ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 09.03.2011

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 927/2011

HOTĂRÂRE
09.03.2011
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 927/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursurilor penale de

față,

Prin sentința penală

nr. 161 din 27 mai 2010 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr.

805/108/2009, în baza art. 87 alin. (5) din O.U.G. nr. 195/2002 a fost

condamnat inculpatul S.O.A., la pedeapsa de:

- 2 (doi) ani

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de refuz de a se supune recoltării

probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.

În baza art. 184 alin.

(2) și (4) C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de:

- 2 (doi) ani

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă -

parte vătămată S.G.

În baza art. 184 alin.

(2) și (4) C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de:

- 2 (doi) ani

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă -

parte vătămată S.F.

În baza art. 33 lit.

a) și b), art. 34 lit. b), art. 34 lit. b) C. pen. a fost contopite pedepsele

de mai sus, în pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare.

Pe durata și în

condițiile prevăzute de art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exercitarea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), excepție dreptul de a alege și lit.

b) C. pen.

În baza art. 81, art.

82 C. pen. a fost suspendată condiționat executarea pedepsei de 2 ani

închisoare pe durata unui termen de încercare de 4 ani.

În baza art. 83 C.

pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor privitoare la revocarea

suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 71 alin.

(5) C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei

închisorii s-a suspendat executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 346 C.

proc. pen., 14 alin. (3) C. proc. pen. a fost admisă în parte acțiunea civilă

exercitată de părțile civile S.G. și a fost obligat inculpatul la plata către

acesta a sumei de 8.000 Euro cu titlu de daune morale. Au fost respinse restul

pretențiilor formulate de această parte civilă.

A fost admisă în

parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă S.F. și a fost obligat

inculpatul la plata către acesta a sumei de 9.000 Euro cu titlu de daune

morale. Au fost respinse restul pretențiilor formulate de această parte civilă.

Au fost admise acțiunile

civile exercitate de părțile civile Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad și

Spitalul Clinic de Urgență București și, în consecință, a fost obligat

inculpatul la plata către:

- Spitalul Clinic

Județean de Urgență Arad: suma de 2196,21 lei cheltuieli de spitalizare ale

părții vătămate S.G. și dobânda legală de la data rămânerii definitive a

hotărârii; 4215,92 lei cheltuieli de spitalizare ale părții vătămate S.F. și

dobânda legală de la data rămânerii definitive a hotărârii;

- Spitalul Clinic de Urgență

București: suma de 12533,59 lei cheltuieli de spitalizare ale părții vătămate S.F.

și dobânda legală de la data rămânerii definitive a hotărârii; suma de 10850,54

lei cheltuieli de spitalizare a părții vătămate S.G. și dobânda legală de la

data rămânerii definitive a hotărârii.

A fost obligat

asigurătorul SC A.R.A.V.I.G. SA prin Sucursala Arad la plata tuturor sumelor

indicate mai sus cu titlu de despăgubiri civile, cheltuieli de spitalizare, în

măsura în care aceste sume nu sunt achitate de inculpat.

A fost respinsă

cererea de instituire a sechestrului asigurător formulată de partea civilă

Spitalul Clinic de Urgență Județean Arad.

A fost respinsă

acțiunea civilă exercitată de SC A.R.A.V.I.G. SA.

În baza art. 193 C.

proc. pen. a fost admisă cererea formulată de părțile civile S.G. și S.F. și a

fost obligat inculpatul la plata către acestea a sumei de 3000 lei cu titlu de

cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial.

În baza art. 191

alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei

de 1200 lei cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța

această hotărâre, prima instanță a reținut, în fapt, că în seara zilei de 02

septembrie 2008 inculpatul S.O.A., circulând cu autoturismul Toyota Yaris cu

nr. de înmatriculare pe DN 7 în direcția Pecica, după ce a depășit o curbă

periculoasă, din cauza stării de ebrietate, inculpatul a ieșit de pe banda sa

de circulație și a intrat pe banda de circulație a autovehiculelor care

circulau din sens invers.

Din sens invers, pe

DN 7 circula autoturismul marca Opel Vectra cu nr. de înmatriculare condus de

martorul S.P. și în care se găseau partea vătămată S.G. și S.F., respectiv

martorul F.S.

