-video, colaboratorul a luat un autoturism

taxi din zona în care ne aflam și s-a deplasat la locul indicat de către

numitul C.L. În acest timp, eu l-am urmat îndeaproape astfel încât să poată fi

evitată deconspirarea.

Colaboratorul a mers

cu autoturismul taxi până în imediata apropiere a adresei din București, A.T.,

sector 6, unde l-a găsit pe inculpatul C.L.. Acesta, văzându-l, a urcat și el

în taxi.

După câteva momente

de așteptare, autoturismul taxi s-a pus în mișcare, ieșind de pe străduțele

dintre blocuri, în bd. D.T., spre direcția intersecția str. R. - bd. T. - P. -

D.S., intersecție situată la limita sectoarelor 5 și 6. La un moment dat,

taxiul a oprit lângă un magazin situat la C.F., unde colaboratorul a coborât și

a luat o sticlă de suc. Profitând de ocazie, colaboratorul mi-a comunicat că

urmează să meargă cu C.L. să îi procure droguri din intersecția R. Apoi,

colaboratorul a revenit la taxi și au plecat mai departe, până în intersecția

anterior menționată.

Ajunși în această

intersecție, autoturismul a oprit în dreptul imobilului situat la adresa din

str. D.S., sector 6. După aproximativ 1 minut de staționare, din locul în care

eram postat, am observat pe numitul C.L., care a coborât din taxi, având în

mână o sumă de bani. Acesta a intrat pe un gang situat la adresa anterior

menționată, lăsându-l pe colaborator să aștepte în taxi.

După aproximativ 20

de minute, l-am observat pe numitul C.L. ieșind din gangul, în care intrase

anterior și a urcat în autoturismul taxi.

Imediat, autoturismul

s-a pus în mișcare, mergând în direcția cartierului D.T. În acest timp, eu am

urmat îndeaproape taxiul, care a mers până în apropierea adresei din București,

A.T., sector 6, unde colaboratorul, însoțit de numitul C.L., a coborât din taxi

și au intrat în scara blocului, de la adresa anterior menționată.

Din locul în care mă

postasem, am observat pe cei doi, salutându-se, prin împreunarea mâinilor, după

care s-au despărțit, numitul C.L., rămânând în scara de bloc, iar colaboratorul

a venit în locul în care mă aflam, predându-mi două punguțe confecționate din

celofan, semitransparent, de culoare albă, conținând o substanță pulverulentă,

culoare bej. Colaboratorul a declarat că cele două punguțe conțin heroină și

i-au fost vândute de către C.L., contra sumei de 100 RON.

În continuare, am

efectuat un nou control corporal amănunțit asupra colaboratorului cu identitate

protejată „D.I." - nume de cod, ocazie cu care asupra acestuia nu au fost

găsite bani, bunuri sau substanțe interzise prin lege la deținere.

Ulterior, m-am

deplasat la sediul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate -

Serviciul Antidrog, Biroul sectorului 2 unde am procedat la predarea

pungulițelor descrise mai sus unui lucrător de poliție, acesta introducându-le

într-un plic tip M.A.I. care a fost sigilat cu sigiliu tip M.I. și trimise spre

expertizare de specialitate (..)".

Audiat sub prestare

de jurământ, martorul sub acoperire și-a menținut declarația.

Instanța de fond a

constatat că depoziția investigatorului sub acoperire este confirmată și de

precizările colaboratorului cu nume de cod „D.I.", care a învederat: „(..)

în data de 6 august 2010, în jurul orelor 13,30, m-am prezentat la sediul

Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate - Serviciul Antidrog, Biroul

sectorului 2, pentru a efectua o cumpărare de droguri de la numitul C.L. Aici,

mi-a fost efectuat un control corporal amănunțit, fără a se găsi asupra mea,

bani, bunuri sau substanțe interzise de lege la deținere. Totodată, mi-a fost

montată termica de înregistrare audio-video și i-a fost înmânată suma de 100

RON, cu care trebuia sa cumpăr două doze de heroină.

În jurul orei 14,30,

m-am deplasat, împreună cu lucrătorul de poliție în zona cartier D.T., sector

întrebat dacă mă poate ajuta la ora asta. Acesta mi-a spus să iau un taxi și să

vin în apropierea adresei sale de domiciliu, adresa cunoscută mie.

Imediat a fost

pornită tehnica de înregistrare audio-video, care fusese montată anterior

asupra mea, am luat un autoturism taxi din zona în care ne aflam și m-am

deplasat la locul indicat de către numitul C.L.

Am mers cu

autoturismul taxi în imediata apropiere a adresei din București, A.T., sector

6, unde l-am găsit pe numitul C.L. Acesta, văzându-mă, m-a salutat și s-a urcat

și el în taxi, pe bancheta din spate.

