ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 03 octombrie 2024

Asupra contestației în anulare de față;

În baza lucrărilor din dosarul cauzei, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul secției Penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 20 mai 2024 ce face obiectul dosarului nr. x/2024, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat contestație în anulare împotriva deciziei penale nr. 45 din 9 februarie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală pronunțată în dosarul nr. x/2021 privind pe persoanele condamnate A. și B..

În motivarea contestației în anulare formulată, procurorul a arătat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov nr. 664/P/2014 din data de 29 iulie 2016 s-a dispus trimiterea în judecată, printre alții, a inculpaților A., pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 lit. d) din legea nr. 241/2005, complicitate la două infracțiuni continuate de evaziune fiscală, prevăzute de art. 48 alin. (1) din C. pen., art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (având 49 acte materiale raportat la S.C. C. S.R.L., respectiv 58 acte materiale raportat la S.C. C. SRL), comise de inculpații D., E., F., G. și societățile inculpate S.C. C. S.R.L. și S.C. C. S.R.L.; complicitate la două infracțiuni continuate de evaziune fiscală, prevăzute de art. 48 alin. (1) din C. pen., art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (fiecare având 60 acte materiale), comise de inculpații D., E., F., G. și societățile inculpate C. S.R.L. și S.C. C. S.R.L., cu aplicarea art. 38 lit. a) din C. pen. și B., pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 lit. d) din Lega nr. 241/2005; complicitate la două infracțiuni continuate de evaziune fiscală, prevăzute de art. 48 alin. (1) din C. pen., art. 9 lit. b) din legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (având 66 acte materiale raportat la S.C. C. S.R.L., respectiv 62 acte materiale raportat la S.C. C. SRL), comise de inculpații D., E., F., G. și societățile inculpate S.C. C. S.R.L. și S.C. C. S.R.L.; complicitate la două infracțiuni continuate de evaziune fiscală, prevăzute de art. 48 alin. (1) din C. pen., art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (având 69 acte materiale raportat la S.C. C. S.R.L., respectiv 67 acte materiale raportat la S.C. C. SRL), comise de inculpații D., E., F., G. și societățile inculpate S.C. C. S.R.L. și S.C. C. S.R.L., cu aplicarea art. 38 lit. a) din C. pen.

Prin sentința penală nr. 45/F din 31 martie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Brașov în dosarul nr. x/2016 s-a hotărât în privința celor doi inculpați:

A. În baza art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (264 acte materiale), art. 75 alin. (2) lit. b) din C. pen. a fost condamnat inculpatul B. la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a),b) din C. pen.. În baza art. 91, art. 92 din C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei principale sub supraveghere pe un termen de 2 ani, pe durata căruia a impus inculpatului respectarea măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen.. În baza art. 93 alin. (3) din C. pen. a obligat inculpatul ca, pe parcursul termenului de supraveghere, să presteze 60 de zile muncă neremunerată în folosul comunității, în cadrul Primăriei Municipiului Brașov sau Direcției de Servicii Sociale Brașov, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta acea muncă. A desemnat Serviciul de Probațiune Brașov pentru supravegherea executării măsurilor și obligațiilor instituite în sarcina inculpatului. În baza art. 91 alin. (4) din C. pen. a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 din C. pen.. În baza art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen. a dispus că executarea pedepsei complementare începe de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. A făcut aplicarea art. 65, art. 66 lit. a), b) din C. pen. și a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale. În baza art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. a dispus achitarea aceluiași inculpat sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 9 lit. d) din Legea nr. 241/2005.

B. În baza art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (227 acte materiale), art. 75 alin. (2) lit. b) din C. pen. și art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 10 luni și 20 zile închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen.. În baza art. 91, art. 92 din C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei principale sub supraveghere pe un termen de 2 ani, pe durata căruia a impus inculpatului respectarea măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 93 alin. (1) și a obligației prevăzute de art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen.. În baza art. 93 alin. (3) din C. pen. a obligat inculpatul ca, pe parcursul termenului de supraveghere, să presteze 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității, în cadrul Primăriei Municipiului Brașov sau Direcției de Servicii Sociale Brașov, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta acea muncă. A desemnat Serviciul de Probațiune Brașov pentru supravegherea executării măsurilor și obligațiilor instituite în sarcina inculpatului. În baza art. 91 alin. (4) din C. pen. a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 din C. pen.. În baza art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen. a dispus că executarea pedepsei complementare începe de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. A făcut aplicarea art. 65, art. 66 lit. a), b) din C. pen. și a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale. În baza art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. a dispus achitarea aceluiași inculpat sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 9 lit. d) din Legea nr. 241/2005.

