Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 13.12.2011
respins

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6040/2011

HOTĂRÂRE
13.12.2011
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6040/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 311/F - CONT Curtea de Apel Pitești, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a dispus respingerea recursurilor formulate de contestatorul I.G. și de intimata

BUCUREȘTI, împotriva Sentinței civile nr. 511 din 08 iunie 2010, pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr. 1125/90/2010. În motivarea sentinței, instanța a reținut că acțiunea reclamantului cuprinde șase capete de cerere ce privesc raporturile de muncă ale acestuia cu ANDR și pentru care se aplică procedura de drept privat spre deosebire de capătul doi, ce se judecă în condițiile Legii nr. 554/2004 și ale Legii nr. 188/1999, deci ale dreptului public. În legătură cu acest ultim capăt de cerere al acțiunii, aflat în stare de judecată și care are ca obiect anularea în parte a Ordinului nr. 19 din 22 februarie 2010 și a Dispoziției nr. 425 din aceeași dată, instanța de fond a admis excepția lipsei procedurii administrative prealabile prevăzute de art. 7 din Legea nr. 554, respingând ca inadmisibilă cererea de anulare a celor două acte administrative.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul I.G., susținând că instanța de fond a calificat greșit acțiunea sa, în realitate toate raporturile juridice deduse judecății fiind raporturi de muncă. Astfel, recurentul - reclamant arată că nu a avut nici un moment calitatea de funcționar public, deoarece ordinul nr. 56/2009 de numire a sa în funcția publică a fost revocat, iar aceasta s-a făcut ca urmare a refuzului său de a depune jurământul. În acest sens, reclamantul s-a plâns că nu a fost respectat termenul de 3 zile de depunere a jurământului și nu s-a făcut informarea salariaților, iar ca urmare a revocării ordinului nr. 56/2009 recurentul consideră că a continuat să rămână personal contractual; prin urmare acțiunea sa are ca obiect constatarea legalității și aplicabilității contractului său individual de muncă, nr. 18 din 18 aprilie 2005. În drept, din punct de vedere procedural, recurentul a invocat în mod generic art. 304 C. proc.

civ. Analizând actele și lucrările dosarului de fond, precum și motivele de recurs invocate, ce se încadrează în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente: În fapt, ca urmare a reorganizării ANDR, prin ordinul președintelui acestei agenții nr. 56/2009 s-a dispus numirea reclamantului în funcția publică, sub condiția depunerii jurământului, condiție ce nu a fost îndeplinită de reclamant; acest refuz a condus la emiterea ordinului nr. 19 din 22 februarie 2010 al aceleiași autorități, prin care s-a dispus revocarea primului ordin și eliberarea din funcție a reclamantului. Înalta Curte constată, cu privire la natura juridică a raporturilor deduse judecății, că Ordinul nr. 19/2010 a fost emis de președintele ANDR în baza atribuțiilor stabilite prin Regulamentul de organizare și funcționare aprobat prin H.G.

nr. 1437/2009, iar acest ordin are valoare de act administrativ unilateral cu caracter individual în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. În mod greșit recurentul susține că anularea Ordinului nr. 19/2010 reprezintă un capăt subsecvent capetelor de cerere ce țin de materia conflictelor de muncă, în realitate acest capăt de cerere având o existență de sine - stătătoare, competența soluționării sale revenind, în mod absolut, instanței de contencios administrativ. Prin urmare, procedând la disjungerea capetelor de cerere și respingând acest capăt de cerere pentru lipsa plângerii prealabile prevăzute de art. 7 din Legea nr. 554/2004 instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, recursul urmând a fi respins ca nefondat, cu referire la art. 312 alin. (1) C. proc.

civ. Cu privire la cheltuielile de judecată solicitate de intimata - pârâtă, în sumă de 1621,05 RON onorariu de avocat, Înalta Curte urmează a face aplicarea art. 274 alin. (3) C. proc. civ., complexitatea problemei de drept dedusă judecății în recurs fiind redusă, iar cauza având un singur termen.

D E C I D E: Respinge recursul declarat de I.G. împotriva Sentinței nr. 311/F - CONT din 1 iunie 2011 a Curții de Apel Pitești, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Obligă recurentul - reclamant I.G. la plata sumei de 500 RON cheltuieli de judecată către intimata - pârâtă Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive, cu aplicarea art. 274 alin. (3) C. proc. civ. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 decembrie 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-09-20
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4221/2011
Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 511 din 8 iunie 2010, Tribunalul Vâlcea, secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale, a admis
ÎCCJ 2011-09-27
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4340/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: I Instanța de fond 1.Cererea reclamanților Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești, secția comercială, contencios administrativ și fiscal
ÎCCJ 2011-08-24
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3947/2011
Radioactive nr. 1 din 6 ianuarie 2010, față de care nu s-a formulat plângere prealabilă și nu s-a respectat termenul prevăzut de art. 11 din Legea nr. 554/2004. S-a arătat că reclamanții I.G., M.A., N.G.S. fostă Ș.A., V.A.I., nu au calitate
ÎCCJ 2011-09-21
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4227/2011
ind vorba despre sesizarea instanței cu cererea de anulare a unui act administrativ, excepția fiind ridicată odată cu formularea cererii principale în Dosarul nr. 426/46/2011, iar în ce privește nerespectarea termenului prevăzut de art. 11
ÎCCJ 2011-09-22
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4265/2011
.I., deoarece nu se mai află în raporturi de muncă sau de serviciu cu instituția pârâtă. Curtea de Apel Pitești, secția comercială de contencios administrativ și fiscal prin sentința nr. 283/F-Cont din 17 mai 2011, a respins excepțiile inad
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă