ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2375/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin Cererea înregistrată la data de 23 martie 2009 reclamanta Primăria Orașului Negrești, prin Primar C.I., a solicitat anularea Deciziei nr. 55 din 22 decembrie 2008 emisă de Oficiul de Plăți și Contractare Phare din cadrul M.E.F. și suspendarea executării actului până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei, În motivarea acțiunii s-a arătat că prin Decizia nr. 55 din 22 decembrie 2008 s-a menținut titlul de creanță prin care s-a stabilit în sarcina Primăriei Orașului Negrești obligația de plată a sumei de 48.332,15 euro ca urmare a neregulilor constatate de D.L.A.F.

S-a mai arătat că prin procesul-verbal de constatare încheiat la data de 21 octombrie 2008, Oficiul de Plăți și Contractare Phare a verificat modul în care Primăria Orașului Negrești, în calitate de beneficiar al contractului de grant nr. RO 2002/000-586 ianuarie 02.0204, a implementat proiectul „Atelier de producție și comercializare cărămizi ecologice din materiale locale", pentru care a primit suma de 49.860 euro. În urma controlului efectuat, s-a constatat că se impune a fi restituită suma de 48.332,15 euro ca urmare a nerespectării legalității, conformității, regularității utilizării și administrării fondurilor comunitare și a fondurilor de cofinanțare aferente.

S-a susținut în continuare că Primăria nu poate avea calitatea de debitoare, întrucât nu are statutul de persoană juridică, fiind doar o structură funcțională ce nu evocă ideea subiectului de drept, această susținere fiind întemeiată pe dispozițiile art. 77 și ale art. art. 21 din Legea nr. 215/2001, care prevăd în mod expres că unitățile administrativ teritoriale (comuna, orașul) sunt persoane juridice de drept public cu capacitate juridică și patrimoniu propriu, acestea fiind subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale ale trezoreriei.

S-a mai afirmat că, chiar dacă în contractul de grant s-a înscris, în mod defectuos, ca parte contractantă Primăria Orașului Negrești, autoritatea emitentă trebuia să aibă în vedere faptul că numai persoana juridică, Orașul Negrești prin organele sale - primarul ca autoritate executivă - putea încheia contractul de grant, fiind subiect de drepturi și obligații juridice. Pe fondul cererii s-a susținut că sancțiunea restituirii sumei de 48.332,15 euro vine în urma unei interpretări greșite a dispozițiilor legale și contractuale analizate de către organul de control. Prin Sentința nr. 186/CA din 26 octombrie 2009, Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamanta Primăria orașului Negrești, în contradictoriu cu pârâtul Oficiul de Plăți și Contractare Phare din cadrul M.E.F.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele: - Prin contractul de grant nr. RO 2002/000-586 ianuarie 02-0204 încheiat între Oficiul de Plăți și Contractare PHARE și Primăria orașului Negrești, căruia i-au fost anexate Condițiile generale aplicabile, s-a convenit implementarea proiectului „Atelier de producție și comercializare cărămizi ecologice din materiale locale”; - Acest contract a fost semnat de către Oficiul de Plăți și Contractare PHARE, în calitate de autoritate contractantă și Primăria Orașului Negrești, în calitate de beneficiar.

- În ceea ce privește calitatea de debitoare a reclamantei, s-a reținut că, deși potrivit dispozițiilor Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală, „primăria" apare doar ca structură funcțională, cât timp aceasta apare ca parte contractantă într-un act în vigoare, nedesființat și a efectuat în numele său procedurile ulterioare, nu se poate aprecia că nu are calitate procesuală activă în cauză; - Prin Condițiile Generale, ce fac parte integrantă din contractul de grant, beneficiarul proiectului, respectiv Primăria Orașului Negrești, s-a obligat să urmărească și să asigure implementarea proiectului în condițiile optime, în caz contrar urmând a-i fi angajată răspunderea față de autoritatea contractantă; - Din documentele depuse la dosar rezultă că în urma controlului efectuat de DLAF cu privire la obținerea, utilizarea și derularea fondurilor aferente proiectului „Atelier de producție și comercializare cărămizi ecologice din materiale locale", s-au constatat fraude de natură să afecteze interesele financiare ale U.E.