L-am întrebat pe

„L." unde mergem și acesta mi-a spus că mergem la R. Am plecat cu

autoturismul taxi, și am ieșit de pe străduțele dintre blocuri, bd. D.T., spre

direcția intersecția str. R. - bd. T. - P. - D.S., intersecție situată la

limita sectoarelor 5 și 6. La un moment dat, eu am cerut să oprim taxiul lângă

un magazin situat la C.F., unde am coborât și am luat o sticlă de suc.

Profitând de ocazie am comunicat cu polițistul, care mă supraveghea

îndeaproape, că urmează să merg împreună cu C.L., să îmi procure droguri, din

intersecția R. Apoi am revenit la taxi și am plecat mai departe, până în

intersecția anterior menționată.

În taxi, C.L. m-a

întrebat dacă vreau să luam 4 bile, iar eu i-am spus că am bani doar de două

doze. Apoi, i-am dat bani, respectiv cei 100 RON.

Ajunși în

intersecție, am oprit autoturismul în dreptul imobilului situat la adresa din

str. D.S., sector 6, în dreptul unui gang, C.L. i-a cerut să îl aștepte afară,

în dreptul bisericii situate peste drum de adresa anterior menționată. După

aceasta, „L." a coborât din taxi și a intrat în gang.

După aproximativ 20,

25 de minute, C.L. a revenit și a urcat în autoturismul taxi.

Imediat, am plecat în

direcția D.T. Pe drum, „L." mi-a zis că rezolvăm când ajungem la blocul unde

locuiește, situat în A.T., sector 6. Aici, C.L. mi-a cerut să intrăm în scara

blocului și să dăm drumul taxiului, pe care l-a plătit el.

Am intrat în scara

blocului, unde „L." mi-a întins mâna să dăm noroc, plasându-mi în același

timp, două doze pe care le avea în mâna dreaptă. După aceasta eu am plecat spre

locul unde mă aștepta polițistul.

Am predat acestuia

cele două punguțe, confecționate din celofan semitransparent, de culoare albă,

conținând o substanță pulverulentă, culoare bej, despre care „L." mi-a

spus ca este heroină.

În continuare, mi-a

efectuat un nou control corporal amănunțit, ocazie cu care asupra mea nu au

fost găsite bani, bunuri, sau substanțe interzise prin lege la deținere și mi-a

fost demontată tehnica de înregistrare audio-video.

Ulterior, m-am

deplasat cu polițiștii la sediul Brigăzii de Combatere a Criminalității

Organizate - Serviciul Antidrog, Biroul sectorului 2, unde s-a procedat la

introducerea celor două punguțe într-un plic, care a fost sigilat cu sigiliu

tip M.I. (..)"

În opinia instanței,

depozițiile mai sus prezentate, sunt confirmate și de discuțiile purtate la

data de 06 august 2010 de către colaboratorul „D.I." cu inculpatul C.L.,

discuții care au fost înregistrare audio-video, și potrivit cărora: „(..) De la

minutul 00:00 și până la minutul 04:06, înregistrarea nu prezintă interes,

colaboratorul deplasându-se către locul de întâlnire stabilit de către C.L.

La minutul 04:06,

numitul C.L. vine și urcă în autoturism.

De la minutul 04:07

și până la minutul 05:42, între colaborator și inculpatul C.L., se poartă, în

limba română, următoarea conversație:

Colaborator: Ce faci,

fata mea, durdulia mea? Care-i treaba cu tine? Ha?

C.L.: P-aici! Tu ce

faci? Să trăiești! Hai noroc! Ce facem? Mergem?

Colaborator: Da! Unde

mergem!

C.L.: La R.

Colaborator: Aia care

mi-ai luat-o ieri..dormeam pe mine, mă!

C.L.: Da tu nu vii de

la F.? Cât faci tu de la F.? ..neinteligibil..

Colaborator: Era

aglomerat mă, nebunule! Și nu eram chiar la F. Eram mai în spate. Da am zis pe

unde eram, așa..

C.L.: Da, albeață din

aia, îți bagi mă tu? A?

Colaborator: Ce?

C.L.: Ai băgat

albeață din aia vreodată?

Colaborator: Nu!

C.L.: Știi, legale

d-alea, nu!

Colaborator: Da!

C.L.: Știi, mă, nu?

Colaborator: Nu! N-am

băgat niciodată, L., d-aia!

C.L.: Știi, d-aia! Da

am auzit ca e nenorocire mare..

Colaborator: Aaa?

C.L.: Da! Ți-e rău,

a?

Colaborator: Da nu

mai pot!

C.L.: Hai că te facem

bine acu!

Colaborator: Mă doare

și căpățâna de la soarele asta.. Ia oprește aici, să mergem să luam și noi suc.

C.L.: Bă, te duci tu

că eu nu pot aici..

Colaborator: De ce?

C.L.: Am datorie.

Colaborator: Ai

datorie?

C.L.: Daa!

