ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 559/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de 23 noiembrie 2007,

Primarul Municipiului Piatra Neamț în calitate de reprezentant al Municipiului

Piatra Neamț a chemat în judecată M.F.P., oficiul de plăți și contractare

Phare, solicitând anularea procesului-verbal de constatare nr. 746444 din 14

august 2007 prin care s-a stabilit ca obligație de plată suma de 112.539,94 euro,

respectiv echivalent în lei, 359.497,58 lei, cheltuieli neeligibile.

În motivarea cererii

reclamantul a invocat nulitatea actului administrativ care a fost încheiat Primăriei

Piatra Neamț - ce nu are calitatea de persoană juridică - și nu îndeplinește

condițiile legale necesare din punctul de vedere al titlului, obiectului

modalității de realizare și al conținutului unui proces-verbal de control.

S-a mai arătat că

procesul-verbal de control nu reflectă în mod corect situația existentă, fiind

rezultatul aplicării retroactive a unor reglementări în materie și al unor

interpretări eronate ale recomandărilor Comisiei Europene.

Prin sentința nr. 50 din 24

aprilie 2008, Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios

administrativ și fiscal, a respins acțiunea ca nefondată.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța a reținut că menționarea în procesul-verbal contestat a

Primăriei Piatra Neamț ca debitor în loc de Municipiul Piatra Neamț prin

primar, reprezintă o eroare materială, actul de control vizând verificarea

cheltuielilor efectuate de beneficiarul final al programului pentru managementul

deșeurilor, finanțat din fonduri nerambursabile de către Comisia Europeană.

Această eroare, a constatat

instanța, nu atrage nulitatea procesului-verbal de control, nefiind incidente

dispozițiile art. 46 din O.G. nr. 92/2003, întrucât nu este de natură a

împiedica stabilirea contribuabilului debitor.

Instanța a mai reținut că

actul de control este întocmit cu respectarea dispozițiilor O.G. nr. 79/2003 și

ale O.G. nr. 1510/2003, care se coroborează cu prevederile Acordului de

implementare.

Împotriva sentinței a

declarat recurs Primarul Municipiului Piatra Neamț, criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie.

Astfel, reclamantul a

învederat că instanța de fond a interpretat greșit actul juridic dedus

judecății, neavând în vedere încălcarea prevederilor art. 5 alin. (1) din O.G.

nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, potrivit

cărora plătitor al creanțelor bugetare rezultate din nereguli este persoana

juridică sau fizică stabilită debitor prin titlul de creanță.

Or, a arătat reclamantul,

Primăria Municipiului Piatra Neamț de la care s-a dispus recuperarea sumei

considerată drept cheltuieli neeligibile nu este persoană juridică,

reprezentând potrivit Legii nr. 215/2001 o structură funcțională cu activitate

permanentă, care aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local și

dispozițiile primarului și soluționează problemele curente ale colectivității

locale.

Primăria nu poate fi subiect

al raportului juridic fiscal, neavând capacitate juridică, nici patrimoniu și

nici cod de înregistrare fiscală.

De asemenea, reclamantul a

invocat și împrejurarea că organul de control fiscal, soluționând contestația împotriva

procesului-verbal, nu s-a pronunțat printr-o decizie sau dispoziție, astfel cum

prevede art. 210 C. proc. fisc.

Pe fondul cauzei,

reclamantul a precizat că instanța de fond a reținut greșit situația de fapt,

ca și normele legale în materie, aplicând retroactiv Instrucțiunea nr. 3 la

cheltuieli aprobate prin semnarea contractului în anul 2003, deci anterior

apariției acestei norme.

S-a mai arătat și faptul că

prin raportul final al Curții de Conturi, înregistrat la nr. 29121/PR din 22

februarie 2007 s-a constatat că sumele aferente certificatelor intermediare de

plată verificate sunt corect calculate, deci debitul este nedatorat.

Analizând actele și

lucrările dosarului în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304

și art. 3041 C. proc. civ., Curtea va constata recursul este nefondat, urmând a

fi respins ca atare.

Astfel, Curtea reține că

instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt privind eligibilitatea

cheltuielilor efectuate pentru implementarea în Municipiul Piatra Neamț a

proiectului de management al deșeurilor solide, constatând legalitatea și

temeinicia procesului-verbal contestat prin care a fost obligată persoana

răspunzătoare la plata sumei de 112.539,94 euro, respectiv 359.497,58 lei.

Împrejurarea că în înscrisul

întocmit de Oficiul de Plăți și Contractare Phare la 14 august 2007 este

menționată ca beneficiar final al proiectului Primăria Municipiul Piatra Neamț

și nu municipiul nu este de natură a atrage nulitatea actului, neputându-se

susține că debitorul ar fi fost stabilit în mod eronat.

