ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3637/2011

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3637/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

A

supra

recursului de față

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 68 din 15

februarie 2011 pronunțată de Tribunalul Alba, secția penală, în dosar nr.

9164/107/2010 în baza art. 334 C. proc. pen., prin schimbarea încadrării

juridice din infracțiunea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr.

241/2005 în infracțiunea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b), alin. (2) din

Legea nr. 241/2005, inculpatul S.P.A. a fost

condamnat la:

- 2 ani și 8 luni închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b), alin.

(2) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 320

1

C. proc. pen.

În baza art. 64 C. pen. și art. 9 alin.

(1) din Legea nr. 241/2005 inculpatului i s-a aplicat pedeapsa complementară a

interzicerii pe o durată de 2 ani a următoarelor drepturi prevăzute de art. 64

C. pen.

-

dreptul

de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice,

- dreptul de a ocupa o funcție sau de

a exercita o profesie implicând exercițiul autorității de stat;

A mai fost

condamnat același inculpat la următoarele pedepse:

- 8 luni închisoare pentru săvârșirea

infracțiunii de stopaj la sursă prev. și

ped. de

art.

6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 320

1

C. proc. pen.

- 1 an și 4 luni

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală

prev. de

art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr.

241/2005 cu aplicarea art. 320

1

C. proc. pen.

- 1 lună închisoare pentru săvârșirea

infracțiunii de bancrută simplă prev. și

ped. de

art.

143 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 cu aplicarea art. 320

1

C. proc.

pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit.

b) și art. 35 C. pen. au fost contopite pedepsele principale în pedeapsa cea

mai grea de 2 ani și 8 luni închisoare, alături de care s-a aplicat pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor stabilită anterior.

S-a făcut aplicarea art. 357 alin. (3)

C. proc. pen. și s-a interzis inculpatului exercitarea, pe durata prevăzută de

art. 71 C. pen., a următoarelor drepturi prevăzute de art. 64 C. pen.:

- dreptul de a fi ales în autoritățile

publice sau în funcții elective publice

- dreptul de a ocupa o funcție sau de

a exercita o profesie implicând

exercițiul autorității de stat.

În baza art. 86

1

, art. 86

2

C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei rezultante sub supraveghere

pe durata unui termen de încercare de 5 ani și s-a încredințat supravegherea

inculpatului Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul Alba.

S-a dispus ca, pe aceeași durată, de 5

ani, să se suspende și executarea

pedepsei

accesorii a interzicerii drepturilor, conform art. 71 alin. ultim C. pen.

In baza art. 86

3

alin. (1) C. pen. a fost obligat inculpatul să se supună

următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte, la datele fixate, la

Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Alba

- să anunțe, în prealabil, orice

schimbare de domiciliu, reședință sau

locuință

și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea

- să comunice și

să justifice schimbarea locului de muncă

- să comunice informații de natură a

putea fi controlate mijloacele lui de existență

S-a făcut aplicarea art. 359 alin. (1)

C. proc. pen. și s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86

4

alin. (1) rap. la art. 83 și art. 84 C. pen. și ale art. 86

4

alin.

(2) C. pen.

În baza art.14, art. 15, art. 16, și

art. 346 C. proc. pen., coroborate cu art. 998, art. 999, art. 1000 alin. (3) și

art. 1003 C. civ. a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă

Ministerul Finanțelor Publice - A.N.A.F. - prin D.G.F.P. Alba și, în

consecință, a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă

civilmente SC T.I. SRL Alba-Iulia, prin administrator

judiciar D.I., să plătească părții civile, cu titlu de despăgubiri

materiale, suma

de 862.476 lei, reprezentând impozit pe profit stabilit

suplimentar pentru anii 2006-2007, T.V.A. colectată stabilită suplimentar

pentru perioada 2005-2007 și

diferență

contribuții sociale nevirate la bugetul consolidate al statului și suma de

413.730 lei reprezentând majorări și penalități de întârziere aferente acestor

sume.

În baza art. 357 alin. (2) C. proc.

pen. a fost menținută măsura asiguratorie a sechestrului instituită prin

ordonanța procurorului din 21 iunie 2010 și pusă în aplicare la data de 13

septembrie 2010 asupra autoturismului inculpatului marca Skoda Fabia cu nr. de

înmatriculare.

