ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3947/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3947/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prima instanță.
Sesizarea instanței de fond.
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de
Apel Pitești la data de 15 martie 2011, disjunsă din dosarul nr. 426/46/2011,
B.F., C.B., D.S., D.M., M.D., (...), salariați ai Agenției Nucleare pentru
Deșeuri Radioactive, au chemat în judecată Ministerul Economiei, Comerțului și
Mediului de Afaceri și Agenția Nucleară pentru Deșeuri Radioactive, invocând
excepția de nelegalitate a Ordinului nr. 1 din 06 ianuarie 2010, emis de
Președintele Agenției Nucleare pentru Deșeuri Radioactive, privind reîncadrarea
personalului.
În motivare a arătat
că ordinul atacat este nelegal deoarece încalcă dispozițiile art. 30 alin. (1)
și 5 din Legea nr. 330/2009, coroborat cu art. 14 alin. (2) din H.G. nr.
1.437/2009 și ale art. 13 alin. (2) din O.G. nr. 11/2003.
Personalul Agenției
Nucleare pentru Deșeuri Radioactive avea drepturi salariale stabilite conform
contractelor individuale de muncă, ce trebuiau preluate de către noua
instituție.
Ordinul menționat
este emis prematur și cu încălcarea unor dispoziții imperative.
b) Întâmpinarea
formulată în cauză
Agenția Nucleară și
pentru Deșeuri Radioactive a formulat întâmpinare solicitând respingerea
excepției de nelegalitate.
A invocat excepția
lipsei procedurii prealabile și a tardivității acțiunii, în raport cu Ordinul
Președintelui Agenției Nucleare și pentru Deșeuri Radioactive nr. 1 din 6
ianuarie 2010, față de care nu s-a formulat plângere prealabilă și nu s-a
respectat termenul prevăzut de art. 11 din Legea nr. 554/2004.
S-a arătat că
reclamanții I.G., M.A., N.G.S. fostă Ș.A., V.A.I., nu au calitate procesuală
activă deoarece nu se mai află în raporturi de muncă sau de serviciu cu
instituția pârâtă. S-a solicitat respingerea excepției de nelegalitate.
c) Sentința și considerentele
primei instanțe
Prin Sentința nr.
302/F Curtea de Apel Pitești a respins excepțiile inadmisibilității și
tardivității excepției de nelegalitate a Ordinului nr. 1 din 6 ianuarie 2010 al
Agenției Nucleare pentru Deșeuri Radioactive.
A respins excepția
lipsei calității procesuale active a reclamanților I.G., M.A., N.G., S.A. și
V.I. și a respins excepția de nelegalitate a Ordinului nr. 1 din 6 ianuarie
2010 al Agenției Nucleare pentru Deșeuri Radioactive, formulată de reclamanții
B.F., C.B., D.S., D.M., M.D., (...), în contradictoriu cu pârâta Agenția
Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive.
A respins cererea de
acordare a cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța
această sentință, prima instanță a reținut că cererea are ca obiect excepția de
nelegalitate a Ordinului nr. 1din 06 ianuarie 2010, emis de Președintele
Agenției Nucleare pentru Deșeuri Radioactive privind reîncadrarea personalului,
ipoteză în care nu este necesară parcurgerea proceduri prealabile.
Astfel, potrivit art.
4 alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004, legalitatea unui act administrativ
unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate
fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau
la cererea părții interesate.
S-a precizat că nu
sunt incidente prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004, întrucât obiectul
litigiului nu îl constituie cererea de anulare a actului administrativ.
În ceea ce privește
nerespectarea termenului prevăzut de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004
pentru introducerea cererii (excepției de nelegalitate), Curtea a constatat că
textul nu este aplicabil, deoarece art. 4 din Legea contenciosului
administrativ permite sesizarea instanței cu excepția de nelegalitate, oricând
în cursul unui proces.
Cu privire la
excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților I.G., M.A., N.G.,
S. fostă Ș.A., V.A.I., Curtea a reținut că persoanele menționate sunt prevăzute
în Anexa Ordinului nr. 1 din 06 ianuarie 2010, depusă de pârâtă la 27 mai 2011.
Ca atare, încetarea raporturilor de serviciu cu Agenția, ulterior emiterii
ordinului, nu afectează calitatea procesuală și interesul acestora în atacarea
actului administrativ, pentru efectele produse pentru perioada de timp în care
aceste persoane și-au menținut calitatea de angajat al agenției.
În ceea ce privește
legalitatea Ordinului nr. 1 din 6 ianuarie 2010 s-a arătat că față de data
emiterii ordinului (06 ianuarie 2010), nu se poate reține încălcarea art. 13
alin. (2) din O.G. nr. 11/2003, care, spre deosebire de art. 14 alin. (4) din
H.G. nr. 1.437/2009, prevedea că salarizarea personalului se face în condițiile
prevăzute de legislația în vigoare, privind salarizarea personalului din
instituții publice finanțate integral din venituri proprii. Acest act normativ
trimite la O.G. nr. 14/1998 privind utilizarea veniturilor realizate de
instituțiile publice finanțate integral din venituri extrabugetare care a fost
abrogată prin art. 48 pct. 30 din Legea nr. 330/2009, în vigoare la data
adoptării ordinului atacat.
În ceea ce privește
argumentul relativ la încălcarea art. 30 alin. (1) și (5) din Legea nr.
