ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2163/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată la data de 24 iunie 2009 pe rolul Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, reclamantul Municipiul Dej a chemat în judecată pe pârâta Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea Deciziei nr. 2060 din 20 mai 2009 emisă de pârâtă. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, prin decizia contestată, pârâta în mod greșit a dispus retrocedarea către P.R. Dej a imobilului teren situat în municipiul Dej, str. P-ța B. cu destinația grădină, identificat în CF. Dej nr. top.

x. În acest sens, reclamantul susține că destinația imobilului respectiv nu este aceea de grădină, așa cum se arată în decizia contestată, ci aceea de curte, după cum rezultă din situația din teren și că de fapt imobilul nu a făcut obiectul cererii de retrocedare. Mai arată reclamantul că regimul juridic al imobilului ce a făcut obiectul cererii de retrocedare este acela de bun aflat în proprietatea Statului Român, pe care este edificată o construcție, care avea destinația de atelier auto, și în care în prezent își desfășoară activitatea un atelier de tâmplărie al Primăriei, fiind deci un bun de utilitate publică, aflat în administrarea Consiliului local al Municipiului Dej, care nu poate fi retrocedat având în vedere prevederile art. 11 alin. (1) și (2) din Legea nr. 213/1998, în condițiile în care O.U.G.

nr. 94/2000 prevede prin art. 4 alin. (5) că retrocedarea bunurilor imobile care au aparținut cultelor religioase se va face cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 213/1998. A mai arătat reclamantul că pe terenul retrocedat, Municipiul Dej a demarat proiectul Rețea Regională de Centre de Marketing, Consultanță, Expoziționale și Microincubator de Afaceri-Omega 2. Prin precizarea de acțiune din data de 17 septembrie 2009, reclamantul a învederat că înțelege să se judece, în calitate de pârâtă, și cu P.R. Dej.

2. Hotărârea pronunțată de Curtea de apel, ce formează obiectul recursului Prin Sentința civilă nr. 457 din 12 octombrie 2009, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a respins contestația formulată de Municipiul Dej împotriva Deciziei nr. 2060 din 20 mai 2009 emisă de Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România (denumit în continuare, în cuprinsul prezentei decizii "Comisia specială de retrocedare"). Pentru a pronunța această soluție, Curtea de apel a reținut, în esență, următoarele: P.R. Dej a învestit Comisia specială de retrocedare, în temeiul O.U.G. nr. 94/2000, cu o cerere de retrocedare având ca obiect imobilul situat în municipiul Dej, Piața B., Județul Cluj, înscris în cartea funciară inițială, nr. top.

y. Prin Decizia nr. 2061 din 20 mai 2009, Comisia specială de retrocedare a respins cererea privind restituirea în natură a imobilului, teren, situat în municipiul Dej, Piața B., județul Cluj, înscris în cartea funciară a localității Dej, nr. top. z, întrucât este proprietatea unor persoane fizice în temeiul Legii nr. 18/1999, constatând că petenta este îndreptățită să primească despăgubiri în condițiile Titlului VII privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente. Prin Decizia nr. 2060 din 20 mai 2009, ce formează obiectul litigiului, Comisia specială de retrocedare a dispus restituirea în natură către P.R.

Dej a imobilului, teren, situat în municipiul Dej, Piața B., județul Cluj, înscris în cartea funciară a localității Dej, nr. top.x. A reținut instanța că, la emiterea deciziei, pârâta a avut în vedere prevederile pct. 13 din Normele metodologice, corespunzătoare art. 1 alin. (9) teza finală din O.U.G. nr. 94/2000, republicată, precum și: copia certificată a cărții funciare a localității Dej, nr. top. y, județul Cluj; traducerea legalizată a cărții funciare a localității Dej, nr. top. y, județul Cluj; adresa din 09 decembrie 2008 a Primăriei Municipiului Dej, județul Cluj, privind situația juridică actuală a imobilului solicitat, reținând că din documentația care a stat la baza emiterii actului contestat, rezultă că imobilul în litigiu a fost preluat de la proprietarul B.R.

