ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 24.08.2011

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3947/2011

HOTĂRÂRE
24.08.2011
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3947/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Sesizarea instanței de fond.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de

Apel Pitești la data de 15 martie 2011, disjunsă din dosarul nr. 426/46/2011,

B.F., C.B., D.S., D.M., M.D., (...), salariați ai Agenției Nucleare pentru

Deșeuri Radioactive, au chemat în judecată Ministerul Economiei, Comerțului și

Mediului de Afaceri și Agenția Nucleară pentru Deșeuri Radioactive, invocând

excepția de nelegalitate a Ordinului nr. 1 din 06 ianuarie 2010, emis de

Președintele Agenției Nucleare pentru Deșeuri Radioactive, privind reîncadrarea

personalului.

În motivare a arătat

că ordinul atacat este nelegal deoarece încalcă dispozițiile art. 30 alin. (1)

și 5 din Legea nr. 330/2009, coroborat cu art. 14 alin. (2) din H.G. nr.

1.437/2009 și ale art. 13 alin. (2) din O.G. nr. 11/2003.

Personalul Agenției

Nucleare pentru Deșeuri Radioactive avea drepturi salariale stabilite conform

contractelor individuale de muncă, ce trebuiau preluate de către noua

instituție.

Ordinul menționat

este emis prematur și cu încălcarea unor dispoziții imperative.

b) Întâmpinarea

formulată în cauză

Agenția Nucleară și

pentru Deșeuri Radioactive a formulat întâmpinare solicitând respingerea

excepției de nelegalitate.

A invocat excepția

lipsei procedurii prealabile și a tardivității acțiunii, în raport cu Ordinul

Președintelui Agenției Nucleare și pentru Deșeuri Radioactive nr. 1 din 6

ianuarie 2010, față de care nu s-a formulat plângere prealabilă și nu s-a

respectat termenul prevăzut de art. 11 din Legea nr. 554/2004.

S-a arătat că

reclamanții I.G., M.A., N.G.S. fostă Ș.A., V.A.I., nu au calitate procesuală

activă deoarece nu se mai află în raporturi de muncă sau de serviciu cu

instituția pârâtă. S-a solicitat respingerea excepției de nelegalitate.

c) Sentința și considerentele

primei instanțe

Prin Sentința nr.

302/F Curtea de Apel Pitești a respins excepțiile inadmisibilității și

tardivității excepției de nelegalitate a Ordinului nr. 1 din 6 ianuarie 2010 al

Agenției Nucleare pentru Deșeuri Radioactive.

A respins excepția

lipsei calității procesuale active a reclamanților I.G., M.A., N.G., S.A. și

V.I. și a respins excepția de nelegalitate a Ordinului nr. 1 din 6 ianuarie

2010 al Agenției Nucleare pentru Deșeuri Radioactive, formulată de reclamanții

B.F., C.B., D.S., D.M., M.D., (...), în contradictoriu cu pârâta Agenția

Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive.

A respins cererea de

acordare a cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunța

această sentință, prima instanță a reținut că cererea are ca obiect excepția de

nelegalitate a Ordinului nr. 1din 06 ianuarie 2010, emis de Președintele

Agenției Nucleare pentru Deșeuri Radioactive privind reîncadrarea personalului,

ipoteză în care nu este necesară parcurgerea proceduri prealabile.

Astfel, potrivit art.

4 alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004, legalitatea unui act administrativ

unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate

fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau

la cererea părții interesate.

S-a precizat că nu

sunt incidente prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004, întrucât obiectul

litigiului nu îl constituie cererea de anulare a actului administrativ.

În ceea ce privește

nerespectarea termenului prevăzut de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004

pentru introducerea cererii (excepției de nelegalitate), Curtea a constatat că

textul nu este aplicabil, deoarece art. 4 din Legea contenciosului

administrativ permite sesizarea instanței cu excepția de nelegalitate, oricând

în cursul unui proces.

Cu privire la

excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților I.G., M.A., N.G.,

în Anexa Ordinului nr. 1 din 06 ianuarie 2010, depusă de pârâtă la 27 mai 2011.

