ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 193/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința comercială nr.1082 din 10 februarie 2010, a admis cererea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și a fost autorizată convocarea A.G.A. a SC I. SA pentru data de 11 martie 2010, s-a stabilit pe puncte ordinea de zi și a fost desemnat președintele ședinței A.G.A. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta SC I.C.T.I. SA prin C.D.G. La termenul din 25 mai 2010, Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, a luat act de renunțarea la judecata apelului, prin reprezentantul legal al societății apelate de la această dată, respectiv N.R.. Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs, în termenul legal, la 17 iunie 2010, pârâta SC I.C.T.I.

SA, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii deoarece, societatea nu a fost legal reprezentată prin N.R. când s-a lua act de renunțare la judecata apelului, susnumitul fiind ales printr-o hotărâre A.G.A. din 11 martie 2010, adunare a cărei convocare fusese suspendată prin sentința comercială nr. 26 din 1 martie 2010 în dosar nr. 1573/2/2010 aflat pe rolul Curții de Apel București, secția a V-a comercială, și ca atare nu mai putea avea loc în mod legal. În drept, și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 7, art. 8 și art. 9 ale art. 304 C. proc. civ. Prin întâmpinarea depusă, intimata – reclamantă a invocat excepția lipsei calității de reprezentant legal al recurentei SC I.C.T.I.

SA a numitului C.D.G. solicitând anularea recursului. La dosar s-au depus acte în susținerea și combaterea excepției. Analizând excepția potrivit art. 137 C. proc. civ. cu raportare la art. 161 alin. (1) și (2) C. proc. civ. se constată că este întemeiată. Potrivit art. 143 2 din Legea nr. 31/1990, republicată, modificată și completată, Consiliul de administrație reprezintă societatea în raporturile cu terții și în justiție, iar în lipsa unei stipulații contrare în actul constitutiv, consiliul de administrație reprezintă societatea prin președinte. În cauză, potrivit prevederilor actului constitutiv al societății reclamante, necontestat, se dispune în sensul că președintele consiliului de administrație care este și directorul general al societății, reprezintă societatea în relațiile cu terții.

Cum la data formulării prezentului recurs – 17 iunie 2010, director general era N.R., potrivit certificatului constatator nr. 124266 din 19 martie 2010 emis de O.R.C.T.B. cu raportare la dispozițiile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 republicată, modificată și completată, urmează a se da eficiență dispozițiilor art. 161 alin. (2) C. proc. civ. și a se anula cererea de recurs, pentru lipsa calității de reprezentant legal al societății recurente a numitului C.G.D. Împrejurarea că pe rolul instanței de judecată se află o cauză prin care se constată revocarea din funcție a susnumitului, este lipsită de relevanță juridică, iar Hotărârea A.G.A. nr. 1 din 11 martie 2010 de numire ca președinte al consiliului de administrație a numitului N.R.

a fost pusă în executare și publicată, potrivit art. 132 din Legea nr. 31/1990, republicată, modificată și completată, care până în prezent nu a fost anulată, devenind obligatorie pentru toți acționarii. Așa fiind,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite excepția lipsei calității de reprezentant al societății- recurente SC I.C.T.I. SA București a numitului C.D.G. și, pe cale de consecință, anulează cererea de recurs formulată de pârâta SC I.C.T.I. SA București împotriva încheierii de ședință din data de 25 mai 2010, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, în dosarul nr. 39748/3/2009, conform art. 161 alin. (2) C. proc. civ. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 ianuarie 2011.