Prin decizia nr. 45 din 9 februarie 2024 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în dosarul nr. x/2021 s-a desființat, în parte, sentința penală apelată și încheierile din datele de 15 ianuarie 2018 și 8 februarie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția penală și rejudecând, în fond, s-a dispus cu privire la cei doi inculpați:

A. În baza art. 386 alin. (1) din C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor de evaziune fiscală reținute în sarcina inculpatului B. din 2 (două) infracțiuni de complicitate la evaziune fiscală, ambele prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. în infracțiunea de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.. În baza art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) - art. 76 alin. (1) și art. 5 din C. pen. a condamnat inculpatul B. la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare și interzicerea, ca pedeapsă complementară pe o durată de 1 an, a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen. (respectiv dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat) pentru comiterea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată. În baza art. 91 din C. pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an și 4 luni închisoare, pe un termen de supraveghere de 2 ani, stabilit în conformitate cu dispozițiile art. 92 din C. pen., termen pe durata căruia inculpatul va respecta măsurile de supraveghere și va executa obligațiile stabilite prin sentința penală. În baza art. 396 alin. (6) și (8) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. și art. 5 din C. pen. a dispus încetarea procesului penal față de inculpatul B. pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. d) din legea nr. 241/2005, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penal. În baza art. 396 alin. (5) rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe același inculpat pentru comiterea a 2 (două) infracțiuni de complicitate la evaziune fiscală, ambele prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

B. În baza art. 386 alin. (1) din C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor de evaziune fiscală reținute în sarcina inculpatului A. din 2 (două) infracțiuni de complicitate la evaziune fiscală, ambele prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. în infracțiunea de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.. În baza art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) - art. 76 alin. (1) din C. pen., art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. și art. 5 din C. pen. a dispus condamnarea inculpatului A. la pedeapsa de 10 luni și 20 de zile închisoare și interzicerea, ca pedeapsă complementară pe o durată de 1 an, a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen. (respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat) pentru comiterea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată. În baza art. 91 din C. pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 10 luni și 20 de zile închisoare pe un termen de supraveghere de 2 ani, stabilit în conformitate cu dispozițiile art. 92 din C. pen., termen pe durata căruia inculpatul va respecta măsurile de supraveghere și va executa obligațiile stabilite prin sentința penală. În baza art. 396 alin. (6) și (8) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. și art. 5 din C. pen. a dispus încetarea procesului penal față de inculpatul A. pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 241/2005, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale. În baza art. 396 alin. (5) rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe același inculpat pentru comiterea a 2 (două) infracțiuni de complicitate la evaziune fiscală, ambele prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

Prin adresele nr. x BV/04.04.2024 și nr. 8335/SP BV/11.04.2024 Serviciul de Probațiune Brașov a comunicat Biroului de Executări Penale din cadrul Curții de Apel Brașov intervenirea decesului persoanelor condamnate A. și B. la datele de 21.12.2023, respectiv 06.01.2023, atașându-se extrase pentru uz oficial de pe actele de deces.

Prin adresa din 25 aprilie 2024, Biroul de executări penale a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a analiza posibilitatea și oportunitatea sesizării instanței de apel cu contestație în anulare întemeiată pe cazul prevăzut de art. 426 lit. b) din C. proc. pen.

Sub aspectul admisibilității în principiu a contestației în anulare, procurorul a arătat că decizia penală nr. 45 din 9 februarie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală face parte din categoria hotărârilor împotriva cărora se poate exercita contestație în anulare, fiind o hotărâre definitivă prin care s-a soluționat acțiunea penală, iar contestația în anulare este formulată de procuror, fiind respectate dispozițiile art. 427 alin. (1) din C. proc. pen.