din Orașul Dej în baza Decretului nr. 176/1948 și a fost trecut în proprietatea Statului Român și în folosința Ministerului Învățământului Public. Curtea a apreciat că nu poate fi reținut niciunul dintre motivele de nelegalitate invocate de reclamant, întrucât prin adresele Primăriei din 28 martie 2006 și din 09 decembrie 2008 s-a comunicat Comisiei speciale de retrocedare faptul că imobilul-teren are destinația de grădină și se află în proprietatea Statului Român. A reținut instanța că imobilul respectiv a făcut obiectul cererii de retrocedare a P.R. Dej, întrucât aceasta viza întregul număr topografic înscris în C.F., așadar implicit toate dezmembrările ulterioare ale acestuia. Totodată, Curtea de apel a reținut că memoriul la documentația tehnică de parcelare a imobilului situat în localitatea Dej, str. N.T., înscris în C.F.

Dej, cu nr. top. y, întocmit în luna noiembrie 1998, la solicitarea reclamantului, atestă că atelierul auto despre care face vorbire petentul se găsește lângă parcela de teren cu nr. top. x. În ceea ce privește susținerea reclamantului referitoare la imposibilitatea de retrocedare a imobilului pentru motivul că acesta face parte din domeniul public, instanța a reținut că prin Legea nr. 501/2002 pentru aprobarea O.U.G. nr. 94/2000 au fost abrogate prevederile art. 4 alin. (5) din ordonanță, în forma inițială, care prevedeau ca retrocedarea bunurilor să se facă cu respectarea prevederilor legii privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia. Curtea de apel a avut în vedere prevederile art. 1 alin. (7) din ordonanța de urgență, care dispun în sensul că imobilul retrocedat urmează a fi scos din domeniul public, potrivit dispozițiilor Legii nr. 213/1998, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a deciziei Comisiei speciale de retrocedare.

În final, instanța a reținut că demararea unor proiecte de investiții pe terenul retrocedat nu este de natură a afecta legalitatea deciziei contestate, ci, dimpotrivă, reprezintă o încălcare a prevederilor art. 7 alin. (1) din O.U.G. nr. 94/2000. 3. Cererea de recurs Împotriva Sentinței civile nr. 457 din 12 octombrie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul Municipiul Dej, în temeiul art. 304 și art. 304 1 C. proc. civ.

În esență, prin motivele de recurs, recurentul-reclamant critică sentința pronunțată de Curtea de apel prin reiterarea motivelor invocate prin acțiune referitoare la faptul că terenul în litigiu nu poate face obiectul retrocedării întrucât nu are destinația de grădină, ci destinația de curte, fiind supus regimului juridic al bunurilor aflate în proprietatea Municipiului Dej și în administrarea consiliului local, teren pe care se află edificată o construcție proprietate publică. Susține recurentul-reclamant că a făcut dovada faptului că pe terenul restituit se află un atelier auto proprietatea Municipiului Dej, prin depunerea la data de 17 septembrie 2009 a noilor planuri de situație care au fost întocmite, precum și a certificatului de atestare a edificării, extinderii construcției, conform cărora terenul situat în Municipiul Dej, Piața B., identificat cu nr. topo.

x, cu o suprafață de 689,50 mp, are o ramură de folosință "Construcție anexă, construită din piatră și bolțari din beton și piatră, acoperită cu plăci din beton compusă din două încăperi și teren". Mai arată recurentul-reclamant că atelierul auto despre care se face vorbire se află pe terenul cu nr. top. x. 4. Hotărârea instanței de recurs Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs, în raport cu dispozițiile art. 304 și art. 304 1 C. proc. civ., precum și în funcție de cadrul legal aplicabil, Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente: Prin motivele de recurs, recurentul-reclamant critică sentința pronunțată de Curtea de apel susținând că în mod greșit a fost respinsă contestația formulată împotriva Deciziei nr. 2060 din 20 mai 2009 a Comisiei speciale de retrocedare prin care a fost retrocedat pârâtei P.R.

