ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4227/2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 282/F-Cont/2011 pronunțată

la data de 17 mai 2011, Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de

contencios administrativ și fiscal, a respins excepția de nelegalitate a

Ordinului nr. 2162/2009 emis de Ministrul Economiei, excepție formulată de

reclamanții B.F., C.B., D.S., D.M., D.M.A., G.A., I.G., L.M., L.C., L.L., M.M.,

M.A., N.G., O.D., O.S., P.I., R.R.G., L.(fostă S.)G., S.(fostă Ș.)A. și V.A.I.

în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de

Afaceri, precum și cererea de acordare a cheltuielilor de judecată.

În raport de pârâta Agenția

Nucleară pentru Deșeuri Radioactive, excepția de nelegalitate a fost respinsă ca

fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.

Totodată, instanța de

fond a respins excepțiile inadmisibilității și tardivității excepției de nelegalitate

a Ordinului nr. 2162/2009 emis de Ministrul Economiei.

Pentru a pronunța această

sentință prima instanță a reținut ca fiind neîntemeiată excepția inadmisibilității

excepției de nelegalitate, dat fiind că art. 7 Legea nr. 554/2004 nu are aplicabilitate

în cauză, în speță nefiind vorba despre sesizarea instanței cu cererea de anulare

a unui act administrativ, excepția fiind ridicată odată cu formularea cererii principale

în Dosarul nr. 426/46/2011, iar în ce privește nerespectarea termenului prevăzut

de art. 11 Legea nr. 554/2004 pentru formularea excepției de nelegalitate, instanța

de fond a reținut că potrivit art. 4 Legea contenciosului administrativ, legalitatea

unui act administrativ unilateral cu caracter individual, cum e cel în speță, poate

fi cercetată oricând, în cadrul unui proces pe calea excepției și în plus ordinul

atacat este un act administrativ cu caracter individual adresat altei persoane,

care nu a fost comunicat reclamanților, deci este neîntemeiată excepția tardivității

formulării excepției de nelegalitate.

Cât privește excepția

lipsei calității procesuale pasive a Agenției Nucleare pentru Deșeuri

Radioactive, prima instanță a reținut că este întemeiată, de vreme ce ordinul atacat

a fost emis de Ministerul Economiei, iar nu de către această autoritate.

Pe fondul excepției de

nelegalitate, prima instanță a reținut că aceasta este neîntemeiată, întrucât Ordinul

nr. 2162 din 11 decembrie 2009 privind numirea în funcție a președintelui Agenției

Nucleare și pentru Deșeuri Radioactive a fost emis în temeiul H.G. nr. 1437/2009,

Hotărâre de Guvern care exista la data numirii acestuia, fiind publicată în M. Of.

din 11 decembrie 2009, când a fost emis și ordinul.

În cauză, a reținut prima

instanță, președintele Agenției Nucleare pentru Deșeuri Radioactive, are potrivit

art. 7 H.G. nr. 1437/2009, doar rangul de secretar de stat, neîndeplinind această

funcție pentru a putea face incidente prevederile art. 15 lit. d) Legea nr. 90/2001

care se referă numai la secretarii de stat, iar nu și la cei asimilați acestora.

Cât privește nelegalitatea

ordinului determinată de nelegalitatea H.G. nr. 1437/2009, instanța de fond a reținut

că prin sentința nr. 281/F/Cont din 17 mai 2011 a Curții de Apel Pitești, secția

comercială și de contencios administrativ și fiscal, a fost respinsă cererea de

anulare a H.G. nr. 1437/2009.

Împotriva acestei sentințe

au declarat recurs ambele părți, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Recurenții-reclamanți

formulează împotriva sentinței atacate cu recurs următoarele critici:

1) instanța de fond, în

mod greșit a reținut că Ordinul Ministrului Economiei nr. 2162 din 11 decembrie

2009 privind numirea în funcția de președinte al Agenției Nucleare pentru

Deșeuri Radioactive nu a fost emis înaintea adoptării și publicării H.G. privind

înființarea Agenției Nucleare și pentru Deșeuri Radioactive.