S-a invocat cazul de contestație în anulare prevăzut de dispozițiile art. 426 lit. b) din C. proc. pen., în raport cu, persoanele condamnate B. și A., fiind incidente prevederile art. 16 alin. (1) lit. f) (intervenirea decesului acestora anterior pronunțării deciziei penale nr. 45 din 9 februarie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală).

Potrivit art. 428 alin. (2) din C. proc. pen. contestație în anulare întemeiată pe motivul prevăzut de art. 426 lit. b) din C. proc. pen. poate fi introdusă oricând.

În sprijinul contestației s-au invocat dovezile din care rezultă decesul persoanelor condamnate A. și B. la datele de 31.12.2023, respectiv 06.01.2023.

În ceea ce privește temeinicia contestației în anulare, procurorul a menționat că pedepsele condamnate A. și B., anterior rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, a intervenit decesul acestora, aspect necunoscut instanței de apel la momentul pronunțării deciziei penale nr. 45 din 9 februarie 2024.

În acest sens sunt extrasul din registrul de deces nr. x/25.03.2024 eliberat de Compartimentul Stare Civilă Codlea privind pe A. și extrasul din registrul de deces nr. x/17.04.2024 a Serviciului Stare Civilă Brașov privind pe B..

În consecință s-a apreciat că sunt incidente dispozițiile art. 426 lit. b) din C. proc. civ. cu referire la art. 16 alin. (1) lit. f) (decesul persoanelor condamnate A. și B.).

În raport cu considerentele expuse a solicitat în temeiul art. 431 din C. proc. pen. admiterea în principiu a contestației în anulare, formulată împotriva deciziei penale nr. 45 din 9 februarie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în dosarul nr. x/2021, iar în temeiul art. 432 din C. proc. pen., admiterea contestației în anulare, desființarea în parte a deciziei contestate numai în ceea ce privește cele două persoane condamnate vizate, iar în urma rejudecării apelurilor, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen.: încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului A. pentru infracțiunea de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 5 din C. pen. și încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului B. pentru infracțiunea de complicitate la evaziune fiscală în forma continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 5 din C. pen., ca urmare a intervenirii decesului acestora.

La dosarul cauzei au fost depuse extrasele pentru uz oficial de pe actele de deces privind pe A. decedat la 31 decembrie 2023, aflat la dosarul Înaltei Curți și pe B. decedat la 06 ianuarie 2023, aflat la dosarul Înaltei Curți.

Au fost formulate declarații de abținere de către doamnele judecător H. și I. întemeiate pe dispozițiile art. 64 alin. (3) din C. proc. pen., ca urmare a pronunțării deciziei în apel.

Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din 16 septembrie 2024 a fost admisă declarația de abținere formulată de doamnele judecător H. și I. în cauza ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală.

În considerentele încheierii mai sus menționate s-a arătat că în art. 64 alin. (3) din C. proc. pen. nu se face vreo distincție cu privire la căile de atac, acestea putând fi căi de atac ordinare sau extraordinare. Înalta Curte a apreciat că judecătorul care a luat parte la judecarea unei cauze și care a pronunțat decizia ce face obiectul unei căi extraordinare de atac (în speță contestație în anulare) nu poate lua parte la soluția admiterii în principiu a acestei căi de atac. Prin formularea unei cereri de contestație în anulare se tinde la retractarea hotărârii pronunțate și desființarea unei hotărâri pentru nerespectarea unor norme procedurale, iar judecătorul învestit cu soluționarea unei astfel de căi extraordinare de atac se află în situația de a-și evalua propria hotărâre, chiar și sub aspectul admisibilității în principiu. În raport de considerentele expuse, Înalta Curte a constatat că doamnele judecător H. și I. se află în situația de incompatibilitate prevăzute de dispozițiile art. 64 alin. (3) din C. proc. pen., având în vedere că au participat la judecarea cauzei nr. x/2021 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală ce a avut ca obiect apelurile declarate împotriva sentinței penale nr. 45/F din data de 31 martie 2021 a Curții de Apel Brașov, iar prezenta cauză are ca obiect o cerere de contestație în anulare formulată împotriva deciziei pronunțate în dosarul menționat anterior.

