ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2163/2010

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2163/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

în judecată

Prin acțiunea înregistrată la data de 24

iunie 2009 pe rolul Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, reclamantul Municipiul Dej a chemat în judecată pe

pârâta Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut

cultelor religioase din România, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o

va pronunța, să dispună anularea Deciziei nr. 2060 din 20 mai 2009 emisă de

pârâtă.

În motivarea

acțiunii, reclamantul a arătat că, prin decizia contestată, pârâta în mod

greșit a dispus retrocedarea către P.R. Dej a imobilului teren situat în

municipiul Dej, str. P-ța B. cu destinația grădină, identificat în CF. Dej nr.

top. x.

În acest sens,

reclamantul susține că destinația imobilului respectiv nu este aceea de

grădină, așa cum se arată în decizia contestată, ci aceea de curte, după cum

rezultă din situația din teren și că de fapt imobilul nu a făcut obiectul

cererii de retrocedare.

Mai arată reclamantul

că regimul juridic al imobilului ce a făcut obiectul cererii de retrocedare

este acela de bun aflat în proprietatea Statului Român, pe care este edificată

o construcție, care avea destinația de atelier auto, și în care în prezent își

desfășoară activitatea un atelier de tâmplărie al Primăriei, fiind deci un bun

de utilitate publică, aflat în administrarea Consiliului local al Municipiului

Dej, care nu poate fi retrocedat având în vedere prevederile art. 11 alin. (1)

și (2) din Legea nr. 213/1998, în condițiile în care O.U.G. nr. 94/2000 prevede

prin art. 4 alin. (5) că retrocedarea bunurilor imobile care au aparținut

cultelor religioase se va face cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 213/1998.

A mai arătat

reclamantul că pe terenul retrocedat, Municipiul Dej a demarat proiectul Rețea

Regională de Centre de Marketing, Consultanță, Expoziționale și Microincubator

de Afaceri-Omega 2.

Prin precizarea de

acțiune din data de 17 septembrie 2009, reclamantul a învederat că înțelege să

se judece, în calitate de pârâtă, și cu P.R. Dej.

pronunțată de Curtea de apel, ce formează obiectul recursului

Prin Sentința civilă

nr. 457 din 12 octombrie 2009, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de

contencios administrativ și fiscal, a respins contestația formulată de Municipiul

Dej împotriva Deciziei nr. 2060 din 20 mai 2009 emisă de Comisia specială de

retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din

România (denumit în continuare, în cuprinsul prezentei decizii "Comisia

specială de retrocedare").

Pentru a pronunța

această soluție, Curtea de apel a reținut, în esență, următoarele:

P.R. Dej a învestit

Comisia specială de retrocedare, în temeiul O.U.G. nr. 94/2000, cu o cerere de

retrocedare având ca obiect imobilul situat în municipiul Dej, Piața B.,

Județul Cluj, înscris în cartea funciară inițială, nr. top. y.

Prin Decizia nr. 2061

din 20 mai 2009, Comisia specială de retrocedare a respins cererea privind

restituirea în natură a imobilului, teren, situat în municipiul Dej, Piața B.,

județul Cluj, înscris în cartea funciară a localității Dej, nr. top. z,

întrucât este proprietatea unor persoane fizice în temeiul Legii nr. 18/1999,

constatând că petenta este îndreptățită să primească despăgubiri în condițiile

Titlului VII privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente

imobilelor preluate în mod abuziv din Legea nr. 247/2005 privind reforma în

domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

Prin Decizia nr. 2060

din 20 mai 2009, ce formează obiectul litigiului, Comisia specială de

retrocedare a dispus restituirea în natură către P.R. Dej a imobilului, teren,

situat în municipiul Dej, Piața B., județul Cluj, înscris în cartea funciară a

localității Dej, nr. top.x.

A reținut instanța

că, la emiterea deciziei, pârâta a avut în vedere prevederile pct. 13 din

Normele metodologice, corespunzătoare art. 1 alin. (9) teza finală din O.U.G.

nr. 94/2000, republicată, precum și: copia certificată a cărții funciare a

localității Dej, nr. top. y, județul Cluj; traducerea legalizată a cărții

funciare a localității Dej, nr. top. y, județul Cluj; adresa din 09 decembrie

2008 a Primăriei Municipiului Dej, județul Cluj, privind situația juridică

actuală a imobilului solicitat, reținând că din documentația care a stat la

baza emiterii actului contestat, rezultă că imobilul în litigiu a fost preluat

de la proprietarul B.R. din Orașul Dej în baza Decretului nr. 176/1948 și a

fost trecut în proprietatea Statului Român și în folosința Ministerului

Învățământului Public.