Ca atare, încetarea raporturilor de serviciu cu Agenția, ulterior emiterii

ordinului, nu afectează calitatea procesuală și interesul acestora în atacarea

actului administrativ, pentru efectele produse pentru perioada de timp în care

aceste persoane și-au menținut calitatea de angajat al agenției.

În ceea ce privește

legalitatea Ordinului nr. 1 din 6 ianuarie 2010 s-a arătat că față de data

emiterii ordinului (06 ianuarie 2010), nu se poate reține încălcarea art. 13

alin. (2) din O.G. nr. 11/2003, care, spre deosebire de art. 14 alin. (4) din

H.G. nr. 1.437/2009, prevedea că salarizarea personalului se face în condițiile

prevăzute de legislația în vigoare, privind salarizarea personalului din

instituții publice finanțate integral din venituri proprii. Acest act normativ

trimite la O.G. nr. 14/1998 privind utilizarea veniturilor realizate de

instituțiile publice finanțate integral din venituri extrabugetare care a fost

abrogată prin art. 48 pct. 30 din Legea nr. 330/2009, în vigoare la data

adoptării ordinului atacat.

În ceea ce privește

argumentul relativ la încălcarea art. 30 alin. (1) și (5) din Legea nr.

330/2009, Curtea a reținut că potrivit acestora începând cu 1 ianuarie 2010,

sporurile acordate prin legi sau hotărâri ale Guvernului, și, după caz,

indemnizațiile de conducere care potrivit legii făceau parte din salariul de

bază, din soldele funcțiilor de bază respectiv din indemnizațiile lunare de

încadrare, prevăzute în notele din anexele prezenta lege, se introduc în

salariul de bază, în soldele funcțiilor de bază, respectiv indemnizațiile

lunare de încadrare corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, atât

pentru personalul de execuție, cât și pentru funcțiile de conducere”. De

asemenea, „în anul 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va

păstra salariul avut fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor

de personal din luna decembrie 2009.

Textele se referă la

drepturile bănești cuvenite, corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie

2009, care nu pot fi reduse în anul 2010. Or, ordinul atacat, așa cum au arătat

reclamanții, prin apărător, la termenul din 13 mai 2011, nu a produs nicio

modificare cu privire la cuantumul salariului acordat potrivit ordinelor

individuale din 28 decembrie 2009, pentru a se putea reține un interes în

susținerea acestei critici.

recurs.

Împotriva acestei

sentințe au declarat recurs reclamanții B.F., G.B., D.S., D.M., M.D., (...), și

pârâta Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive.

a) Recursul declarat

de reclamanți

În recurs, reclamanții

au susținut că motivarea respingerii excepției de nelegalitate este ambiguă,

pentru că în considerente se reține lipsa interesului cu privire la cuantumul

salariului, fără ca această soluție să se regăsească în dispozitiv.

În ceea ce privește

nelegalitatea Ordinului nr. 1 din 6 ianuarie 2010 s-a arătat că acesta încalcă

dispozițiile art. 30 alin. (1) și (5) din Legea nr. 330/2009 și ale art. 14

alin. (2) din H.G. nr. 1.437/2009 și art. 13 alin. (2) din O.G. nr. 1/2003, în

sensul că reîncadrarea personalului trebuia făcută în raport de salariile din

decembrie 2009.

b) Recursul declarat

de Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive

Agenția Nucleară și

pentru Deșeuri Radioactive a criticat sentința sub aspectul cuantumului

cheltuielilor de judecată acordate de prima instanță, care nu a ținut seama de

complexitatea speței și a apărărilor formulate.

c) Analiza motivelor

de recurs. Recursul declarat de reclamanți.

Art. 4 din Legea nr.

554/2004 reglementează regimul juridic al excepției de nelegalitate, ca mijloc

de apărare, ca o cale indirectă de control al legalității unui act

administrativ de care depinde soluționarea litigiului pe fond.

Prin intermediul

acestei excepții instanța de contencios administrativ verifică concordanța

actului administrativ supus analizei cu actele normative, cu forță juridică

superioară, în temeiul și în executarea cărora a fost emis, altfel spus,

respectarea principiul ierarhiei actelor normative.