Martorul S.P. a

încercat să evite autoturismul condus de inculpat pe banda opusă, virând la

stânga dar în momentul în care a ajuns la aproximativ un metru de axul drumului

a fost acroșat în partea dreaptă autoturismul condus de inculpat. Impactul s-a

produs pe banda cu sensul de mers Arad spre Nădlac în zona colțului din dreapta

față a celor două autoturisme deoarece conducătorul autoturismului Opel Vectra

a virat la stânga pentru a evita impactul.

Autoturismele au fost

proiectate în afara părții carosabile, respectiv autoturismul cu nr. de

înmatriculare în șanțul din dreapta drumului având în vedere sensul de mers

Arad - Nădlac, orientat cu partea frontală spre câmp iar autoturismul cu nr. de

înmatriculare pe talazul din dreapta benzii cu sensul de mers Nădlac spre Arad,

orientat cu fața spre Arad.

Din concluziile

raportului de expertiză tehnică auto s-a reținut că accidentul putea fi evitat

doar de inculpat dacă acesta nu ar fi trecut peste axa drumului pe banda cu

sens contrar. Accidentul nu putea fi evitat de conducătorul auto Opel Vectra

deoarece timpul avut la dispoziție a fost cu mult mai mic decât timpul necesar

pentru evitarea prin frânare și viraj de ocolire.

Condus fiind la Spitalul Clinic Județean Arad, inculpatul a refuzat recoltarea de probe biologice în vederea

stabilirii gradului de îmbibație alcoolică în sânge.

Din raportul de

expertiză medico-legală efectuat în cauză, prima instanță a reținut că părțile

vătămate S.G. și S.F. au suferit leziuni vindecabile în 80-90 zile, respectiv

90 zile de îngrijiri medicale.

Împotriva sentinței

Tribunalului Arad au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad, SC A.R.A.V.I.G.

SA - Sucursala Galați și părțile civile S.F. și S.G.

Parchetul a criticat

sentința pentru netemeinicie sub aspectul individualizării pedepsei aplicate,

apreciată ca necorespunzătoare gradului ridicat de periculozitate a faptelor comise

de inculpat.

Părțile civile S.F.

și S.G. nu au motivat apelul, arătând doar că sentința este netemeinică și

nelegală, atât în latura penală cât și civilă.

SC A.R.A. a criticat

hotărârea pentru nelegalitatea soluționării laturii civile.

Instanța de apel a

apreciat ca fondate criticile parchetului și ale părților civile asupra laturii

penale a cauzei, respectiv în ceea ce privește individualizarea pedepsei, care

nu corespunde pericolului social al infracțiunilor comise, impunându-se

majorarea și aplicarea art. 86

1

și urm. C. pen. privind suspendarea

sub supraveghere a pedepsei.

S-a constatat că

latura civilă a fost corect soluționată.

În consecință, Curtea

de Apel Timișoara, secția penală, prin decizia penală nr. 174/A din 16

noiembrie 2010, a admis apelurile

declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul

Arad și partea civilă S.G. și partea civilă S.F. împotriva sentinței penale nr.

161/2010 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr. 805/108/2009.

A desființat sentința

apelată și rejudecând cauza:

În baza art. 87 alin.

(5) din O.U.G. nr. 195/2009 a condamnat pe inculpatul S.O.A. pentru săvârșirea

infracțiunii de refuz de a se recolta probe biologice în vederea stabilirii

alcoolemiei la pedeapsa de:

- 2 (doi) ani

închisoare.

În baza art. 184 alin.

(2) și (4) C. pen. a condamnat pe același inculpat pentru două infracțiuni de

vătămare corporală din culpă la câte două pedepse de:

- 3 (trei) ani

închisoare, fiecare.

În baza art. 33 lit.

a), art. 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele în cea mai grea și a dispus

executarea de către inculpat a pedepsei de :

- 3 (trei) ani

închisoare cu interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), teza a

II-a, lit. b) C. pen. pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.

În baza art. 86

1

,

art. 86

2

a stabilit un termen de încercare de 5 ani.

Pe durata termenului

de încercare inculpatul a fost obligat să se supună următoarelor măsuri de

supraveghere:

- să se prezinte lunar la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Arad;

- să anunțe, în prealabil, orice

schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care

depășește 8 zile precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice

schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de

natură a putea fi controlate mijloacele de existență.