Curtea a apreciat că

nu poate fi reținut niciunul dintre motivele de nelegalitate invocate de

reclamant, întrucât prin adresele Primăriei din 28 martie 2006 și din 09

decembrie 2008 s-a comunicat Comisiei speciale de retrocedare faptul că

imobilul-teren are destinația de grădină și se află în proprietatea Statului

Român.

A reținut instanța că

imobilul respectiv a făcut obiectul cererii de retrocedare a P.R. Dej, întrucât

aceasta viza întregul număr topografic înscris în C.F., așadar implicit toate

dezmembrările ulterioare ale acestuia.

Totodată, Curtea de

apel a reținut că memoriul la documentația tehnică de parcelare a imobilului

situat în localitatea Dej, str. N.T., înscris în C.F. Dej, cu nr. top. y,

întocmit în luna noiembrie 1998, la solicitarea reclamantului, atestă că

atelierul auto despre care face vorbire petentul se găsește lângă parcela de

teren cu nr. top. x.

În ceea ce privește

susținerea reclamantului referitoare la imposibilitatea de retrocedare a

imobilului pentru motivul că acesta face parte din domeniul public, instanța a

reținut că prin Legea nr. 501/2002 pentru aprobarea O.U.G. nr. 94/2000 au fost

abrogate prevederile art. 4 alin. (5) din ordonanță, în forma inițială, care

prevedeau ca retrocedarea bunurilor să se facă cu respectarea prevederilor

legii privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia. Curtea de

apel a avut în vedere prevederile art. 1 alin. (7) din ordonanța de urgență,

care dispun în sensul că imobilul retrocedat urmează a fi scos din domeniul

public, potrivit dispozițiilor Legii nr. 213/1998, în termen de 30 de zile de

la data rămânerii definitive a deciziei Comisiei speciale de retrocedare.

În final, instanța a

reținut că demararea unor proiecte de investiții pe terenul retrocedat nu este

de natură a afecta legalitatea deciziei contestate, ci, dimpotrivă, reprezintă

o încălcare a prevederilor art. 7 alin. (1) din O.U.G. nr. 94/2000.

Împotriva Sentinței

civile nr. 457 din 12 octombrie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția comercială,

de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul Municipiul

Dej, în temeiul art. 304 și art. 304

1

C. proc. civ.

În esență, prin

motivele de recurs, recurentul-reclamant critică sentința pronunțată de Curtea

de apel prin reiterarea motivelor invocate prin acțiune referitoare la faptul

că terenul în litigiu nu poate face obiectul retrocedării întrucât nu are

destinația de grădină, ci destinația de curte, fiind supus regimului juridic al

bunurilor aflate în proprietatea Municipiului Dej și în administrarea

consiliului local, teren pe care se află edificată o construcție proprietate

publică.

Susține

recurentul-reclamant că a făcut dovada faptului că pe terenul restituit se află

un atelier auto proprietatea Municipiului Dej, prin depunerea la data de 17

septembrie 2009 a noilor planuri de situație care au fost întocmite, precum și

a certificatului de atestare a edificării, extinderii construcției, conform

cărora terenul situat în Municipiul Dej, Piața B., identificat cu nr. topo. x,

cu o suprafață de 689,50 mp, are o ramură de folosință "Construcție anexă,

construită din piatră și bolțari din beton și piatră, acoperită cu plăci din

beton compusă din două încăperi și teren".