În baza art. 191 C. proc. pen. a fost

obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC T.I. SRL Alba-Iulia,

să plătească suma de 550 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat

în cauză, din care suma de 50 lei reprezintă 25% din contravaloarea onorariului

apărătorului desemnat din oficiu în faza de judecată.

S-a dispus comunicarea către Oficiul

Național al Registrului Comerțului a unei copii a dispozitivului prezentei

hotărârii judecătorești, la data rămânerii definitive a acesteia pentru a se

face mențiunile corespunzătoare în registrul comerțului.

Pentru stabilirea existenței faptelor

și vinovăției inculpatului, în procedura de judecată prevăzută de art. 320/1 C.

proc. pen., prima instanță a reținut în fapt următoarele:

SC T.I.I. SRL are sediul social

declarat în municipiul Alba-Iulia,

este

înregistrată la Oficiul Registrului

Comerțului sub nr. și are ca obiect

principal de activitate, „construcții de autostrăzi, drumuri, aerodrom și baze

sportive".

Conform extrasului Oficiului

Registrului Comerțului, inculpatul S.P.A. a fost numit în funcția de

administrator al SC T.I.I. SRL la data de 07 august 2002, a dobândit calitatea

de asociat unic în această societate la data de 29 august 2007, până la data

respectivă asociat unic fiind numita C.M.

De asemenea, SC T.I.I. SRL a fost în

relații de afiliere cu SC C.I. SRL Alba-Iulia, respectiv administratorul SC

T.I.I. SRL, inculpatul a fost asociat în SC C.I. SRL Alba-Iulia în

perioada octombrie 2004 - 25 septembrie 2007,

unde a deținut 50% din părțile sociale.

În prezent SC T.I.I. SRL se află în

insolvență, conform sentinței

nr. 190/F din

26 martie 2010 a Tribunalului Alba privind deschiderea procedurii generale a

insolvenței, fiind numit administrator judiciar provizoriu D.I. cu sediul în Alba-Iulia

,

jud. Alba.

În perioada

ianuarie - aprilie 2007, inculpatul, în calitate de administrator al

SC T.I.I. SRL Alba-Iulia, nu a

facturat, evidențiat și înregistrat în

contabilitatea

societății prestările de servicii efectuate către SC C.I. SRL

Alba-Iulia,

diminuând astfel baza impozabilă cu suma de 782.952 lei. Această sumă a fost

stabilită de organele fiscale prin estimare, întrucât inculpatul nu a întocmit

facturile de decontare deși prestările de servicii au fost efectiv

realizate, așa cum a rezultat din pontaje, state

de plată, ordine de deplasare și din

explicația dată de către acesta cu

ocazia controlului.

Prin nota

contabilă nr. 20 din 31 iulie 2007, inculpatul a stornat venituri în valoare de

601.630,20 lei, fără să aibă la bază documente justificative, diminuând astfel

cu

această înregistrare

baza impozabilă.

Urmare acestor fapte de neînregistrare

a veniturilor obținute din prestările de servicii efectuate în perioada

ianuarie-aprilie 2007, respectiv de înregistrare a unei operațiuni fictive de

stomare din data de 31 iulie 2007, organele fiscale au stabilit că la sfârșitul

anului 2007, inculpatul s-a sustras de la plata unui impozit pe profit în sumă

de 167.948 lei.

De asemenea, pentru nefacturarea și

neînregistrarea veniturilor din prestările de servicii efectuate în perioada

ianuarie-aprilie 2007, organele fiscale

au

stabilit că inculpatul nu a colectat T.V.A. în valoare de 148.761 lei.

În perioada ianuarie 2005-septembrie

2007, societatea administrată de

către

inculpat a încasat lunar de la SC C.I. SRL Alba-Iulia sume de

bani,

care, începând cu luna aprilie 2005, au depășit valoarea sumelor facturate,

organele fiscale stabilind că acele sume reprezintă de fapt avansuri acordate

de SC C.I. SRL Alba-Iulia către SC T.I.I. SRL (pentru acoperirea cheltuielilor

efectuate în scopul realizării operațiunilor de prestări

servicii dintre cele două societăți) și, în

consecință, inculpatul trebuia să colecteze

T.V.A. aferentă la momentul

încasării avansurilor.

