ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 559/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 559/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 23 noiembrie 2007, Primarul Municipiului Piatra Neamț în calitate de reprezentant al Municipiului Piatra Neamț a chemat în judecată M.F.P., oficiul de plăți și contractare Phare, solicitând anularea procesului-verbal de constatare nr. 746444 din 14 august 2007 prin care s-a stabilit ca obligație de plată suma de 112.539,94 euro, respectiv echivalent în lei, 359.497,58 lei, cheltuieli neeligibile. În motivarea cererii reclamantul a invocat nulitatea actului administrativ care a fost încheiat Primăriei Piatra Neamț - ce nu are calitatea de persoană juridică - și nu îndeplinește condițiile legale necesare din punctul de vedere al titlului, obiectului modalității de realizare și al conținutului unui proces-verbal de control.
S-a mai arătat că procesul-verbal de control nu reflectă în mod corect situația existentă, fiind rezultatul aplicării retroactive a unor reglementări în materie și al unor interpretări eronate ale recomandărilor Comisiei Europene. Prin sentința nr. 50 din 24 aprilie 2008, Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea ca nefondată. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că menționarea în procesul-verbal contestat a Primăriei Piatra Neamț ca debitor în loc de Municipiul Piatra Neamț prin primar, reprezintă o eroare materială, actul de control vizând verificarea cheltuielilor efectuate de beneficiarul final al programului pentru managementul deșeurilor, finanțat din fonduri nerambursabile de către Comisia Europeană.
Această eroare, a constatat instanța, nu atrage nulitatea procesului-verbal de control, nefiind incidente dispozițiile art. 46 din O.G. nr. 92/2003, întrucât nu este de natură a împiedica stabilirea contribuabilului debitor. Instanța a mai reținut că actul de control este întocmit cu respectarea dispozițiilor O.G. nr. 79/2003 și ale O.G. nr. 1510/2003, care se coroborează cu prevederile Acordului de implementare. Împotriva sentinței a declarat recurs Primarul Municipiului Piatra Neamț, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Astfel, reclamantul a învederat că instanța de fond a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, neavând în vedere încălcarea prevederilor art. 5 alin. (1) din O.G.
nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, potrivit cărora plătitor al creanțelor bugetare rezultate din nereguli este persoana juridică sau fizică stabilită debitor prin titlul de creanță. Or, a arătat reclamantul, Primăria Municipiului Piatra Neamț de la care s-a dispus recuperarea sumei considerată drept cheltuieli neeligibile nu este persoană juridică, reprezentând potrivit Legii nr. 215/2001 o structură funcțională cu activitate permanentă, care aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului și soluționează problemele curente ale colectivității locale. Primăria nu poate fi subiect al raportului juridic fiscal, neavând capacitate juridică, nici patrimoniu și nici cod de înregistrare fiscală.
De asemenea, reclamantul a invocat și împrejurarea că organul de control fiscal, soluționând contestația împotriva procesului-verbal, nu s-a pronunțat printr-o decizie sau dispoziție, astfel cum prevede art. 210 C. proc. fisc. Pe fondul cauzei, reclamantul a precizat că instanța de fond a reținut greșit situația de fapt, ca și normele legale în materie, aplicând retroactiv Instrucțiunea nr. 3 la cheltuieli aprobate prin semnarea contractului în anul 2003, deci anterior apariției acestei norme. S-a mai arătat și faptul că prin raportul final al Curții de Conturi, înregistrat la nr. 29121/PR din 22 februarie 2007 s-a constatat că sumele aferente certificatelor intermediare de plată verificate sunt corect calculate, deci debitul este nedatorat.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304 și art. 3041 C. proc. civ., Curtea va constata recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare. Astfel, Curtea reține că instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt privind eligibilitatea cheltuielilor efectuate pentru implementarea în Municipiul Piatra Neamț a proiectului de management al deșeurilor solide, constatând legalitatea și temeinicia procesului-verbal contestat prin care a fost obligată persoana răspunzătoare la plata sumei de 112.539,94 euro, respectiv 359.497,58 lei. Împrejurarea că în înscrisul întocmit de Oficiul de Plăți și Contractare Phare la 14 august 2007 este menționată ca beneficiar final al proiectului Primăria Municipiul Piatra Neamț și nu municipiul nu este de natură a atrage nulitatea actului, neputându-se susține că debitorul ar fi fost stabilit în mod eronat.