Mai arată

recurentul-reclamant că atelierul auto despre care se face vorbire se află pe

terenul cu nr. top. x.

instanței de recurs

Analizând cauza prin

prisma motivelor de recurs, în raport cu dispozițiile art. 304 și art. 304

1

C. proc. civ., precum și în funcție de cadrul legal aplicabil, Curtea constată

că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Prin motivele de

recurs, recurentul-reclamant critică sentința pronunțată de Curtea de apel

susținând că în mod greșit a fost respinsă contestația formulată împotriva

Deciziei nr. 2060 din 20 mai 2009 a Comisiei speciale de retrocedare prin care

a fost retrocedat pârâtei P.R. Dej imobilul-teren situat în municipiul Dej,

str. P-ța B. cu destinația grădină, identificat în CF Dej nr. top.x, pentru

următoarele aspecte:

- terenul retrocedat

ar destinația de curte, iar nu de grădină;

- pe terenul respectiv,

aflat în domeniul public al unității administrativ-teritoriale - Municipiul

Dej, este edificată construcția având destinația de atelier auto, așa cum

rezultă din noile planuri de situație și din certificatul de atestare a

edificării, extinderii construcției, conform cărora terenul are o ramură de

folosință "Construcție anexă, construită din piatră și bolțari din beton

și piatră, acoperită cu plăci din beton compusă di două încăperi și

teren".

În ceea ce privește

destinația imobilului retrocedat, Curtea nu poate primi critica din recurs

referitoare la greșita apreciere de către instanța fondului a destinației

imobilului.

Instanța de recurs

reține că, analizând în mod corect probatoriul administrat, Curtea de apel a

apreciat cu privire la destinației imobilului retrocedat, luând în considerare

adresa din 09 decembrie 2008 emisă chiar de către reclamant (Primăria

Municipiului Dej) și înaintată Comisiei speciale de retrocedare în care se

menționează că imobilul situat în municipiul Dej, Piața B., Județul Cluj, C.F.

Dej, nr. top x, "compus din grădină", în suprafață de 678 mp are

"destinația actuală de grădină".

Împrejurarea că

atelierul auto la care face referire recurentul-reclamant se află în afara

suprafeței de teren retrocedate cu nr. top x rezultă cu prisosință din

cuprinsul "Memoriului la documentația tehnică de parcelare a imobilului

situat în loc. Dej, Str. N.T., înscris în C.F. Dej cu nr. top y, întocmit chiar

la solicitarea Primăriei Municipiului Dej și avizat pentru conformitate de O.C.P.I.

Cluj. Instanța de recurs reține că acest mijloc de probă existent atât la

dosarul administrativ, cât și la dosarul instanței de fond, nu a fost

contestat, fiind astfel însușit, de către recurentul-reclamant.

Înalta Curte reține

că nu pot fi primite susținerile din recurs referitoare la faptul că instanța

de fond în mod greșit nu ar fi avut în vedere noile planuri de situație și

certificatul de urbanism din 17 septembrie 2009 conform cărora atelierul auto

s-ar afla nu în afara, ci chiar pe suprafața de teren retrocedată.

Se reține faptul că

decizia contestată a fost emisă în considerarea răspunsului dat de Primăria

Municipiului Dej (adresa din 09 decembrie 2008) în cadrul dosarului de

soluționare a cererii de retrocedare formulată de P.R. Dej, iar legalitatea deciziei

emise la data de 20 mai 2009 nu poate fi afectată de certificatul de urbanism

emis ulterior, la data de 17 septembrie 2009, de către aceeași autoritate

publică (Primăria Municipiului Dej).

În ceea ce privește

susținerea recurentului-reclamant că imobilul nu poate face obiectul

retrocedării întrucât face parte din domeniul public al Municipiului Dej,

instanța de recurs constată că în mod legal Curtea de apel a avut în vedere

dispozițiile art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 94/2000, republicată, conform cărora:

"În situația în care imobilul retrocedat prin decizia Comisiei speciale de

retrocedare se află în domeniul public al statului sau al unei unități

administrativ-teritoriale, acesta urmează a fi scos din domeniul public,

potrivit dispozițiilor Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și

regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, în

termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a deciziei Comisiei

speciale de retrocedare."

În consecință, în

raport de cele mai sus reținute și față de dispozițiile art. 312 alin. (1) C.

proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.

În raport cu

prevederile art. 274 C. proc. civ., având în vedere soluția de respingere a

recursului, recurentul-reclamant Municipiul Dej va fi obligat la plata către

intimata-pârâtă P.R. Dej a cheltuielilor de judecată, în cuantum de 361 RON,

conform documentelor justificative depuse la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de Municipiul Dej împotriva Sentinței civile nr. 457 din 12 octombrie

2009 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și

fiscal, ca nefondat.

Obligă pe

recurentul-reclamant Municipiul Dej la plata sumei de 361 RON cheltuieli de

judecată în favoarea intimatei-pârâte Parohia Reformată Dej.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 28 aprilie 2010.