- Probatoriul cauzei confirmă existența unor nereguli și procedee contrare contractului de grant și condițiilor generale impuse, care în mod vădit reliefează nerespectarea prevederilor capitolului „Motive pentru excludere din Manualul de Instrucțiuni pentru contracte de Relații Externe (excluderea societăților participante care aveau datorii la stat) și nerespectarea prevederilor art. 4 - Conflictul de interes din Condițiile Generale la Contractul de Finanțare, art. 2.4 noiembrie Clauze Etice din PRAG, prin existența calității de acționari la SC I.C. SA în persoana numiților D.M. și C.I.G., secretara comisiei de evaluare și respectiv președintele Comisiei; - Toate neregulile constatate prin procesul-verbal din 21 octombrie 2008 sunt fie recunoscute de cei aflați în respectiva situație, fie dovedite cu actele depuse în cauză, condiții în care criticile formulate de reclamant nu pot fi primite.

- A concluzionat instanța de fond în sensul că, neregulile în sensul dispozițiilor legale citate au fost deplin dovedite, iar prejudiciul produs derivă atât din simpla existență a neregulilor, cât și din nedovedirea implementării efective a proiectului, ca urmare a faptului că nu s-a justificat comercializarea cărămizilor fabricate de către Asociația Bahtaleia. Împotriva acestei sentințe, invocând ca temei legal dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., a declarat recurs reclamanta Primăria Orașului Negrești prin primar, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Prin cererea de recurs se aduc critici sentinței recurate în sensul că atât autoritatea pârâtă emitentă a Deciziei nr. 55/2008 cât și instanța de fond au reținut în mod greșit că Primăria Orașului Negrești are calitatea de debitor, însă această calitate o poate avea doar Orașul Negrești.

Se menționează că instanța de fond atunci când reține că Primăria Orașului Negrești are calitate procesuală activă întrucât apare ca parte contractantă a unui contract în vigoare, confundă calitatea de subiect juridic de drept fiscal, respectiv calitatea de debitor, astfel cum este definită de art. 1 alin. (5) din H.G. nr. 1306/2007, pe care o poate avea doar Orașul Negrești, cu calitatea de titular al dreptului de a promova acțiunea și de a sta în judecată, ceea ce echivalează cu calitatea procesuală activă. În opinia recurentei calitatea sa procesuală activă este dată de faptul că atât în procesul-verbal de constatare cât și în Decizia nr. 55/2008 este menționată Primăria Orașului Negrești, astfel că putea formula acțiune în anularea deciziei menționate.

De asemenea, chiar dacă în mod greșit Primăria Orașului Negrești apare ca parte în contractul grant, nu înseamnă că aceasta este subiect de drepturi și obligații întrucât numai orașul, ca persoană juridică de drept public poate fi subiect de drepturi și obligații rezultate dintr-un contract. În esență, se apreciază că atât procesul verbal de constatare cât și Decizia nr. 55/2008 sunt nelegale, întrucât în cuprinsul acestora s-a stabilit o obligație de plată în sarcina unei entități care nu poate avea calitatea de debitor. Înalta Curte de Casație și Justiție, analizând recursul în raport de criticile formulate, de înscrisurile care există la dosarul cauzei, de dispozițiile legale incidente cât și de dispozițiile art. 304 1 C. proc.