De la minutul 05:43

și până la minutul 08:17, colaboratorul coboară din autoturism și traversează

strada, mergând până la un magazin, de unde cumpără un suc, revenind apoi la

autoturism.

De la minutul 08:18

și până la finalul înregistrării, între colaborator și numitul C.L., se poartă,

în limba română, următoarea conversație:

Colaborator: De la

cine ai discuție neinteligibilă..

C.L.: De la unii care

vinde și în F. acolo.. De la I., de la M... I. sau M.!

Colaborator: Păi de

unde s-a aciuat ăștia p-aici?

C.L.: Aaa! Păi trag

la R.! ..neinteligibil..

Colaborator: Cioara,

nu l-ai mai văzut, ha?

C.L.: Ba da! A mai

venit o dată, două..

Colaborator: Ce-a

făcut? A dat faliment?

C.L.: Ha?

Colaborator: A dat faliment, mă?

C.L.: Aaa, cică nu

mai are bani!

Colaborator: Păi și

unde îi găsești p-ăștia? La fabrică?

C.L.: Nuu! Direct pă

gang! Acolo la..

Colaborator: Atunci

te duci tu. Nu mai merg cu tine. Da?

C.L.: Da, mă! Cum

vrei tu.

Colaborator: Păi ce

rost are să merg cu tine acolo,

L.: Ca să mă vadă

aia..

C.L.: Aoleu, da!

..neinteligibil.. Cum era cu arabu! Da, da! N-a plecat mă, cică, arabu!

Colaborator: Aaa?

C.L.: Am vorbit

aseară cu nevasta-sa și n-a plecat.

Colaborator: Da unde

e?

C.L.: Unde e ținut

el, la d-astea.. centre d-astea de arabi, de..străini..de trimis acasă!

Colaborator: Aha!

C.L.: Și unde ne face

c***e? Ne facem la mine?

Colaborator: Unde la

ține?

C.L.: Unde..când vin

cu aia.. unde ne facem?

Colaborator: Pai unde

vrei..aicea la parc.eu știu!

C.L.: La mine

acolo..Poate sta ăștia, aici..La centrala aia. Unde ne făceam, știi?

Colaborator: Da, da!

C.L.: Bine ca mai am

și eu vena, din asta.. Știi ca mă chinuiam, să moară mama! Tu unde mai îți

faci, mânca-ți-aș?

Colaborator: Și eu mă

chinui! Uite..

C.L.: Merită, mă?

Colaborator: Ia uite!

C.L.: Da nu te

deranjează mă, la mers, la astea?

Colaborator: Nu..

C.L.: Ți-amorțește

picioru, d-astea? îmi pare rău de tine!

Colaborator: Uite și

la mână..

C.L.: Aoleu, lăsa-mă!

Da n-ai încercat mă să te lași? Știu ca ai fost internat atunci! Știi când ai

venit..mort!

Colaborator: N-am mai

încercat de atunci! Ce să fac!

C.L.: Da ai dormit

bine de la aia!

Colaborator: Bă! A

fost bună aia, mă!

C.L.: Bine, mi-ai pus

și mie! Am dormit bine și eu. Ai înțeles?! Câte luam? 4?

Colaborator: Aaa! Ia

2!

În acest moment

colaboratorul îi înmânează lui C.L. suma de bani, după care discuția continuă

între cei doi interlocutori, după cum urmează:

C.L.: Luăm și

siringi? Tu poți să tragi mai mult, ha?

Colaborator: Are

d-aia mare siringa?

C.L.: De 2 vrei tu?

Colaborator: Da.

C.L.: Păi nu știu

dacă are..neinteligibil..de insulină are!

Colaborator: Are. Da?

C.L.: Iau de

insulină!

Colaborator: Da.

C.L.: Păi și-ți iau

și ție de insulină! Nu?

Colaborator: Da.

C.L.: Păi și unde

tragi, mă?

Colaborator: Trag

aici pe colț!

C.L.: Unde? Aici pe

colț?

Colaborator: Da.

C.L.: Eu spun că se

circulă. Mai bine pe partea ailaltă. întorci și pe partea cu biserica.

Colaborator: N-are

voie să..

C.L.: Pai nu mă!

întorci și mă și vezi..

Colaborator: Aaa! Și

pe partea cu biserica!

C.L.: Lăsa-mă pe mine

aici..

Colaborator: Da uite

aici, mă..

C.L.: Pai, mai trece

mă p-aici lume!

Colaborator: Cine?

C.L.: Mai trece

aurolacii! Uite mă pe partea aia! Și te uiți așa.

Colaborator: Hai mă!

Hai!

C.L.: Că după aia,

vor..

Colaborator: Bine! Ai

grija să nu te dai la b**i!.

De asemenea, constată

instanța, la dosar se află o planșă fotografică cuprinzând două imagini, care

îl prezintă pe inculpatul C.L., după ce a primit suma de bani de la colaboratorul

sub acoperire „D.I.", în timp ce se îndrepta către adresa din București,

str. D.S., sector 6.