Practic, H.G. nr. 1437/2009

nu se referă în niciunul dintre articolele sale, în mod expres, la înființarea noii

instituții - Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive, acest act normativ

fiind numai unul de aprobare a organizării și funcționării acesteia.

2) în mod greșit instanța

a considerat că ordinul atacat nu a fost emis cu încălcarea art. 15 lit. d) Legea

nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor.

Președintele Agenției

Nucleare pentru Deșeuri Radioactive este demnitar, secretar de stat, rangul de secretar

de stat determinând însăși funcția pe care o deține acesta, nivelul acesteia și

calitatea de demnitar.

Chiar și în cazul în care

funcția de președinte este asimilată secretarului de stat, susțin recurenții-reclamanți,

tot sunt incidente dispozițiile art. 15 lit. d) Legea nr. 90/2001 pentru că este

asimilat cu o funcție de demnitate publică numită, pentru care este necesară decizia

de numire a primului-ministru.

3) în mod greșit instanța

de fond a procedat la disjungerea excepțiilor de nelegalitate și le-a soluționat

separat, ajungându-se astfel la soluționarea cauzei pe fond fără a se cunoaște soluțiile

instanței privind excepțiile de nelegalitate;

4) instanța de fond în

mod greșit a respins excepția de nelegalitate împotriva Agenției Nucleare

pentru Deșeuri Radioactive ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate

procesuală pasivă, aceasta fiind chemată în judecată pentru ca hotărârea cu privire

la această excepție să-i fie opozabilă.

Recurenții-reclamanți

și-au întemeiat recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304

1

C. proc. civ.. Pârâta Agenția Nucleară pentru Deșeuri Radioactive a depus întâmpinare

la recursul formulat de reclamanți, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

În recursul său, recurenta-pârâtă

Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive, critică sentința instanței de fond

sub aspectul respingerii cererii sale de acordare a cheltuielilor de judecată, fiind

irelevante aspectele reținute de instanța de fond precum cele legate de formarea

prezentului dosar prin disjungerea unei alte cauze, precum și stabilirea de către

instanță a faptului că nu are calitate procesuală pasivă în cauză.

Mai mult, susține recurenta-pârâtă,

cheltuielile de judecată solicitate au fost dovedite cu înscrisurile depuse la dosar.

Analizând cele două recursuri

formulate, prin prisma motivelor de recurs invocate, în raport de legislația incidentă

în cauză, Înalta Curte constată că sunt nefondate potrivit considerentelor ce se

vor arăta în continuare.

Cu privire la recursul

declarat de reclamanți

Prima critică referitoare

la faptul că prin H.G. nr. 1437/2009 nu s-a dispus practic în mod expres „înființarea”

Agenției Nucleare și pentru Deșeuri Radioactive este neîntemeiată.

Potrivit Anexei nr. 1

a Legii nr. 239/2009 privind lista instituțiilor și autorităților publice înființate

prin lege, ordonanță de urgență a Guvernului și ordonanță a Guvernului, pct. 33

și 34, Agenția Nucleară, finanțată integral de la bugetul de stat și Agenția Națională

pentru Deșeuri Radioactive, finanțată integral din venituri proprii, se desființează

ca urmare a comasării prin fuziunea ambelor și își schimbă regimul de finanțare,

rezultând Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive, finanțată din venituri

proprii și subvenții de la bugetul de stat, aceasta organizându-se și funcționând

ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică,

în subordinea Ministerului Economiei.

Deci, nu se poate susține,

astfel cum încearcă recurenții-reclamanți, că înființarea Agenției nu s-a dispus

în mod expres, câtă vreme cele două agenții existente, amintite mai sus, au fost

desființate prin comasarea prin fuziune, rezultând Agenția Nucleară și pentru Deșeuri

Radioactive, fiind adoptată în acest sens H.G. nr. 1437/2009, emisă în scopul executării

legii.