A atras atenția

inculpatului asupra prevederilor art. 86

4

În baza art. 379 pct.

1 lit. b) C. proc. pen. a respins ca nefondat apelul declarat de SC A.R.A.V.I.G.

SA, sucursala Galați.

A obligat SC A.R.A.V.I.G.

SA, sucursala Galați, la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către

stat.

Împotriva acestei

decizii au declarat recurs părțile civile S.G. și S.F., invocând cazul de

casare prevăzut de art. 385

9

pct. 17

2

solicitând majorarea cuantumului daunelor morale și al despăgubirilor civile

acordate până la sumele precizate în cererea formulată la data de 14 septembrie

2009.

Recursurile sunt

neîntemeiate.

Înalta Curte,

analizând decizia penală recurată, atât prin prisma criticilor formulate de

recurenți, cât și în conformitate cu prevederile art. 385

9

alin. (3)

Din actele și

lucrările dosarului rezultă că partea vătămată S.G. s-a constituit parte civilă

cu suma de 7.000 Euro daune materiale și suma de 8.000 Euro daune morale, iar

partea vătămată S.F. s-a constituit parte civilă cu suma de 6.000 Euro daune

materiale și suma de 9.000 Euro daune morale.

Ulterior, la data de

14 septembrie 2009 părțile civile și-au majorat pretențiile până la suma de

200.000 Euro daune morale.

Prima instanță a

constatat că părțile civile nu au depus acte doveditoare pentru daunele

materiale, astfel că li s-au acordat acestora sumele de 8.000 Euro (pentru S.G.)

și 9.000 Euro (pentru S.F.) cu titlu de daune morale, apreciate ca fiind

corespunzătoare suferințelor morale pricinuite de faptele inculpatului.

Înalta Curte reține,

cu privire la solicitările recurenților, că cererea acestora pe latură civilă

nu poate fi primită.

În privința

despăgubirilor materiale, în mod corect s-a constatat că părțile civile nu au

produs probe în dovedirea lor. Chitanțele privind cumpărarea unor medicamente

depuse la instanța de fond privesc afecțiuni renale, care nu au legătură cu

leziunile cauzate prin accidentul de circulație.

Cât privește

cuantumul daunelor morale, Înalta Curte apreciază că acesta nu poate fi

cenzurat în recurs, nici în cadrul cazului de casare indicat de recurenți,

respectiv art. 385

9

pct. 17

2

caz de casare din cele expres și limitativ enumerate în dispozițiile art. 385

9

În baza acestor

considerente, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondate, recursurile declarate

de părțile civile.

Potrivit art. 192

alin. (2) C. proc. pen., recurenții vor fi obligați la plata cheltuielilor

judiciare către stat, incluzând și onorariul apărătorului desemnat din oficiu

pentru inculpat, ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.

Respinge,

ca nefondate, recursurile declarate de părțile civile S.F. și S.G. împotriva

deciziei penale nr. 174/A din 16 noiembrie 2010 a Curții de Apel Timișoara, secția penală.

Obligă

recurentele părți civile la plata sumei de câte 300 lei, cu titlu de cheltuieli

judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul

apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat S.O.A., se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 9 martie 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-02-18
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 573/2009
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 69 din 31 ianuarie 2008 Tribunalul Prahova a condamnat pe inculpatul D.D., după cum urmează: În temeiul disp. art. 87 alin. (5) din O.
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1954/2014
C. pen. În baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii de 24 ore a inculpatului, de la 20 noiembrie 2005 la 21 noiembrie 2005. În baza art. 7 din Legea nr 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (2) C. pen. a condamnat
ÎCCJ 2012-05-17
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1642/2012
a) C. pen. și art. 76 lit. c) C. pen. a condamnat pe inculpatul C.D. la pedeapsa de 2 ani închisoare. În baza art. 33 lit. a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen. a contopit cele 2 pedepse stabilite inculpatului C.D. și a aplicat acestuia ped
ÎCCJ 2011-03-07
0,93
ÎCCJ, Decizia nr. 169/2011
Ședința publică de la 7 martie 2011 Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 203 din 11 februarie 2010 a Secției Penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în dosarul n
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3517/2012
pedeapsă principală de 2 (două) luni închisoare, pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe. În temeiul art. 81 - 82 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate, pe un termen de încercare de 2 ani și 2 lu
Sursă