Prin faptul că inculpatul a omis să

evidențieze ca avansuri sumele ce depășeau valoarea celor din facturi,

necolectând astfel T.V.A. aferentă, la momentul încasării avansurilor - conform

prevederilor art. 134 alin. (5), lit. b) din Legea nr. 571/2003 -, s-a produs

ca și consecință fiscală diminuarea T.V.A. de plată către bugetul de stat, cu

suma de 441.714 lei.

Urmare aspectelor constatate cu

privire la T.V.A. colectată, organele de inspecție fiscală au procedat la

recalcularea acesteia, rezultând conform Anexei nr. 5 la Raportul de inspecție

fiscală, că pentru perioada aprilie 2005 - septembrie 2007, T.V.A. de plată

stabilit suplimentar este în valoare de 595.295 lei.

În perioada

supusă inspecției fiscale, s-a stabilit că SC T.I.I. SRL

a întocmit lunar și a depus la termen

declarațiile privind obligațiile de plată la bugetul general consolidat al

statului, însă nu a achitat în totalitate și la termenele scadente sumele

datorate. Conform raportului de inspecție fiscală la data de 31 decembrie 2007

contribuțiile reținute de la asigurați și nevirate la bugetul de stat sunt:

- CAS - debit 45.414 lei;

- contribuția la bugetul asigurărilor

de șomaj - debit 3.237 lei ;

- CASS - debit 22.532 lei ;

- impozit pe veniturile din salarii -

debit 11.429 lei ;

În cauză s-a efectuat o expertiză

contabilă în vederea stabilirii cuantumului prejudiciului cauzat bugetului de

stat prin faptele sesizate - impozit pe profit și T.V.A. de la plata cărora s-a

sustras inculpatul, precum și impozite și contribuții cu reținere la sursă

nevirate în termenele legale la bugetul de stat -, respectiv pentru a se

determina dacă în perioada premergătoare inspecției fiscale societatea se afla

în stare de insolvență, data la care aceasta a survenit și dacă societatea a

intrat în procedură de insolvență la cererea creditorilor. Prin raportul de

expertiză

contabilă din data de 05 iunie 2010,

s-au concluzionat următoarele:

-

sumele reprezentând T.V.A. și impozit

pe profit de la plata cărora s-a sustras inculpatul se ridică în total la suma

de 798.878 lei reprezentând 167.948 lei impozit pe profit stabilit suplimentar

pentru anul 2007, 35.635 lei impozit pe profit stabilit suplimentar pentru anul

2006, 595.295 lei T.V.A. colectată, stabilită suplimentar pentru perioada

2005-2007

- diferență contribuții sociale nevirate

la bugetul general consolidat al statului până la data de 20 septembrie 2008

este de 63.598 lei;

- total prejudiciu cauzat la bugetul

de stat este în sumă de 862.476 lei.

- la data de 11 noiembrie 2008 D.G.F.P.

Alba - Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabilii Mijlocii Alba-Iulia,

a solicitat Tribunalului Alba deschiderea procedurii insolvenței împotriva

debitoarei SC T.I.I. SRL care c la data depunerii cererii avea datorii față de

bugetul general consolidat al statului în sumă de

1.964.135 lei;

-

societatea se afla în încetare de

plăți de mai mult de 30 de zile, iar

cuantumul

minim al creanței, respectiv valoarea prag de 10.000 lei, pentru care se

poate

solicita deschiderea procedurii fusese depășit;

- între disponibilul societății la

data de 25 a fiecărei luni și contribuțiile sociale nevirate bugetului general

consolidat al statului există diferențe, ceea ce arată că nu au existat

întotdeauna disponibilități bănești la dispoziția societății,

care să permită virarea integrală a obligațiilor sociale

respective la bugetul general

consolidat al statului, societatea

neefectuând cheltuieli cu bunurile și serviciile decât într-o mică măsură.

La data de 29 septembrie 2010 , la

solicitarea de lămuriri de către organele de urmărire penală,conform art. 124 alin.