330/2009, Curtea a reținut că potrivit acestora începând cu 1 ianuarie 2010,
sporurile acordate prin legi sau hotărâri ale Guvernului, și, după caz,
indemnizațiile de conducere care potrivit legii făceau parte din salariul de
bază, din soldele funcțiilor de bază respectiv din indemnizațiile lunare de
încadrare, prevăzute în notele din anexele prezenta lege, se introduc în
salariul de bază, în soldele funcțiilor de bază, respectiv indemnizațiile
lunare de încadrare corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, atât
pentru personalul de execuție, cât și pentru funcțiile de conducere”. De
asemenea, „în anul 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va
păstra salariul avut fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor
de personal din luna decembrie 2009.
Textele se referă la
drepturile bănești cuvenite, corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie
2009, care nu pot fi reduse în anul 2010. Or, ordinul atacat, așa cum au arătat
reclamanții, prin apărător, la termenul din 13 mai 2011, nu a produs nicio
modificare cu privire la cuantumul salariului acordat potrivit ordinelor
individuale din 28 decembrie 2009, pentru a se putea reține un interes în
susținerea acestei critici.
Instanța de
recurs.
Împotriva acestei
sentințe au declarat recurs reclamanții B.F., G.B., D.S., D.M., M.D., (...), și
pârâta Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive.
a) Recursul declarat
de reclamanți
În recurs, reclamanții
au susținut că motivarea respingerii excepției de nelegalitate este ambiguă,
pentru că în considerente se reține lipsa interesului cu privire la cuantumul
salariului, fără ca această soluție să se regăsească în dispozitiv.
În ceea ce privește
nelegalitatea Ordinului nr. 1 din 6 ianuarie 2010 s-a arătat că acesta încalcă
dispozițiile art. 30 alin. (1) și (5) din Legea nr. 330/2009 și ale art. 14
alin. (2) din H.G. nr. 1.437/2009 și art. 13 alin. (2) din O.G. nr. 1/2003, în
sensul că reîncadrarea personalului trebuia făcută în raport de salariile din
decembrie 2009.
b) Recursul declarat
de Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive
Agenția Nucleară și
pentru Deșeuri Radioactive a criticat sentința sub aspectul cuantumului
cheltuielilor de judecată acordate de prima instanță, care nu a ținut seama de
complexitatea speței și a apărărilor formulate.
c) Analiza motivelor
de recurs. Recursul declarat de reclamanți.
Art. 4 din Legea nr.
554/2004 reglementează regimul juridic al excepției de nelegalitate, ca mijloc
de apărare, ca o cale indirectă de control al legalității unui act
administrativ de care depinde soluționarea litigiului pe fond.
Prin intermediul
acestei excepții instanța de contencios administrativ verifică concordanța
actului administrativ supus analizei cu actele normative, cu forță juridică
superioară, în temeiul și în executarea cărora a fost emis, altfel spus,
respectarea principiul ierarhiei actelor normative.
În speță, s-a invocat
excepția de nelegalitate a Ordinului nr. 1 din 6 ianuarie 2010 emis de Agenția
Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive pentru că la adoptarea acestuia s-a
încălcat Legea nr. 330/2009 și H.G. nr. 1.437/2009, fără însă a se arăta în
concret în ce anume constă neconcordanța ordinului cu actele normative cu forță
juridică superioară.
Anexa la ordin
prevede reîncadrarea personalului Agenției Nucleare, iar din cuprinsul acesteia
rezultă acordarea salariului de bază, a sporului preventiv și a sporului pentru
condiții vătămătoare.
Criticile aduse de
recurenți sunt abstracte, generice, neformulându-se critici concrete privind
nelegalitatea ordinului, respectiv care au fost normele legale încălcate.
De asemenea, trebuie
precizat că instanța de fond nu a fost învestită cu soluționarea excepției
lipsei de interes, astfel că nu se impunea să se pronunțe asupra acesteia.
În aceste condiții,
soluția instanței de fond este legală, urmând ca recursul declarat de
reclamanți să fie respins.
Recursul declarat de
Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive este fondat.
Potrivit art. 274
alin. (1) C. proc. civ., partea care cade în pretenții va fi obligată, la
cerere, să plătească cheltuieli de judecată.
Pârâta Agenția
Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive a formulat cerere de acordare a
cheltuielilor de judecată, însă instanța de fond a respins această cerere,
reținând că dosarul este disjuns din Dosarul nr. 426/46/2011.
Înalta Curte arată că
împrejurarea că excepția s-a ridicat într-un alt dosar nu exclude acordarea
cheltuielilor de judecată.
Dimpotrivă, excepția
de nelegalitate a format obiectul unui litigiu distinct, astfel că partea care
cade în pretenții va trebui să plătească cheltuielile de judecată.
Cum excepția de
nelegalitate a fost respinsă, sunt aplicabile prevederile art. 274 alin. (1) C.
proc. civ.
d) Soluția instanței
de recurs
Având în vedere
considerentele de mai sus, în baza art. 312 C. proc. civ., se va respinge
recursul declarat de reclamanți și se va admite recursul declarat de pârâta
Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de B.F., C.B., D.S., D.M., M.D., (...), împotriva Sentinței nr.
302/F-Cont din 27 mai 2011 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de
contencios administrativ și fiscal.
Admite recursul
declarat de pârâta Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive.
Modifică în parte
sentința, în sensul că obligă pe reclamanți la plata sumei de 764 RON
cheltuieli de judecată către pârâtă.
Menține celelalte
dispoziții.
Obligă
recurenții-reclamanți la 800 RON cheltuieli de judecată către recurenta-pârâtă,
cu aplicarea art. 274 alin. (3) C. proc. civ.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 24 august 2011.
Procesat
de GGC - NN