De vreme ce art. 5 Legea

nr. 329/2009 se referă expres la „înființarea” entităților rezultate din reorganizarea

autorităților și instituțiilor publice prevăzute în Anexele 1 și 2, nu se mai poate

susține faptul că și H.G. nr. 1437/2009 trebuia să folosească în cuprinsul său termenul

de „înființarea” Agenției, Hotărârea de Guvern respectivă fiind dată tocmai în executarea

acestei legi.

Cea de-a doua critică

referitoare la greșita reținere a instanței de fond în sensul că ordinul atacat

nu a fost emis cu încălcarea art. 15 lit. d) Legea nr. 29/2001 privind organizarea

și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, este și ea neîntemeiată.

Astfel cum corect susține

intimata-pârâtă Agenția Nucleară pentru Deșeuri Radioactive, funcția publică nu

se confundă cu rangul funcționarului public.

Funcția este aceea care

condiționează rangul și nu invers.

În mod corect a reținut

prima instanță că președintele Agenției Nucleare pentru Deșeuri Radioactive are,

potrivit art. 7 H.G. nr. 1437/2009, doar rangul de secretar de stat, el neîndeplinind

această funcție pentru a deveni incidente dispozițiile art. 15 lit. d) Legea

nr. 90/2001.

Potrivit art. 8 alin.

(1) Legea nr. 90/2001, președintele agenției este „asimilat din punct de vedere

al salarizării și al celorlalte drepturi cu funcția de secretar de stat”.

Art.15 lit. d) Legea

nr. 90/2001 se referă însă la secretarii de stat și nu la cei asimilați acestora,

pentru care legea privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor

trimite la hotărârea de Guvern de organizare și funcționare a ministerului.

Cât privește cea de-a

treia critică vizând greșita disjungere a excepțiilor de nelegalitate și soluționarea

lor sesizată, este nerelevantă în prezenta cauză, hotărârea de disjungere fiind

luată de instanță în cadrul acțiunii având ca obiect principal anularea H.G.

nr. 1437/2009.

În fine, ultima critică

vizând respingerea greșită a excepției de nelegalitate față de Agenția Nucleară

pentru Deșeuri Radioactive ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de

capacitate procesuală pasivă, este și ea neîntemeiată.

În primul rând, astfel

cum reține corect prima instanță, ordinul vizat de excepția de nelegalitate nu a

fost emis de Agenția Nucleară pentru Deșeuri Radioactive, iar opozabilitatea unei

hotărâri în ce privește pe acest pârât se raportează la hotărâri pronunțate și care

vizează fondul cauzei, cum ar fi anularea ordinului și nu la cele prin care se rezolvă

excepții de nelegalitate, care practic sunt apărări în fața instanței de fond. Respectivul

ordin nu produce efecte decât între cei doi subiecți ai săi – emitentul și beneficiarul.

În raport de considerentele

expuse, se constată astfel că este nefondat recursul declarat de reclamanți, instanța

de fond constatând în mod corect legalitatea ordinului atacat, în baza art. 312

C. proc. civ., recursul urmând a fi respins.

Cât privește recursul

declarat de pârâta Agenția Nucleară pentru Deșeuri Radioactive, instanța de control

judiciar constată că și acesta este nefondat.

Litigiul soluționat prin

sentința recurată rezolvă de fapt o excepție de nelegalitate ridicată în cadrul

unui proces de anulare a unui act administrativ - H.G. nr. 1437/2009, proces în

care, cu ocazia dezbaterilor în fond a cauzei părțile pot cere și acordarea tuturor

cheltuielilor de judecată efectuate, inclusiv de natura celor solicitate în prezenta

cauză.

Așadar, recursul va fi

respins ca nefondat, în baza art. 312 C. proc. civ..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de B.F., C.B.,

D.S., D.M., D.M.A., G.A., I.G., L.M., L.C., L.L., M.M., M.A., N.G., O.D., O.S.,

P.I., R.R.G., L.(fostă S.)G., S.(fostă Ș.)A. și V.A.I., precum și de Agenția Nucleară

și pentru Deșeuri Radioactive împotriva sentinței nr. 282/F-CONT din 17 mai 2011

a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal,

ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 septembrie

2011.