I. Judecarea contestației în anulare în etapa admisibilității în principiu.

Prin încheierea de ședință de cameră de consiliu de la 19 septembrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală în dosarul nr. x/2024 a fost admisă, în principiu, contestația în anulare declarată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva deciziei penale nr. 45/A din data de 09 februarie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, în dosarul nr. x/2021. S-a fixat termen pentru soluționarea contestației în anulare la data de 03 octombrie 2024, Completul nr. 10, secția Penală, cu citarea intimatei părți civile Statul Român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală.

În considerentele încheierii mai sus menționate s-a arătat că examinând calea de atac cu care a fost învestită, prin raportare la motivele invocate în scris și la dispozițiile legale care guvernează contestația în anulare, pentru argumentele ce vor fi expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că aceasta îndeplinește, cumulativ, condițiile de admisibilitate prevăzute de lege, impunându-se admiterea în principiu.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 431 alin. (2) din C. proc. pen. instanța constatând că cererea de contestație în anulare este formulată în termenul prevăzut de lege, că motivul pe care se sprijină contestația este dintre cele prevăzute la art. 426 și că în sprijinul contestației se depun ori se invocă dovezi care sunt la dosar, admite în principiu contestația și dispune citarea părților interesate.

Conform textului de lege mai sus-menționat pentru a fi admisibilă, contestația în anulare trebuie să îndeplinească cumulativ trei condiții:

- să fie formulată în termenul prevăzut de lege;

- să fie invocate motive dintre cele prevăzute de art. 426 din Codul de

procedură penală;

- să fie depuse sau să se invoce dovezi care sunt la dosar.

În ce privește prima condiție de admisibilitate, potrivit art. 428 alin. (1)

din C. proc. pen., contestația în anulare întemeiată pe motivul prevăzut la art. 426 lit. b) din același cod poate fi introdusă oricând.

În ce privește cea de-a doua condiție de admisibilitate, Înalta Curte reține că, așa cum rezultă din motivele scrise ale contestației, Ministerul Public și-a întemeiat în drept calea extraordinară de atac pe cazul de contestație prevăzut de art. 426 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., potrivit căruia, împotriva unei hotărâri penale definitive se poate face contestație în anulare când inculpatul a fost condamnat, deși existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal.

În acest context, Înalta Curte a reținut că, ceea ce se invocă în susținerea cererii formulate este, în esență, împrejurarea că persoanele condamnate B. și A. au decedat la datele de 06 ianuarie 2023, respectiv la data de 31 decembrie 2023. Această împrejurare reiese din extrasul din registrul de deces nr. x din 25 martie 2024 eliberat de Compartimentul de Stare Civilă Codlea privind pe A. și extrasul in registrul de deces nr. x din data de 17 aprilie 2024 al Serviciului Stare Civilă Brașov privind pe B..

Și cea de-a treia condiție de admisibilitate a contestației în anulare este îndeplinită în cauză, întrucât Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a depus în cauză, înscrisuri din care reiese împrejurarea invocată în cadrul motivelor de contestație în anulare. Astfel, prin adresele nr. x BV/04 aprilie 2024 și nr. 8335/SP BV/11 aprilie 2024 Serviciul de Probațiune Brașov a dus la cunoștință Judecătorului Delegat cu Executările Penale din cadrul Curții de Apel Brașov că a intervenit decesul persoanelor supravegheate A., la data de 31 decembrie 2023 și B. la data de 06 ianuarie 2023, anexând adresei și extrase din registrul de deces .

Ulterior, prin adresa nr. x/2016 din data de 25 aprilie 2024, Biroul de Executări Penale a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a analiza oportunitatea sesizării instanței de apel cu contestație în anulare întemeiată pe dispozițiile art. 426 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen.

Astfel, Înalta Curte a constatat că sunt întrunite cumulativ toate condițiile prevăzute de art. 431 alin. (2) din C. proc. pen. pentru admisibilitatea în principiu a contestației în anulare formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, sens în care aceasta a fost admisă în principiu, s-a fixat termen pentru soluționarea, pe fond, a acestei căi extraordinare de atac la data de 03 octombrie 2024, pentru când intimatul parte civilă Statul Român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală a fost citată.

