ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3947/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Prima instanță. Sesizarea instanței de fond. Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești la data de 15 martie 2011, disjunsă din dosarul nr. 426/46/2011, B.F., C.B., D.S., D.M., M.D., (...), salariați ai Agenției Nucleare pentru Deșeuri Radioactive, au chemat în judecată Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri și Agenția Nucleară pentru Deșeuri Radioactive, invocând excepția de nelegalitate a Ordinului nr. 1 din 06 ianuarie 2010, emis de Președintele Agenției Nucleare pentru Deșeuri Radioactive, privind reîncadrarea personalului. În motivare a arătat că ordinul atacat este nelegal deoarece încalcă dispozițiile art. 30 alin. (1) și 5 din Legea nr. 330/2009, coroborat cu art. 14 alin. (2) din H.G.

nr. 1.437/2009 și ale art. 13 alin. (2) din O.G. nr. 11/2003. Personalul Agenției Nucleare pentru Deșeuri Radioactive avea drepturi salariale stabilite conform contractelor individuale de muncă, ce trebuiau preluate de către noua instituție. Ordinul menționat este emis prematur și cu încălcarea unor dispoziții imperative. b) Întâmpinarea formulată în cauză Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive a formulat întâmpinare solicitând respingerea excepției de nelegalitate. A invocat excepția lipsei procedurii prealabile și a tardivității acțiunii, în raport cu Ordinul Președintelui Agenției Nucleare și pentru Deșeuri Radioactive nr. 1 din 6 ianuarie 2010, față de care nu s-a formulat plângere prealabilă și nu s-a respectat termenul prevăzut de art. 11 din Legea nr. 554/2004.

S-a arătat că reclamanții I.G., M.A., N.G.S. fostă Ș.A., V.A.I., nu au calitate procesuală activă deoarece nu se mai află în raporturi de muncă sau de serviciu cu instituția pârâtă. S-a solicitat respingerea excepției de nelegalitate. c) Sentința și considerentele primei instanțe Prin Sentința nr. 302/F Curtea de Apel Pitești a respins excepțiile inadmisibilității și tardivității excepției de nelegalitate a Ordinului nr. 1 din 6 ianuarie 2010 al Agenției Nucleare pentru Deșeuri Radioactive. A respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților I.G., M.A., N.G., S.A. și V.I. și a respins excepția de nelegalitate a Ordinului nr. 1 din 6 ianuarie 2010 al Agenției Nucleare pentru Deșeuri Radioactive, formulată de reclamanții B.F., C.B., D.S., D.M., M.D., (...), în contradictoriu cu pârâta Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive.

A respins cererea de acordare a cheltuielilor de judecată. Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că cererea are ca obiect excepția de nelegalitate a Ordinului nr. 1din 06 ianuarie 2010, emis de Președintele Agenției Nucleare pentru Deșeuri Radioactive privind reîncadrarea personalului, ipoteză în care nu este necesară parcurgerea proceduri prealabile. Astfel, potrivit art. 4 alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004, legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate. S-a precizat că nu sunt incidente prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004, întrucât obiectul litigiului nu îl constituie cererea de anulare a actului administrativ.

În ceea ce privește nerespectarea termenului prevăzut de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 pentru introducerea cererii (excepției de nelegalitate), Curtea a constatat că textul nu este aplicabil, deoarece art. 4 din Legea contenciosului administrativ permite sesizarea instanței cu excepția de nelegalitate, oricând în cursul unui proces. Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților I.G., M.A., N.G., S. fostă Ș.A., V.A.I., Curtea a reținut că persoanele menționate sunt prevăzute în Anexa Ordinului nr. 1 din 06 ianuarie 2010, depusă de pârâtă la 27 mai 2011. Ca atare, încetarea raporturilor de serviciu cu Agenția, ulterior emiterii ordinului, nu afectează calitatea procesuală și interesul acestora în atacarea actului administrativ, pentru efectele produse pentru perioada de timp în care aceste persoane și-au menținut calitatea de angajat al agenției.

În ceea ce privește legalitatea Ordinului nr. 1 din 6 ianuarie 2010 s-a arătat că față de data emiterii ordinului (06 ianuarie 2010), nu se poate reține încălcarea art. 13 alin. (2) din O.G. nr. 11/2003, care, spre deosebire de art. 14 alin. (4) din H.G. nr. 1.437/2009, prevedea că salarizarea personalului se face în condițiile prevăzute de legislația în vigoare, privind salarizarea personalului din instituții publice finanțate integral din venituri proprii. Acest act normativ trimite la O.G. nr. 14/1998 privind utilizarea veniturilor realizate de instituțiile publice finanțate integral din venituri extrabugetare care a fost abrogată prin art. 48 pct. 30 din Legea nr. 330/2009, în vigoare la data adoptării ordinului atacat.