În speță, s-a invocat

excepția de nelegalitate a Ordinului nr. 1 din 6 ianuarie 2010 emis de Agenția

Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive pentru că la adoptarea acestuia s-a

încălcat Legea nr. 330/2009 și H.G. nr. 1.437/2009, fără însă a se arăta în

concret în ce anume constă neconcordanța ordinului cu actele normative cu forță

juridică superioară.

Anexa la ordin

prevede reîncadrarea personalului Agenției Nucleare, iar din cuprinsul acesteia

rezultă acordarea salariului de bază, a sporului preventiv și a sporului pentru

condiții vătămătoare.

Criticile aduse de

recurenți sunt abstracte, generice, neformulându-se critici concrete privind

nelegalitatea ordinului, respectiv care au fost normele legale încălcate.

De asemenea, trebuie

precizat că instanța de fond nu a fost învestită cu soluționarea excepției

lipsei de interes, astfel că nu se impunea să se pronunțe asupra acesteia.

În aceste condiții,

soluția instanței de fond este legală, urmând ca recursul declarat de

reclamanți să fie respins.

Recursul declarat de

Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive este fondat.

Potrivit art. 274

alin. (1) C. proc. civ., partea care cade în pretenții va fi obligată, la

cerere, să plătească cheltuieli de judecată.

Pârâta Agenția

Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive a formulat cerere de acordare a

cheltuielilor de judecată, însă instanța de fond a respins această cerere,

reținând că dosarul este disjuns din Dosarul nr. 426/46/2011.

Înalta Curte arată că

împrejurarea că excepția s-a ridicat într-un alt dosar nu exclude acordarea

cheltuielilor de judecată.

Dimpotrivă, excepția

de nelegalitate a format obiectul unui litigiu distinct, astfel că partea care

cade în pretenții va trebui să plătească cheltuielile de judecată.

Cum excepția de

nelegalitate a fost respinsă, sunt aplicabile prevederile art. 274 alin. (1) C.

proc. civ.

d) Soluția instanței

de recurs

Având în vedere

considerentele de mai sus, în baza art. 312 C. proc. civ., se va respinge

recursul declarat de reclamanți și se va admite recursul declarat de pârâta

Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive.

Respinge recursul

declarat de B.F., C.B., D.S., D.M., M.D., (...), împotriva Sentinței nr.

302/F-Cont din 27 mai 2011 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de

contencios administrativ și fiscal.

Admite recursul

declarat de pârâta Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive.

Modifică în parte

sentința, în sensul că obligă pe reclamanți la plata sumei de 764 RON

cheltuieli de judecată către pârâtă.

Menține celelalte

dispoziții.

Obligă

recurenții-reclamanți la 800 RON cheltuieli de judecată către recurenta-pârâtă,

cu aplicarea art. 274 alin. (3) C. proc. civ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 24 august 2011.

Procesat

de GGC - NN

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-09-27
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4340/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: I Instanța de fond 1.Cererea reclamanților Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești, secția comercială, contencios administrativ și fiscal
ÎCCJ 2011-09-22
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4265/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Soluția instanței de fond Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești la data de 15 martie 2011, disjunsă din Dosarul nr. 426/46/2011, B.
ÎCCJ 2011-09-21
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4227/2011
ind vorba despre sesizarea instanței cu cererea de anulare a unui act administrativ, excepția fiind ridicată odată cu formularea cererii principale în Dosarul nr. 426/46/2011, iar în ce privește nerespectarea termenului prevăzut de art. 11
ÎCCJ 2011-10-07
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4631/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Sesizarea instanței de fond Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Pitești, disjunsă din Dosarul nr. 426/46/2011, reclamanții B.F., C.B., D.S., D.
ÎCCJ 2011-09-20
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4221/2011
cauza pentru continuarea judecății Curții de Apel Pitești, reținând că în Dosarul nr. 2484/2/2010 s-a luat act de renunțarea reclamantului la judecată. Reinvestită cu soluționarea pricinii, Curtea de Apel Pitești a pus în discuția părților
Sursă