Potrivit raportului

de constatare tehnico-științifică nr. 918805 din data 10.08,2010 proba, cu masa

totală de 0,33 grame, înaintată în cauza privind pe numitul C.L. conține

heroină.

Heroina face parte

din Tabelul -anexă nr. 1 din Legea nr. 143/2000. În ce privește poziția

procesuală a inculpatului C.L., instanța a reținut că acesta, în depoziția pe

care a dat-o în timpul cercetării judecătorești precizează că s-a întâlnit cu

colaboratorul în fața blocului în care locuiește, că acesta i-a spus să meargă

să ia două bile și să se drogheze împreună, recunoaște că a mers cu

colaboratorul în zona R., a luat banii de la colaborator, dar a afirmat că după

ce a luat banii, a plecat singur în F., și-a cumpărat droguri și le-a consumat.

Instanța de fond a

înlăturat apărarea inculpatului C.L., în sensul că, după ce a luat banii de la

colaboratorul sub acoperire, a plecat în condițiile în care afirmațiile sale

sunt contrazise, pe de o parte de depoziția colaboratorului D.I., iar pe de

altă parte și de relațiile comunicate de I.G.P.R. cu privire la detalierea

convorbirilor telefonice, efectuate și primite de la postul cu numărul

07xx.xxx.xxx, în data de 06 august 2010.

Astfel, constată

instanța, colaboratorul „D.I." - nume de cod precizează: „(..) nu s-a

întâmplat niciodată ca inculpatul C. să îmi ia banii, să nu se mai întoarcă cu

drogurile, (..)" pentru ca din relațiile primite să rezulte că în

intervalul orar 13:47:47 - 19:43:40, pentru data de 06 august 2010, titularul

postului cu numărul 07xx.xxx.xxx (și care, potrivit informațiilor furnizate

chiar de către inculpat era numărul de telefon pe care îl folosea) a fost

apelat de 7 ori de către diverse persoane localizate, fie în str. B., sector 6,

fie în A.T., ceea ce contrazice propria declarație a inculpatului, care a

învederat: „(..) în jurul orelor 13:35 eram în F., până la această oră (..)

telefonul l-am avut deschis (..) când am ajuns în F., mi-am închis telefonul;

în intervalul 13:35 - 16:30 telefonul a fost închis (..) în intervalul orar

13:00 - 16:30 martorul D. m-a sunat aproximativ de 2 ori pe minut (..)".

În ceea ce privește

neconcordanțele pretins existente între depozițiile investigatorului sub

acoperire și cele ale colaboratorului sub acoperire, constând în aceea că în

procesele-verbale existente la dosarul de urmărire penală nu se face vorbire și

despre suma de 30 RON, pe care colaboratorul a declarat în fața instanței că a

primit-o de la investigator pentru a plăti taxi-ul, Tribunalul a apreciat că,

acest ultim aspect semnalat nu are relevanță pentru existența săvârșirii

infracțiunii.

Este de precizat că

în procesele-verbale semnalate de către apărătorul inculpatului, se vorbește în

mod expres doar despre suma de bani înaintată colaboratorului în vederea

achiziționării celor 2 doze de heroină, singura sumă de bani ce a fost scoasă

din fondurile M.I.R.A.

Împrejurarea că,

ulterior, colaboratorul a mai primit și o altă sumă de bani pentru plata

taxi-ului, reprezintă în opinia instanței, urmarea logică a acțiunii

întreprinse, deoarece, în condițiile în care colaboratorul nu mai avea alte

sume de bani asupra sa, iar transportul său la domiciliul inculpatului, și de

aici în zona R. se efectua cu taxi-ul, este evident că în mod necesar mai era

nevoie și de fonduri suplimentare pentru plata șoferului de taxi.

Împrejurarea că

asupra colaboratorului sub acoperire nu a fost descoperit ulterior, bonul

fiscal aferent transportului cu taxi-ul nu are relevanță în cauză, în condițiile

în care este îndeobște cunoscut că șoferii de taxi, chiar dacă au această

obligație, nu emit bonuri decât la cerere, clienții care solicită astfel de

înscrisuri fiind de regulă persoanele care urmează să deconteze.

În speța dedusă

judecății, instanța a apreciat, suma de bani din care s-a achitat costul

transportului cu taxi-ul și contravaloarea sucului cumpărat de colaborator,

nefiind scoasă (sau cel puțin la dosar nu există probe din care să rezulte) din

fondurile supuse decontării, nu era absolut necesar pentru existența

infracțiunii de trafic de droguri, ca colaboratorul să predea și un bon fiscal

investigatorului.

Pe de altă parte,

instanța de fond a înlăturat apărarea inculpatului, conform căreia,

colaboratorul nu știa cât de lungă va fi cursa de taxi, în condițiile în care

din investigațiile efectuate anterior autorizării cumpărării supravegheate de

droguri, a rezultat o rută aproximativă - fie zona F., str. R.C., fie str.