În ceea ce privește argumentul relativ la încălcarea art. 30 alin. (1) și (5) din Legea nr. 330/2009, Curtea a reținut că potrivit acestora începând cu 1 ianuarie 2010, sporurile acordate prin legi sau hotărâri ale Guvernului, și, după caz, indemnizațiile de conducere care potrivit legii făceau parte din salariul de bază, din soldele funcțiilor de bază respectiv din indemnizațiile lunare de încadrare, prevăzute în notele din anexele prezenta lege, se introduc în salariul de bază, în soldele funcțiilor de bază, respectiv indemnizațiile lunare de încadrare corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, atât pentru personalul de execuție, cât și pentru funcțiile de conducere”.

De asemenea, „în anul 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009. Textele se referă la drepturile bănești cuvenite, corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, care nu pot fi reduse în anul 2010. Or, ordinul atacat, așa cum au arătat reclamanții, prin apărător, la termenul din 13 mai 2011, nu a produs nicio modificare cu privire la cuantumul salariului acordat potrivit ordinelor individuale din 28 decembrie 2009, pentru a se putea reține un interes în susținerea acestei critici. 2. Instanța de recurs. Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții B.F., G.B., D.S., D.M., M.D., (...), și pârâta Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive.

a) Recursul declarat de reclamanți În recurs, reclamanții au susținut că motivarea respingerii excepției de nelegalitate este ambiguă, pentru că în considerente se reține lipsa interesului cu privire la cuantumul salariului, fără ca această soluție să se regăsească în dispozitiv. În ceea ce privește nelegalitatea Ordinului nr. 1 din 6 ianuarie 2010 s-a arătat că acesta încalcă dispozițiile art. 30 alin. (1) și (5) din Legea nr. 330/2009 și ale art. 14 alin. (2) din H.G. nr. 1.437/2009 și art. 13 alin. (2) din O.G. nr. 1/2003, în sensul că reîncadrarea personalului trebuia făcută în raport de salariile din decembrie 2009. b) Recursul declarat de Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive a criticat sentința sub aspectul cuantumului cheltuielilor de judecată acordate de prima instanță, care nu a ținut seama de complexitatea speței și a apărărilor formulate.

c) Analiza motivelor de recurs. Recursul declarat de reclamanți. Art. 4 din Legea nr. 554/2004 reglementează regimul juridic al excepției de nelegalitate, ca mijloc de apărare, ca o cale indirectă de control al legalității unui act administrativ de care depinde soluționarea litigiului pe fond. Prin intermediul acestei excepții instanța de contencios administrativ verifică concordanța actului administrativ supus analizei cu actele normative, cu forță juridică superioară, în temeiul și în executarea cărora a fost emis, altfel spus, respectarea principiul ierarhiei actelor normative. În speță, s-a invocat excepția de nelegalitate a Ordinului nr. 1 din 6 ianuarie 2010 emis de Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive pentru că la adoptarea acestuia s-a încălcat Legea nr. 330/2009 și H.G.

nr. 1.437/2009, fără însă a se arăta în concret în ce anume constă neconcordanța ordinului cu actele normative cu forță juridică superioară. Anexa la ordin prevede reîncadrarea personalului Agenției Nucleare, iar din cuprinsul acesteia rezultă acordarea salariului de bază, a sporului preventiv și a sporului pentru condiții vătămătoare. Criticile aduse de recurenți sunt abstracte, generice, neformulându-se critici concrete privind nelegalitatea ordinului, respectiv care au fost normele legale încălcate. De asemenea, trebuie precizat că instanța de fond nu a fost învestită cu soluționarea excepției lipsei de interes, astfel că nu se impunea să se pronunțe asupra acesteia. În aceste condiții, soluția instanței de fond este legală, urmând ca recursul declarat de reclamanți să fie respins.

Recursul declarat de Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive este fondat. Potrivit art. 274 alin. (1) C. proc. civ., partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată. Pârâta Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive a formulat cerere de acordare a cheltuielilor de judecată, însă instanța de fond a respins această cerere, reținând că dosarul este disjuns din Dosarul nr. 426/46/2011. Înalta Curte arată că împrejurarea că excepția s-a ridicat într-un alt dosar nu exclude acordarea cheltuielilor de judecată. Dimpotrivă, excepția de nelegalitate a format obiectul unui litigiu distinct, astfel că partea care cade în pretenții va trebui să plătească cheltuielile de judecată.

Cum excepția de nelegalitate a fost respinsă, sunt aplicabile prevederile art. 274 alin. (1) C. proc. civ. d) Soluția instanței de recurs Având în vedere considerentele de mai sus, în baza art. 312 C. proc. civ., se va respinge recursul declarat de reclamanți și se va admite recursul declarat de pârâta Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de B.F., C.B., D.S., D.M., M.D., (...), împotriva Sentinței nr. 302/F-Cont din 27 mai 2011 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal. Admite recursul declarat de pârâta Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive. Modifică în parte sentința, în sensul că obligă pe reclamanți la plata sumei de 764 RON cheltuieli de judecată către pârâtă. Menține celelalte dispoziții. Obligă recurenții-reclamanți la 800 RON cheltuieli de judecată către recurenta-pârâtă, cu aplicarea art. 274 alin. (3) C. proc. civ. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 august 2011. Procesat de GGC - NN