Primăria ca autoritate executivă a administrației publice, exercită drepturile și asigură îndeplinirea obligațiilor ce revin unității administrativ-teritoriale în calitate de persoană juridică civilă, având calitatea de reprezentant al acesteia și în ceea ce privește actele emise de terți și adresate municipalității. De altfel, în procedura prealabilă administrativă, reclamantul nu a contestat calitatea primăriei de beneficiar final și deci de subiect al procesului verbal de constatare, în numele Municipiului Piatra Neamț, limitându-și contestația numai la aspecte privind fondul măsurii dispuse. În consecință, critica privind nulitatea actului nu este fondată. De asemenea, Curtea constată că actul administrativ contestat îndeplinește toate condițiile din punctul de vedere al conținutului unui proces-verbal de control, prevăzute de H.G.
nr. 1510/2003 de aprobare a normelor metodologice de aplicare a O.G. nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, criticile formulate de reclamant sub acest aspect fiind neîntemeiate. Pe fondul cauzei, Curtea reține că instanța de fond a înlăturat în mod corect, susținerile reclamantului cu privire la caracterul retroactiv al aplicării Instrucțiunii nr. 3 din 21 februarie 2007, stabilind că suma de 112.539,49 euro reprezintă cheltuieli neeligibile conform memorandumului de finanțare. Instrucțiunea nr. 3 fiind doar un act interpretativ, care clarifică situația echipamentelor durabile incluse în contracte, fără a modifica sau completa memorandumul de finanțare, nu poate fi considerat a retroactiva.
Interpretarea dată prin această instrucțiune, în sensul că echipamentele durabile sunt neeligibile dacă acestea sunt utilizate în timpul implementării proiectului, fără a deveni parte a investiției, vizează și situațiile intervenite anterior editării acestei norme, deci de la data încheierii memorandumului, față de care instrucțiunea nu conține nici o prevedere suplimentară. În consecință, instanța de fond a stabilit în mod corect că reclamantul era în cunoștință de cauză asupra costurilor neeligibile și a faptului că va trebui să asigure fondurile necesare acoperii acestora, încă din 13 ianuarie 2003, când a încheiat acordul de implementare cu Oficiul de Plăți și Contractare Phare, obligația respectivă fiind prevăzută expres în art. 1.10 al actului.
Curtea nu poate primi nici critica privind neluarea în considerare a constatărilor Curții de Conturi, autoritatea de audit, care, prin raportul final din 22 februarie 2007, a reținut că sumele introduse în certificatele intermediare de plată verificate sunt corect calculate. Astfel, în cadrul proiectului pentru managementul deșeurilor au fost achiziționate diferite obiecte de mobilier de birou, calculatoare, scannere, imprimante, faxuri, aparate foto, laptopuri, telefoane, autoturisme și alte bunuri care constituie echipamente durabile care nu pot deveni parte a investiției, fiind cheltuieli neeligibile, în sarcina beneficiarului final.
Acest aspect a fost reținut și la controlul efectuat de Curtea de Conturi, autoritatea de audit, și consemnat în raportul inițial din 12 septembrie 2006, ulterior, în urma reverificării documentelor justificative, încheindu-se raportul suplimentar din 22 februarie 2007. Din actele dosarului rezultă că în perioada 26 iunie 2007 - 3 iulie 2007 a fost efectuată o misiune comună de verificare a declarațiilor de cheltuieli și a facturilor aferente contractului de lucrări, inclusiv situația cheltuielilor neeligibile aferente echipamentelor durabile neincluse în proiect. Conform prevederilor în materie, echipamentele durabile sunt neeligibile dacă sunt utilizate în timpul implementării proiectului, fără a deveni parte a investiției.
În cauză, fondurile menționate în certificatele intermediare de plată au fost utilizate în scopul desfășurării în condiții optime a proiectului și pentru implementarea acestuia, dar, nefiind efectiv parte a investiției, au fost corect transferate beneficiarului final, în momentul finalizării proiectului. În raport de cele expuse mai sus, Curtea va constata că sentința atacată este legală și temeinică și, în consecință, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de Primarul Municipiului Piatra Neamț în calitate de reprezentant al Municipiului Piatra Neamț, împotriva sentinței civile nr. 50 din 24 aprilie 2008 a Curții de Apel Bacău, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 4 februarie 2009.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.