E.S., sector 3.

Relativ la apărarea

inculpatului, în sensul că înregistrarea video în care se presupune că este

filmat în timp ce vindea droguri, se întrerupe la minutul 12:59, neexistând

vreo înregistrare a vânzării propriu-zise, instanța a apreciat că, în lipsa

unei atare înregistrări, proba înmânării dozelor de heroină de către inculpat,

colaboratorului sub acoperire, este făcută de depozițiile investigatorului și

ale colaboratorului, care se coroborează între ele, și care nu sunt combătute,

prin niciun alt mijloc de probă.

Potrivit art. 63 C.

proc. pen., constituie probă orice element de fapt care servește la constatarea

existențe sau inexistenței unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a

săvârșit-o și la cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justa soluționare a

cauzei, aprecierea fiecărei probe fiind făcută, la acest moment procesual, de

instanța de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate, în

scopul aflării adevărului.

Cu privire la

utilitatea administrării probei testimoniale cu audierea șoferului de taxi,

instanța de judecată s-a pronunțat în sensul respingerii acesteia, în

condițiile în care, pe de o parte, numele și adresa taximetristului nu sunt

cunoscute, iar pe de altă parte, este îndoielnic faptul că audierea sa ar duce

la răsturnarea tuturor celorlalte probe administrate în cauză.

Față de toate aceste

considerații, instanța de fond a constatat că, în drept, fapta inculpatului

C.L. întrunește, în drept, elementele de conținut constitutiv al infracțiunii

de trafic de droguri de mare risc, prev. și ped. de art. 2 alin. (2) din Legea

nr. 143/2000.

În raport de

încadrarea juridică dată faptei reținute în sarcina inculpatului, instanța a

stabilit o pedeapsă, la individualizarea acesteia raportându-se la dispozițiile

art. 72 C. pen. și anume circumstanțele reale în care fapta a fost săvârșită,

gradul concret de pericol social al faptei, pe care l-a apreciat ca fiind

ridicat, prin consecințele fizice și morale pe care le determină consumul de

droguri, precum și circumstanțele personale ale inculpatului, faptul că a negat

constant săvârșirea faptei, în pofida unor probe evidente, nu este cunoscut cu

antecedente penale, dar a fost sancționat cu amendă administrativă de 3 ori

pentru consum de droguri.

Tot în

circumstanțiere, instanța de fond a reținut și mențiunile din referatul de

evaluare efectuat în cauză potrivit cu care neasumarea răspunderii pentru

faptele săvârșite, în condițiile în care instanța a apreciat că a dovedit

vinovăția sa, se poate constitui într-un factor de risc, iar probabilitatea

săvârșirii unor infracțiuni care să pună în pericol siguranța publică rezidă

într-o eventuală reluare a consumului de droguri, și implicit o repetare a

comportamentului infracțional.

Ca aspecte pozitive

în circumstanțierea personală, Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul

București a relevat motivația inculpatului în redresarea comportamentală,

pregătirea profesională și experiența sa lucrativă din trecut.

Raportându-se la

toate aceste circumstanțe, instanța de judecată a apreciat că o pedeapsă

orientată spre minimul special al pedepsei prevăzute de lege pentru o astfel de

infracțiune este îndestulătoare pentru reeducarea inculpatului și că scopul

preventiv și educativ al pedepsei ce urmează a-i fi aplicată inculpatului nu

poate fi atins decât prin executarea pedepsei efectiv în regim de detenție.

În baza art. 71 C.

pen., instanța a făcut aplicarea acestui text de lege și a interzis

inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a și

b) C. pen., pe timpul executării pedepsei.

Având în vedere că

textul de lege care încriminează traficul de droguri prevede și aplicarea, în

mod obligatoriu, și a unor pedepse complementare, în baza art. 65 C. pen.,

instanța urmează să interzică aceluiași inculpat, exercitarea drepturilor

prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pe o durată de 5 ani

după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale aplicate.

Sub acest aspect,

instanța a avut în vedere jurisprudența constată a Curții Europene a

Drepturilor Omului (cauza Sabău și Pîrcălab c. României, Hirst c. Marii Britanii),

conform căreia materia pedepselor accesorii, respectiv, complementare, este

guvernată de principiul individualizării judiciare, iar prin urmare, nu poate

fi interzisă decât exercitarea acelor drepturi și libertăți fundamentale care

corespund naturii faptei comise, ținându-se seama de împrejurările cauzei,

scopurile urmărite prin săvârșirea infracțiunii, persoana inculpatului, și în

respectarea principiului proporționalității consecințelor juridice cu situația

care le-a generat.

În baza art. 118 lit.

f) C. pen., rap. la art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus

confiscarea specială de la inculpat a sumei de 100 RON (provenită din fondurile

M.I.R.A.) sumă ce a fost obținută de la colaboratorul cu nume de cod

„D.I.", în favoarea statului.