Dej imobilul-teren situat în municipiul Dej, str. P-ța B. cu destinația grădină, identificat în CF Dej nr. top.x, pentru următoarele aspecte: - terenul retrocedat ar destinația de curte, iar nu de grădină; - pe terenul respectiv, aflat în domeniul public al unității administrativ-teritoriale - Municipiul Dej, este edificată construcția având destinația de atelier auto, așa cum rezultă din noile planuri de situație și din certificatul de atestare a edificării, extinderii construcției, conform cărora terenul are o ramură de folosință "Construcție anexă, construită din piatră și bolțari din beton și piatră, acoperită cu plăci din beton compusă di două încăperi și teren". În ceea ce privește destinația imobilului retrocedat, Curtea nu poate primi critica din recurs referitoare la greșita apreciere de către instanța fondului a destinației imobilului.

Instanța de recurs reține că, analizând în mod corect probatoriul administrat, Curtea de apel a apreciat cu privire la destinației imobilului retrocedat, luând în considerare adresa din 09 decembrie 2008 emisă chiar de către reclamant (Primăria Municipiului Dej) și înaintată Comisiei speciale de retrocedare în care se menționează că imobilul situat în municipiul Dej, Piața B., Județul Cluj, C.F. Dej, nr. top x, "compus din grădină", în suprafață de 678 mp are "destinația actuală de grădină". Împrejurarea că atelierul auto la care face referire recurentul-reclamant se află în afara suprafeței de teren retrocedate cu nr. top x rezultă cu prisosință din cuprinsul "Memoriului la documentația tehnică de parcelare a imobilului situat în loc.

Dej, Str. N.T., înscris în C.F. Dej cu nr. top y, întocmit chiar la solicitarea Primăriei Municipiului Dej și avizat pentru conformitate de O.C.P.I. Cluj. Instanța de recurs reține că acest mijloc de probă existent atât la dosarul administrativ, cât și la dosarul instanței de fond, nu a fost contestat, fiind astfel însușit, de către recurentul-reclamant. Înalta Curte reține că nu pot fi primite susținerile din recurs referitoare la faptul că instanța de fond în mod greșit nu ar fi avut în vedere noile planuri de situație și certificatul de urbanism din 17 septembrie 2009 conform cărora atelierul auto s-ar afla nu în afara, ci chiar pe suprafața de teren retrocedată. Se reține faptul că decizia contestată a fost emisă în considerarea răspunsului dat de Primăria Municipiului Dej (adresa din 09 decembrie 2008) în cadrul dosarului de soluționare a cererii de retrocedare formulată de P.R.

Dej, iar legalitatea deciziei emise la data de 20 mai 2009 nu poate fi afectată de certificatul de urbanism emis ulterior, la data de 17 septembrie 2009, de către aceeași autoritate publică (Primăria Municipiului Dej). În ceea ce privește susținerea recurentului-reclamant că imobilul nu poate face obiectul retrocedării întrucât face parte din domeniul public al Municipiului Dej, instanța de recurs constată că în mod legal Curtea de apel a avut în vedere dispozițiile art. 1 alin. (7) din O.U.G.

nr. 94/2000, republicată, conform cărora: "În situația în care imobilul retrocedat prin decizia Comisiei speciale de retrocedare se află în domeniul public al statului sau al unei unități administrativ-teritoriale, acesta urmează a fi scos din domeniul public, potrivit dispozițiilor Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a deciziei Comisiei speciale de retrocedare." În consecință, în raport de cele mai sus reținute și față de dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat. În raport cu prevederile art. 274 C. proc. civ., având în vedere soluția de respingere a recursului, recurentul-reclamant Municipiul Dej va fi obligat la plata către intimata-pârâtă P.R.

Dej a cheltuielilor de judecată, în cuantum de 361 RON, conform documentelor justificative depuse la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Municipiul Dej împotriva Sentinței civile nr. 457 din 12 octombrie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Obligă pe recurentul-reclamant Municipiul Dej la plata sumei de 361 RON cheltuieli de judecată în favoarea intimatei-pârâte Parohia Reformată Dej. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 aprilie 2010.