Primăria ca autoritate

executivă a administrației publice, exercită drepturile și asigură îndeplinirea

obligațiilor ce revin unității administrativ-teritoriale în calitate de

persoană juridică civilă, având calitatea de reprezentant al acesteia și în

ceea ce privește actele emise de terți și adresate municipalității.

De altfel, în procedura

prealabilă administrativă, reclamantul nu a contestat calitatea primăriei de

beneficiar final și deci de subiect al procesului verbal de constatare, în

numele Municipiului Piatra Neamț, limitându-și contestația numai la aspecte

privind fondul măsurii dispuse. În consecință, critica privind nulitatea

actului nu este fondată.

De asemenea, Curtea constată

că actul administrativ contestat îndeplinește toate condițiile din punctul de

vedere al conținutului unui proces-verbal de control, prevăzute de H.G. nr. 1510/2003

de aprobare a normelor metodologice de aplicare a O.G. nr. 79/2003 privind

controlul și recuperarea fondurilor comunitare, criticile formulate de

reclamant sub acest aspect fiind neîntemeiate.

Pe fondul cauzei, Curtea

reține că instanța de fond a înlăturat în mod corect, susținerile reclamantului

cu privire la caracterul retroactiv al aplicării Instrucțiunii nr. 3 din 21

februarie 2007, stabilind că suma de 112.539,49 euro reprezintă cheltuieli

neeligibile conform memorandumului de finanțare.

Instrucțiunea nr. 3 fiind

doar un act interpretativ, care clarifică situația echipamentelor durabile

incluse în contracte, fără a modifica sau completa memorandumul de finanțare,

nu poate fi considerat a retroactiva.

Interpretarea dată prin

această instrucțiune, în sensul că echipamentele durabile sunt neeligibile dacă

acestea sunt utilizate în timpul implementării proiectului, fără a deveni parte

a investiției, vizează și situațiile intervenite anterior editării acestei

norme, deci de la data încheierii memorandumului, față de care instrucțiunea nu

conține nici o prevedere suplimentară.

În consecință, instanța de

fond a stabilit în mod corect că reclamantul era în cunoștință de cauză asupra

costurilor neeligibile și a faptului că va trebui să asigure fondurile necesare

acoperii acestora, încă din 13 ianuarie 2003, când a încheiat acordul de

implementare cu Oficiul de Plăți și Contractare Phare, obligația respectivă

fiind prevăzută expres în art. 1.10 al actului.

Curtea nu poate primi nici

critica privind neluarea în considerare a constatărilor Curții de Conturi, autoritatea

de audit, care, prin raportul final din 22 februarie 2007, a reținut că sumele

introduse în certificatele intermediare de plată verificate sunt corect

calculate.

Astfel, în cadrul

proiectului pentru managementul deșeurilor au fost achiziționate diferite

obiecte de mobilier de birou, calculatoare, scannere, imprimante, faxuri,

aparate foto, laptopuri, telefoane, autoturisme și alte bunuri care constituie

echipamente durabile care nu pot deveni parte a investiției, fiind cheltuieli

neeligibile, în sarcina beneficiarului final.

Acest aspect a fost reținut

și la controlul efectuat de Curtea de Conturi, autoritatea de audit, și consemnat

în raportul inițial din 12 septembrie 2006, ulterior, în urma reverificării

documentelor justificative, încheindu-se raportul suplimentar din 22 februarie

2007.

Din actele dosarului rezultă

că în perioada 26 iunie 2007 - 3 iulie 2007 a fost efectuată o misiune comună

de verificare a declarațiilor de cheltuieli și a facturilor aferente

contractului de lucrări, inclusiv situația cheltuielilor neeligibile aferente

echipamentelor durabile neincluse în proiect.

Conform prevederilor în

materie, echipamentele durabile sunt neeligibile dacă sunt utilizate în timpul

implementării proiectului, fără a deveni parte a investiției. În cauză, fondurile

menționate în certificatele intermediare de plată au fost utilizate în scopul

desfășurării în condiții optime a proiectului și pentru implementarea acestuia,

dar, nefiind efectiv parte a investiției, au fost corect transferate

beneficiarului final, în momentul finalizării proiectului.

În raport de cele expuse mai

sus, Curtea va constata că sentința atacată este legală și temeinică și, în

consecință, va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de Primarul Municipiului Piatra Neamț în calitate de reprezentant al

Municipiului Piatra Neamț, împotriva sentinței civile nr. 50 din 24 aprilie

2008 a Curții de Apel Bacău, secția comercială, contencios administrativ și

fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 4 februarie 2009.