În baza art. 17 alin.

(1) din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000,

s-a dispus confiscarea în vederea distrugerii a cantității de 0,21 gr. heroină

rămasă după efectuarea determinărilor fizico-chimice, sigilată cu sigiliul

M.I., cu păstrarea în mod obligatoriu de contraprobe.

Împotriva acestei

sentințe penale, în termen legal (la 08 iunie 2011 - data comunicării) a

declarat apel inculpatul C.L., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie,

sub aspectul greșitei sale condamnări, solicitând achitarea sa în temeiul

prevăzut de art. 11 alin. (2) lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C.

proc. pen.

Prin Decizia nr. 289

din 10 noiembrie 2011 Curtea de Apel București, secția I penală, a respins

apelul inculpatului ca nefondat. A fost menținută starea de arest a

inculpatului și dedusă durata reținerii și arestării preventive. Pentru a

pronunța această decizie, Curtea a reținut următoarele: Curtea de Apel

București a administrat toate probele solicitate în cauză, cu excepția expertizării

înregistrărilor audio-video, având în vedere că nu existau nici un fel de

indicii din care să rezulte alterarea acestora, prin vreun mijloc - în mod

direct sau indirect.

Din analiza acestora

- atât în faza de urmărire penală, cât și în faza cercetării judecătorești și

anume: înregistrări audio și video, procesele-verbale întocmite în cauză,

declarațiile martorilor audiați și anume: „M.D." - investigator sub

acoperire; și „D.I." - colaborator al organelor de anchetă, declarațiile

inculpatei I.M. și G.I., analizele toxicologice laborator, planșele

fotografice, caracterizări, coroborate cu o parte din mențiunile făcute de

inculpat în timpul declarațiilor luate atât în timpul urmăririi penale, cât și

în faza cercetării judecătorești - instanța de apel a reținut că inculpatul

C.L. se face vinovat de comiterea infracțiunii prev. și ped. de art. 2 alin.

(2) din Legea nr. 143/2000 și anume trafic de droguri de mare risc, situație de

fapt și încadrare juridică reținută și de actul de sesizare a instanței din data

de 30 noiembrie 2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție - D.I.I.C.O.T., de Tribunalul București - ca instanță de fond, cât și

de Curtea de Apel - ca primă instanță de control judiciar.

Curtea a constatat că

poziția constantă a inculpatului de nerecunoaștere a comiterii infracțiunii

este combătută de celelalte probe administrate în cauză. Inculpatul a

recunoscut că, în ziua de 6 august 2010, s-a întâlnit cu colaboratorul sub

acoperire „D.I." și împreună cu mers cu un taxi, în str. D.S., sector 6.

Inculpatul l-a întrebat pe colaborator dacă dorește patru doze de heroină, însă

acesta i-a cerut doar două, motivând că are doar 100 RON, asupra sa.

După aproximativ 20 -

25 minute, cei doi s-au întors la locuința inculpatului, situată în A.Ț., unde

inculpatul i-a dat martorului sub acoperire două doze de heroină.

Această situație de

fapt este probată prin declarația martorului sub acoperire, a celorlalți doi

inculpați G.I. și I.M., transcrierile convorbirilor telefonice și a celorlalte

mijloace de probă, împotriva acestora existând doar nerecunoașterea

inculpatului.

Este adevărat, că

nevinovăția unei persoane este prezumată și că, săvârșirea unei fapte trebuie

probată, în mod cert și fără putință de tăgadă.

Probele administrate

în timpul unei proces penal pot fi directe, indirecte, rolul lor fiind acela de

a proba și de a susține acuzațiile unei persoane, în același timp, trebuie ca

acestea să menționeze și să caracterizeze și persoana supusă judecății.

Din toate aceste

probe, Curtea a reținut că inculpatul C.L. a ales să se apere într-un singur

mod, și anume nerecunoașterea comiterii faptei. S-a constatat însă că toate

susținerile inculpatului sunt infirmate de probele existente la dosarul cauzei,

din care rezultă că acesta a mai fost sancționat anterior, frecventează

persoane fără ocupație, consumatoare de droguri, predispuse și la comiterea

altor infracțiuni și că, acesta nu numai consuma droguri dar se ocupa și cu

procurarea acestora cel puțin pentru grupul de prieteni cu care consuma substanțele

interzise.

Instanța de apel a

mai reținut că, anterior comiterii infracțiunii din prezenta cauză, inculpatul

C.L. era cunoscut ca fiind consumator de heroină de peste 4 ani, pe care o

procura din zona F., împreună cu un grup de prieteni. A fost prezentat la

Serviciile Comunitare Specializare - Secția de Dezintoxicare nr. x, în perioada

21 septembrie 2009 - 2 octombrie 2009, confirmându-se diagnosticul „dependență

de heroină". De asemenea acesta nu a dat curs recomandărilor medicului

L.V., privind abstinența față de heroină, întâlnindu-se cu un prieten din

vechiul anturaj, cu preocupări în sensul consumului de heroină, a fost

sancționat cu amendă administrativă, de trei ori.