(2) C. proc. pen., expertul contabil a comunicat că T.V.A. de plată în valoare

de 595.295 lei stabilit suplimentar de organul de inspecție fiscală se referă

la:

- prestarea serviciilor în perioada

ianuarie - aprilie 2007 către SC C.I. SRL Alba-Iulia, fără a fi întocmite

facturi fiscale pentru decontarea acestora, în condițiile în care serviciile au

fost prestate efectiv. T.V.A. de plată în atare situație ridicându-se la suma

de 148.761 lei (1), valoare determinată prin aplicarea cotei de 19 % asupra

veniturilor estimate ca fiind realizate de către SC T.I.I. SRL în lunile

ianuarie - aprilie 2007, respectiv pentru luna Ianuarie 2007: 206.040 lei x 19

% = 39.148 lei; pentru luna Februarie 2007: 207.656 lei x 19 % = 39.455 lei, pentru

luna Martie 2007: 199.576 lei x 19 % = 37.919 lei și pentru luna Aprilie 2007:

169.680 lei x 19 % = 32.239 lei; în total 782.952 lei x 19 % = 148.761 lei.

- T.V.A. de plată în valoare de

114.310 lei aferent stornării fără documente justificative, prin nota contabilă

nr. 20 din 31 iulie 2007, a veniturilor realizate în sumă de 601.630,20 lei din

prestări de servicii (601.630,20 lei x 19 %).

- T.V.A. de plată în sumă de 332.224

lei reprezentând T.V.A. colectat suplimentar în perioada aprilie 2005 -

septembrie 2007 din diferența încasărilor efective primite de la SC C.I. SRL Alba-Iulia

și sumele facturate de SC T.I.I. SRL către SC C.I. SRL diferență recunoscută de

legislația fiscală românească drept avansuri.

-

impozitul

pe profit stabilit suplimentar pentru anul 2006 la suma de 35.635 lei a fost

calculat prin estimare, întrucât societatea nu a determinat rezultatul fiscal

pentru

fiecare trimestru în parte și, respectiv, la finele anului și nu a prezentat

registrele și documentele contabile obligatorii (registrul - jurnal, cartea

mare și balanța de verificare).

- impozitul pe profit stabilit

suplimentar pentru anul 2007 la suma de 167.948 lei se referă la prestarea

serviciilor în perioada ianuarie - aprilie 2007 de către SC C.I. SRL Alba-Iulia.,

fără a fi întocmite facturi fiscale pentru decontarea acestora, în condițiile

în care serviciile au fost prestate efectiv, au avut ca efect fiscal diminuarea

pe anul 2007 a bazei impozabile cu consecințe negative asupra impozitului pe

profit cuvenit bugetului general consolidat al statului. Urmare a acestor

operațiuni calculul impozitului pe profit suplimentar s-a efectuat prin

estimarea pierderii/profitului fiscal, potrivit art. 67 din O.G. nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscală, întrucât pentru perioada ianuarie - aprilie

2007 nu au putut fi prezentate registrele și documentele contabile obligatorii

referitoare la baza impozabilă a impozitul pe profit (registrul-jurnal, cartea

mare și balanța de verificare).

Astfel, veniturile estimate în

perioada ianuarie-aprilie 2007 au fost în sumă de 782.952 lei. La acestea au

fost adăugate venituri în sumă de 601.630,20 lei stomate fără documente

justificative prin nota contabilă nr. 20 din 31 iulie 2007.

În concluzie, la finele anului 2007,

din veniturile realizate s-a scăzut

pierderea

contabilă stabilită de societate conform balanței de verificare de 334.905

lei,

rezultând un impozit pe profit suplimentar de 167.948 lei (1.049.677 lei x 16

%).

- potrivit prevederilor art. 3 din

Legea nr. 85 din 5 aprilie 2006 privind

procedura

insolvenței, cu modificările și completările ulterioare până la data de 30

septembrie

2007, starea de insolvență a SC T.I.I. SRL Alba-Iulia este prezumată ca fiind

vădită la data de 31 octombrie 2007, respectiv la 30 de zile de la data

constatării insuficienței fondurilor bănești disponibile pentru plata

datoriilor aflate la scadență.

La data de 31

octombrie 2007 SC T.I.I. SRL Alba-Iulia a avut de plată la

bugetul general consolidat al statului

suma de 63.598 lei, reprezentând contribuții

sociale

cu stopaj la sursă, exclusiv majorările și penalitățile de întârziere.