civ., apreciază că aceste nefondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse . Astfel cum rezultă din expunerea rezumativă făcută anterior cât și din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, Primăria Orașului Negrești a încheiat și semnat prin primarul I.C. contractul de grant cu nr. RO 2002/000 - 586 ianuarie 02-0204 din 22 noiembrie 2004, vizat de Ministerul Finanțelor - Oficiul de Plăți și Contractare PHARE sub nr. 8746 din 17 noiembrie 2004. Contractul poartă ștampila Orașului Negrești. De asemenea, procesul-verbal de constatare încheiat la 21 octombrie 2008 privind contractul de grant cu nr. RO 2002/000 - 586 ianuarie 02-0204, prin care s-a stabilit în sarcina Primăriei Negrești, în calitate de beneficiar al contractului, debitul în sumă de 48.332,15 euro, a fost contestat de Primăria Orașului Negrești prin același primar.

Împotriva Deciziei nr. 55 din 22 decembrie 2008, emisă în procedura soluționării contestației formulată de Primăria Orașului Negrești împotriva procesului-verbal menționat, a fost promovată acțiunea ce formează obiectul cauzei de față tot de către Primăria Orașului Negrești. Din coroborarea dispozițiilor art. 2 lit. a) din O.G. nr. 79/2003, privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător și a art. 1 alin. (2) din H.G. nr. 1306/2007, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.G. nr. 79/2003, rezultă că încălcarea unei prevederi contractuale sau legale care aduce atingere utilizării corespunzătoare a sumelor avansate din bugetul general al Comunităților Europene constituie neregulă, iar sumele plătite necuvenit din fonduri comunitare reprezintă cheltuieli neeligibile și trebuie recuperate de la beneficiar, singurul răspunzător de neimplementarea proiectului.

Cum, parte în contractul de grant figurează recurenta, în condițiile în care nu se aduc nici un fel de critici cu privire la sentința pronunțată sub aspectul neregulilor constatate care vizează implementarea contractului de grant, aceasta nu-și poate invoca propria culpă în ceea ce privește faptul că în contractul menționat apare ca beneficiar, calitate dealtfel asumată. Prin urmare, recurenta nu poate invoca propria culpă în necunoaștere legii și a prevederilor din contractul de grant în care figurează ca parte și pe care l-a semnat prin reprezentantul său. Mai mult, în condițiile în care recurenta aprecia că nu are calitatea de beneficiar și de debitor, conform art. 1 alin. (5) din H.G. nr. 1306/2007 menționată, aceasta nu-și putea exercita drepturile ce decurg din calitatea procesuală activă întrucât aceasta înseamnă că titularul acțiunii se identifică cu titularul dreptului, ori, recurenta a uzat de dispozițiile art. 3 alin. (6) din O.G.

nr. 79/2003 pentru a contesta, în calitate de debitor, actele prin care s-a dispus imputarea sumei de 48.332,15 euro, pentru neregulile constatate în implementarea proiectului „Atelier de producție și comercializare cărămizi ecologice din materiale locale”. În altă ordine, este necontestat faptul că în derularea relațiilor contractuale recurenta a folosit codul fiscal, contul Orașului Negrești (în care au fost virați bani) și ștampila Orașului Negrești ce a fost aplicată pe contractul de grant. În acest context, susținerile recurentei din cererea de recurs cât și acțiunile întreprinse nu demonstrează decât intenția acesteia de a genera confuzie cu privire la contractarea și derularea necorespunzătoare a fondurilor europene.

Dat fiind faptul că neregulile constatate din actele contestate nu au constituit obiect al criticilor recurentei, iar consecința acestora, potrivit dispozițiilor art. 4 din O.G. nr. 79/2003 menționată anterior, este recuperarea sumelor, instanța de recurs apreciază că Decizia nr. 55/2008 a cărei anulare s-a solicitat prin cererea dedusă judecății, este legală și temeinică. Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, Înalta Curte va respinge recursul formulat ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Primăria Orașului Negrești, reprezentată prin primar, împotriva Sentinței nr. 186/CA din 26 octombrie 2009 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 6 mai 2010.