Date fiind cele

menționate mai sus, Curtea a constatat că Tribunalul București - ca instanță de

fond - a aplicat inculpatului o pedeapsă de natură să realizeze scopul

preventiv educativ, menționat în dispozițiile art. 52 C. pen. împotriva acestei

decizii a formulat recurs inculpatul C.L. Motivele de recurs au fost susținute

oral, cu ocazia dezbaterilor, acesta invocând în principal cazul de casare

prev. de art. 385 pct. 18 C. proc. pen., arătând că soluția de condamnare este

rezultatul unei grave erori de fapt, iar în subsidiar cazul de casare prev. de

art. 385

9

alin. (1) pct. 14 teza a II-a C. proc. pen., solicitând

redozarea pedepsei.

Analizând hotărârea

recurată atât prin prisma criticilor formulate și a cazurilor de casare în care

au fost încadrate aceste critici, dar și din perspectiva cazurilor de casare

care pot fi luate în considerare din oficiu, conform art. 385

9

alin.

(3) C. proc. pen. Înalta Curte reține următoarele:

Asupra cazului de

casare prev. de art. 385 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen. Înalta Curte reține că

recurentul invocă grava eroare de fapt în care s-ar fi aflat cele două

instanțe, în raport de faptul că înregistrările audio-video pe care se

fundamentează, ar fi fost realizate la o altă dată decât aceea la care se

pretinde că ar fi fost comisă infracțiunea, și, pe de altă parte că imaginile

înregistrate nu prezintă decât tavanul unui autoturism taxi.

Înalta Curte constată

neîntemeiate criticile formulate, situația de fapt stabilită de către

instanțele de fond și apel, respectiv că, la data de 06 august 2010, inculpatul

C.L. a vândut colaboratorului cu nume de cod „D.I.", două doze de heroină

în greutate de 0,33 grame, pentru suma de 100 RON, fiind confirmată de

probatoriul administrat.

În acest sens se au

în vedere declarațiile investigatorului sub acoperire „M.D." și ale

colaboratorului sub acoperire „D.I.", precum și înregistrările audio-video

ale discuțiilor purtate la data de 06 august 2010 între colaborator și C.L.

Neconcordanța invocată de către inculpat între data afișată în înregistrarea

audio-video și data săvârșirii infracțiunii pentru care acesta este acuzat este

explicată de procesul-verbal de redare, certificat de procuror din care rezultă

că „din motive tehnice, data și ora afișate nu au putut fi setate și nu

corespund cu data și ora reale", iar înregistrarea în cauză a fost

realizată la data de 06 august 2010.

De asemenea, discuția

ce a avut loc între inculpat și colaboratorul sub acoperire „D.I." și care

a fost înregistrată este confirmată de declarația acestuia din urmă, luată

imediat după despărțirea de inculpatul C.L., declarație menținută și în fața

instanței.

Pe de altă parte,

conținutul înregistrării nu a fost contestat de către inculpat, ci dimpotrivă

acesta, în fața instanței de fond, a recunoscut că s-a întâlnit cu

colaboratorul sub acoperire la data de 06 august 2010, însă a fugit cu banii

primiți de la acesta fără să îi mai intermedieze cumpărarea drogurilor.

Împrejurarea că

înregistrarea video nu surprinde decât plafonul autoturismului taxi, este

lipsită de relevanță, întrucât ceea ce s-a reținut a fost discuția între

inculpat și colaboratorul sub acoperire, din care rezultă implicarea

inculpatului în achiziționarea celor două doze de heroină.

Concluzia instanțelor

că inculpatul C.L., după primirea banilor i-a și procurat colaboratorului cele

două doze de heroină, și nu a fugit cu banii, astfel cum acesta s-a apărat,

este de asemenea în concordanță cu conținutul probelor. În acest sens instanța

de recurs are în vedere declarațiile colaboratorului și investigatorului,

planșele foto care îl prezintă pe inculpat îndreptându-se spre adresa de unde a

luat drogurile, dar și faptul că imediat după despărțirea de inculpat,

colaboratorul sub acoperire (asupra căruia anterior întâlnirii cu inculpatul se

efectuase un control corporal amănunțit) i-a înmânat investigatorului cele două

doze, precum și relațiile comunicate de I.G.P.R. cu privire la detalierea

convorbirilor telefonice, efectuate și primite de inculpat la data de 06 august

2010, precum și localizarea acestui post telefonic folosit de inculpat, în

perioada în care acesta susținea că se afla în cartierul F.

În raport de aceste

considerente, Înalta Curte constată că soluția pronunțată, de condamnare a

inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc,

prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, este susținută de întregul

material probator administrat, cazul de casare prevăzut de dispozițiile art.