- în luna august 2007 societatea a

avut disponibilități în sumă de 13.323,48lei (coloana 3, Anexa nr. 3 din

Raport), trebuia să vireze 12.789 lei (coloana 4 din Anexa nr. 3) însă nu a

plătit nicio sumă iar în luna septembrie 2007 obligația de plată a fost de

6.204 lei, disponibilități au fost în sumă de 3.153,10 lei și nu a fost virată

nicio sumă bugetului general consolidat al statului.

Starea de fapt expusă mai sus a fost

reținută în baza materialului probator administrat în cauză: declarațiile

inculpatului S.P.A., plângerea D.G.F.P. Alba - Administrația Finanțelor Publice

pentru Contribuabilii Mijlocii Alba - Activitatea de Inspecție Fiscală și

adresa de constituire parte civilă (filele 9-12), adresa D.G.F.P. Alba privind

cuantumul impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursă datorate la

bugetul de stat (fila 13), raportul de expertiză contabilă aferent și

lămuririle solicitate expertului (filele 26-41, 43-45), declarațiile martorei C.M.

(filele46-48,49-50), raportul de inspecție fiscală nr. 15 din 30 iunie 2008

împreună cu anexele aferente (filele 51-147), cererea

introductivă formulată de D.G.F.P. Alba la

Tribunalul Alba

pentru deschiderea procedurii insolvenței față de debitoarea SC T.I.I. SRL Alba-Iulia

(filele 148-151), sentința nr. 190/F din 26 martie 2010 a Tribunalului Alba

privind deschiderea procedurii generale a insolventei, tabelul preliminar al

creanțelor, fișa clienți la 01 decembrie 2008, balanța contabilă pe luna iunie

2009 și corespondența dintre SC T.I.I. SRL și SC C.I. SRL cu privire la

solicitarea de plată a unui sold neachitat (filele152-162 ),

adresa Oficiului Registrului Comerțului privind

istoricul firmei SC C.I. SRL

Alba-Iulia, împreună cu încheierile de

înmatriculare și înregistrare mențiuni (filele163-173 ), acte contabile,

facturi și contracte, state de plată, ridicate în fotocopie de la SC T.I.I. SRL

și extrasele Oficiului Registrului Comerțului privind pe SC T.I.I. SRL și SC

C.I. SRL Alba-Iulia (filele 1-215).

În drept, faptele inculpatului comise

în circumstanțele sus arătate au fost calificate ca întrunind elementele

constitutive ale infracțiunilor prevăzute de:

- art. 9 alin. (1) lit. b)

1

,

alin. (2) din Legea nr. 241/2005 prin schimbarea încadrării juridice din art. 9

alin. (1) lit. b) din Legea nr. 251/2005;

- art. 6 din

Legea nr. 241/2005;

- art. 9 alin.

(1) lit. c) din Legea nr. 241/2005.

Inculpatul, prin apărător ales, a

solicitat respingerea cererii de schimbare a încadrării juridice a faptei

văzând disp. art. 320/2 și art. 13 C. pen., arătând că este culpa procurorului

că nu a dat o încadrare corectă faptei prin actul de sesizare a instanței, iar

inculpatul trebuia reaudiat și trebuia să se facă o nouă prezentare a

materialului de urmărire penală raportat la noua încadrare juridică a faptei

reținute în sarcina sa, mai ales că se solicită o agravare a situației

inculpatului. S-a arătat astfel că primează art. 320/2, judecata urmând să aibă

loc pe baza actului de sesizare a instanței de judecată și a probelor

administrate la dosar raportat la faptele reținute prin rechizitoriu.

Această apărare nu a putut fi primită

întrucât, pe de o parte instanța nu este ținută de încadrarea juridică dată

faptelor prin rechizitoriul procurorului, iar pe

de altă parte dispozițiile art. 320

1

C. proc. pen. se referă

la recunoașterea de către

inculpat a faptelor reținute în actul de

sesizare și nu a încadrării juridice a acestora, încadrare care este atributul

exclusiv al instanței care soluționează fondul cauzei.

Potrivit art. 9 alin. (2) din Legea

nr. 241/2005 :"Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un

prejudiciu mai mare de 100.000 Euro, în echivalentul

monedei naționale, limita minima a pedepsei prevăzute de lege și limita

maxima a

acesteia se majorează cu 2 ani". Având în vedere starea de

fapt reținută mai sus, se constată că în cauză sunt aplicabile dispozițiile alin.

(2) al art. 9 din Legea nr. 241/2005, faptele inculpatului producând un

prejudiciu mai mare de 100.000

Euro, motiv

pentru care s-a dispus schimbarea încadrării juridice.

Împotriva sentinței au declarat apel,

în termenul legal, Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba și partea responsabilă

civilmente SC T.I.I. SRL prin lichidator judiciar, aducându-i critici pentru

nelegalitate și netemeinicie, sub următoarele aspecte:

/. Parchetul de

pe lângă Tribunalul Alba:

-

instanța de fond a omis comunicarea hotărârii la cazierul

fiscal ținut de D.G.F.P. Alba, încălcând astfel dispozițiile art. 2 alin. (1),

art. 4 și art. 6 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 75/2001 și H.G. nr. 31/2003;

- instanța de

fond nu a dispus luarea măsurilor asigurătorii asupra celorlalte

bunuri ale inculpatului și ale părții

responsabile civilmente, care ar putea intra ulterior în patrimoniu, până la

limita prejudiciului creat.

//. Partea responsabilă civilmente SC T.I.

SRL nu a expus în scris, prin cererea de apel, sau separat, prin memoriu,

motivele căii de atac de care a înțeles să uzeze, conform art. 374 C. proc.

pen.

Partea responsabilă civilmente nu s-a

prezentat în fața Curții pentru a formula oral motivele de apel.

Prin decizia penală nr. 80 din 26 mai 2011,

Curtea de Apel Alba-Iulia, secția penală, a dispus următoarele:

A admis apelul declarat de Parchetul

de pe lângă Tribunalul Alba împotriva sentinței penale nr. 68/2011 pronunțată

de Tribunalul Alba în dosarul nr. 9164/107/2010.

A desființat sentința penală atacată

numai sub aspectul omisiunii comunicării hotărârii la cazierul fiscal și,

procedând la o nouă judecată, în aceste

limite,

a dispus comunicarea hotărârii la cazierul fiscal ținut de D.G.F.P.

Alba.

Au fost

menținute celelalte dispoziții din sentința penală atacată.

A respins ca nefondat apelul declarat

de partea responsabilă civilmente SC T.I.I. SRL prin lichidator judiciar Ec. D.I.

cu sediul în Alba-Iulia.

A obligat partea responsabilă civilmente

să plătească statului suma de 150 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat în

apel, din care suma de 50 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul

desemnat din oficiu, în cotă procentuală, va fi avansată din fondurile

Ministerului Justiției.

Pentru a dispune în acest sens,

instanța de prim control judiciar a reținut următoarele:

factuală corectă, în mod obiectiv fundamentată pe actele și lucrările de la

dosar: plângerea D.G.F.P. - Administrația Finanțelor Publice - Activitatea de

Inspecție Fiscală (filele 9-12), adresa D.G.F.P. Alba (fila 13), raportul de

expertiză contabilă aferent și lămuririle solicitate expertului (filele 26-41,

43-45), depozițiile martorei C.M. (filele 46-48,

49-50), raport de inspecție fiscală nr. 15 din 30 iunie 2008 împreună

cu anexele aferente (filele 51-147), balanțe contabile, acte contabile, facturi

și contracte, coroborate cu

declarațiile de recunoaștere ale

inculpatului (filele 14-16 dosar urmărire penală, 18-22,23-24);

prima instanță a realizat o evaluare judicioasă a probelor cauzei, în

conformitate cu exigențele art. 63 alin. (2) C. proc. pen., stabilind în mod

clar și neechivoc vinovăția inculpatului în limitele acuzațiilor aduse;

3.