385 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen. nefiind incident în cauză.

Asupra cazului de

casare prev. de art. 385 alin. (1) pct. 14 teza a II-a C. proc. pen.

În ceea ce privește

criticile legate de individualizarea pedepsei, se constată că inculpatului i-a

fost aplicată o pedeapsă orientată egală minimul prevăzut de lege, de 10 ani

închisoare, instanțele raportându-se la natura și gravitatea faptei, la

împrejurarea că inculpatul este consumator de droguri și i s-au aplicat

anterior trei amenzi administrative pentru săvârșirea infracțiunii de deținere

de droguri în vederea consumului propriu, dar și datele favorabile ce rezultă

din referatul de evaluare întocmit de serviciul de probațiune de pe lângă

Tribunalul București.

Înalta Curte reține

însă că, în mod constant, practica judiciară a statuat că, la individualizarea

pedepselor aplicate pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri prev.

de art. 2 din Legea nr. 143/2000, trebuie avută în vedere și cantitatea de

droguri ce face obiectul material al infracțiunii deduse judecății. O cantitate

extrem de redusă și lipsa datelor din care să rezulte implicarea constantă a

autorului în vânzarea de droguri pot fi valorificate ca și circumstanțe

atenuante conform art. 74 alin. (2) C. pen. Aceasta este și situația din

prezenta cauză, în sarcina inculpatului C.L. reținându-se că a vândut

cantitatea de 0,33 grame heroină, iar probatoriul administrat în cauză nu a

demonstrat că acesta era ocupația sa constantă și modalitatea în care își

obținea veniturile. Dând acestor împrejurări valoarea unor circumstanțe

atenuante conform art. 74 alin. (2) C. pen., Înalta Curte va coborî pedeapsa

sub minimul ei special până la 3 ani închisoare, apreciind că aceasta este

proporțională cu gravitatea faptei și, totodată, aptă să conducă la atingerea

scopului prevăzut de dispozițiile art. 52 C. pen.

Ca atare, reținând

incidența cazului de casare prevăzut de dispozițiile art. 385 alin. (1) pct. 14

teza a II-a C. proc. pen., instanța va admite recursul inculpatului, va casa

ambele hotărâri, și rejudecând va proceda conform celor anterior arătate.

Vor fi menținute

celelalte dispoziții ale sentinței.

Se va deduce din

pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 24 octombrie

2010 și de la 08 noiembrie 2010 la 04 aprilie 2012.

Cheltuielile

judiciare vor rămâne în sarcina statului iar onorariul parțial al apărătorului

din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, de 50 RON, se va plăti din

fondurile Ministerului Justiției.

Admite recursul

declarat de inculpatul C.L. împotriva Deciziei penale 289 din 10 noiembrie 2011

a Curții de Apel București, secția I penală și a Sentinței penale nr. 460 din

02 iunie 2011 a Tribunalului București, secția a II-a penală. Casează în

totalitate decizia recurată și în parte sentința și rejudecând: În baza art. 2

alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 alin. (2) C. pen. și 76

lit. a) C. pen. condamnă pe inculpatul C.L. la o pedeapsă de 3 ani închisoare

pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc.

În baza art. 65 C.

pen. interzice inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercițiului

drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o

durată de 1 an.

Face aplicarea art.

71 - 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. Menține celelalte dispoziții ale

sentinței.

Deduce din pedeapsa

aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 24 octombrie 2010 și de

la 08 noiembrie 2010 la 04 aprilie 2012.

Cheltuielile

judiciare rămân în sarcina statului iar onorariul parțial al apărătorului din

oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, de 50 RON, se va plăti din

fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, azi 4 aprilie 2012.

Procesat de GGC - AS

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-09-04
0,97
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2643/2012
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul București, secția a II-a penală, prin Sentința penală nr. 327 F din 10 mai 2012, a condamnat pe inculpatul B.M. la 7 ani închisoare și 3 ani pedeapsa
ÎCCJ 2012-05-17
0,97
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1641/2012
Asupra recursurilor de față, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 529 din data de 14 iunie 2011 pronunțată în Dosar nr. 56330/3/2010, Tribunalul București, secția I penală, în baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplica
ÎCCJ 2012-02-27
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 618/2012
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penala nr. 1015/F din 19 decembrie 2011, Tribunalul București, secția I penală, printre altele, l-a condamnat pe inculpatul I.D.N., în baza art. 2
ÎCCJ 2012-10-08
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3208/2012
Asupra recursurilor de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1015 din 19 decembrie 2011 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în dosarul nr. 58865/3/2010, s-a dispus, în baza art.
ÎCCJ 2012-05-02
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1410/2012
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 735 din 25 octombrie 2011 a Tribunalul București, secția a ll-a penală, inculpatul A.D.M., a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani închiso
Sursă