instanța de apel a reținut, la rândul

său, sub raportul bazei factuale, că inculpatul, în calitate de administrator

la SC T.I.I. SRL Alba-Iulia, în perioada ianuarie - aprilie 2007 nu a facturat,

evidențiat și înregistrat în contabilitatea societății prestările de serviciu

către SC C.I. SRL Alba-Iulia, diminuând astfel baza impozabilă cu suma de

782.952 lei, iar în perioada aprilie

2005 -

septembrie 2007 a omis să evidențieze ca avansuri sumele încasate peste

valoarea

celor din facturi, necolectând astfel TVA aferent la momentul încasării

avansurilor, consecința fiscală fiind aceea a

sustragerii de la plata unui impozit pe

profit stabilit suplimentar

pentru anul 2007 în sumă de 167.948 lei, respectiv sustragerea de la plata unor

TVA stabilite suplimentar pentru perioada 2005-2007 în sumă totală de 481.310

lei;

jurisdicția inferioară a dat o calificare juridică corespunzătoare faptelor

săvârșite de către inculpat și a stabilit sancțiuni penale corespunzătoare

criteriilor generale impuse de art. 72 C. pen.;

Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, curtea de apel a apreciat că primul

motiv de apel invocat este fondat;

comunicarea hotărârii la cazierul fiscal din cadrul D.G.F.P. Alba, încălcând

astfel dispozițiile art. 2 alin. (1), art. 4 și art. 6 alin. (1) lit. a) din O.G.

nr. 75/2001. în această manieră hotărârea Tribunalului nu întrunește exigențele

art. 357 alin. (2) lit. f) C. proc. pen.;

omisiunii luării măsurilor asigurătorii asupra celorlalte bunuri ale

inculpatului și ale părții responsabile civilmente, care ar putea intra

ulterior în patrimoniul acestora, instanța de apel a apreciat că este vădit

nefondată;

dosar relevă că nu există date suficiente care să confirme existența la acest

moment, în patrimoniul inculpatului și al părții

responsabile civilmente a unor bunuri mobile și imobile apte să fie

supuse măsurii

asigurătorii;

de apel a apreciat că măsurile asigurătorii nu pot fi dispuse asupra unor

lucruri incerte, nesusceptibile de a fi cuantificate;

responsabile civilmente, având în vedere că

aceasta

nu a înțeles să formuleze critici apte de a fi considerate motive de casare,

curtea

de apel a examinat din oficiu sentința penală atacată.

11.

astfel, curtea de apel a constatat că

soluția primei instanței în ce

privește

latura civilă a cauzei este legală și temeinică, instanța de fond stabilind în

mod

corect atât raporturile de solidaritate, cât și cuantumul despăgubirilor

civile, despăgubiri relevate de rapoartele de expertiză contabilă efectuate în

cauză.

Împotriva deciziei instanței de apel a

declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia.

În prealabil,

Înalta Curte apreciază că este neîntemeiată cererea avocatului

intimatului inculpat de respingere a

recursului Ministerului Public ca inadmisibil cu motivarea că în fața instanței

de apel procurorul de ședință „și-a retras apelul".

Potrivit actualului sistem judiciar

penal - configurat de Codul de procedură penală în vigoare și de Legea nr.

304/2004 - procurorul de ședință „...este liber să prezinte concluziile pe care

le consideră întemeiate, potrivit legii, ținând seama de probele

administrate" [art. 316 alin. (1) C. proc. pen., art. 67 alin. (2) din

Legea nr. 304/2004]. Această libertate de opinie juridică a procurorului de

ședință, „de lege lata", nu este însă de natură să împiedice unitatea

respectivă de parchet sau procurorul ierarhic superior să declare o cale de

atac împotriva hotărârii judecătorești (art. 63 și art. 68 din Legea nr.

304/2004, art. 129 din Constituția României). De asemenea, împrejurarea că

procurorul de ședință menționează, la dezbateri, că nu înțelege să susțină

unele dintre motivele de apel astfel cum acestea sunt expuse în „motivele

scrise de apel" nu echivalează cu „retragerea apelului", condițiile

acestei instituții procesuale fiind strict reglementate de art. 369 alin. (3)

C. proc. pen. Nesusținerea orală de către procurorul de ședință, în cursul

dezbaterilor, a unuia sau mai multor motive de apel din „motivele scrise de

apel",

corelativ cu susținerea unuia

sau altor motive de apel din „motivele scrise de apel", conduită procesuală

în acord cu dispozițiile legale amintite care îi conferă acestuia

libertate

In prezentarea concluziilor, nu echivalează cu „retragerea apelului" ca

instituție reglementată de art. 369 alin. (3) C. proc. pen.

În motivarea scrisă a recursului

criticile au vizat următoarele aspecte (pag. 4-7 motive scrise de recurs):

-

nepronunțarea

instanței de apel asupra criticii referitoare la „netemeinicia

pedepsei

aplicate de instanța de fond" - caz de casare invocat, art. 385/9 pct. 10 C.

proc. pen.;

- neluarea măsurilor asigurătorii

asupra „celorlalte bunuri ce ar putea intra ulterior în patrimoniul

inculpatului" - caz de casare invocat, art. 385/9 pct. 17/2 C. proc. pen.;

- greșita individualizare a pedepselor

- caz de casare invocat, art. 385/9 pct. 14 C. proc. pen.

Cu ocazia dezbaterilor în recurs,

procurorul de ședință a susținut numai cazul de casare prevăzut de art. 385/9

pct. 10 C. proc. pen. - solicitând casarea deciziei și rejudecarea cauzei la

instanța de apel - cu motivarea că instanța de prim control judiciar avea

obligația, chiar și în ipoteza în care procurorul de ședință nu a susținut

toate motivele de apel, să examineze toate motivele de apel

menționate în „motivele scrise de apel",

susținându-se că în mod greșit instanța de apel nu a examinat al treilea

motiv/punct din „motivele scrise de apel".

Critica nu este

întemeiată.

Chiar în condițiile în care judecarea

cauzei în primă instanță a avut loc prin procedura reglementată de art. 320/1 C.

proc. pen., instanța de apel, din oficiu, a

examinat

întreaga cauză, sub toate aspectele de legalitate și temeinicie (existența

faptelor

în materialitatea lor, evaluarea probatoriului, elementele constitutive ale

infracțiunilor, inclusiv corectitudinea încadrării juridice și vinovăția

inculpatului, aspectele de natură civilă, inclusiv, măsurile asigurătorii).

Așa cum rezultă, la pct. 5, s-a

apreciat, „analizând criticile aduse de către Parchetul de pe lângă Tribunalul

Alba" că ...primul motiv de apel invocat este

fondat",

implicit

rezultând că celelalte motive de apel ale Ministerului Public au fost

apreciate

ca neîntemeiate.

Din mențiunile de la pct. 4 rezultă că

a fost examinată și individualizarea pedepselor aplicate (,,...a stabilit

sancțiuni penale corespunzătoare criteriilor generale impuse de art. 72 C.

pen.").

Neîntemeiate

sunt și celelalte critici din recursul Ministerului Public.

Înalta Curte își însușește argumentele

instanței de prim control judiciar referitoare la luarea măsurilor asigurătorii

(pct. 7-9 din partea expozitivă a deciziei

atacate),

apreciind că nu se impune reluarea ori suplimentarea acestora.

De asemenea, în

condițiile judecării cauzei conform procedurii prevăzute de

art. 320/1 C. proc. pen., pedepsele

stabilite de instanța de fond - în raport cu limitele textelor de incriminare a

faptelor, dar și prin reținerea cauzei de reducere a limitelor de pedeapsă

conform art. 320/1 alin. (7) C. proc. pen. - au fost corect

individualizate, fiind observate și criteriile

generale prevăzute de art. 72 C. pen.

Prin stabilirea unui termen de

încercare de 5 ani, sub condiția posibilei revocări a acestei modalități de

individualizare judiciară a executării pedepsei ca urmare a aplicării art. 86/4

alin. (1) cu referire la art. 84 C. pen., se poate aprecia că scopul pedepsei,

prevăzut de art. 52 C. pen., este realizabil chiar și prin această modalitate

neprivativă de libertate.

Față de cele reținute, Înalta Curte -

în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. - va respinge ca nefondat

recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia.

Conform art. 192 alin. (3) C. proc.

pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea recursului vor rămâne

în sarcina statului.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

R

espinge, ca nefondat, recursul

declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia împotriva deciziei

penale nr. 80/A din 26 mai 2011 a Curții de Apel Alba-Iulia, secția penală,

privind pe intimatul inculpat S.P.A.

Cheltuielile

judiciare rămân în sarcina statului

Onorariul

parțial al apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat

S.P.A., în sumă de 100 lei, până la

prezentarea apărătorului ales, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 18

octombrie 2011.