II. Judecarea contestației în anulare.

La termenul de astăzi, 3 octombrie 2024, reprezentantul Ministerului Public având cuvântul asupra contestației în anulare formulate de către parchet, în concluziile orale, în dezbateri, a solicitat admiterea contestației în anulare declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, desființarea, în parte, a deciziei atacate, numai în ceea ce privește soluțiile de condamnare pronunțate față de inculpații A. și B., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la evaziune fiscală. Având în vedere că la data pronunțării deciziei nr. 45/A, respectiv 09 februarie 2024 de către Înalta Curte de Casație și Justiție, cei doi inculpați erau decedați, a solicitat a se dispune încetarea procesului penal în ceea ce îi privește, în temeiul dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen.. Cu privire la latura civilă a cauzei, a învederat că prin hotărârea atacată inculpații au fost obligați în solidar, cu alți coinculpați, la plata despăgubirilor civile către Statul Român, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, contest în care a solicitat înlăturarea dispoziției de obligare în solidar la plata despăgubirilor civile, întrucât față de cei doi inculpați trebuie lăsată nesoluționată latura civilă, în temeiul dispozițiilor art. 25 alin. (5) din C. proc. pen.. Deopotrivă, a formulat concluzii de înlăturare a dispoziției privind reducerea cuantumului cheltuielilor judiciare către stat, avansate în primă instanță, la care au fost obligați inculpații A. și B..

Examinând contestația în anulare formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva deciziei instanței de apel, în raport, cu cazul invocat, respectiv art. 426 alin. (1), lit. b) din C. proc. pen. și privind numai pe inculpații A. și B., Înalta Curte constată contestația în anulare a parchetului ca fiind fondată pentru considerentele ce se vor arăta.

În prealabil, Înalta Curte reamintește câteva aspecte de ordin doctrinar cu privire la contestația în anulare și la cazul de contestație invocat de către procuror.

Astfel, contestația în anulare și în actuala reglementare în C. proc. pen. intrat în vigoare la 1 februarie 2014 continuă să aibă o natură juridică mixtă, respectiv de cale extraordinară de atac, atât de anulare (față de scopul urmărit), cât și de retractare (de competența chiar a instanței care a dat hotărârea a cărei anulare se cere).

Contestația în anulare apare ca un remediu procesual prin care se pot repara erori de neînlăturat pe alte căi procesuale, erori survenite, de regulă, în cursul judecății în apel, fiind o cale de retractare pentru anumite vicii, nulități privind actele de procedură. Motivul contestației în anulare nu îl poate constitui o nulitate care ar privi fondul cauzei (vitia sau errores in iudicando).[Ion Neagu, Mircea Damaschin, Tratat de procedură penală, Partea specială, Ediția a-III-a revizuită și adăugită, Editura Universul Juridic, București,2021, pag. 385 citând Pop IV,p.543. În același sens, a se vedea C.Apel București, s.I pen., dec. nr. 4/1999, în Culegere de practică judiciară în materie penală pe anul 1999, op.cit.,p.256].

Legiuitorul a reglementat în conținutul art. 426 din C. proc. pen. cazurile de contestație în anulare, iar în contextul prezentei cauze cel invocat la lit. b) arătând că "Împotriva hotărârile penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri: (…) lit. b) când inculpatul a fost condamnat, deși existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal.

Cazul de contestație în anulare mai sus menționat și invocat presupune întrunirea cumulativă a două cerințe: a) prin hotărârea definitivă atacată trebuie să se fi dispus condamnarea inculpatului, neavând importanță dacă hotărârea de condamnare a rămas definitivă la prima instanță, ca urmare a neexercitării căii de atac a apelului sau la instanța de apel; b) la dosarul cauzei există probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal, instanțele apreciind că cererea de contestație în anulare poate fi admisă, atât în cazul în care la dosar existau probe cu privire la încetarea procesului penal, cât și atunci când, deși aceste probe nu se aflau la dosarul cauzei, instanța de judecată era obligată să le ia în considerare din oficiu (I. Neagu, Mircea Damaschin, op.cit. pag. 395).

Într-o altă opinie cu privire la cea de-a doua condiție, se arată că "…spre deosebire de reglementarea anterioară, textul nu mai prevede condiția ca instanța să fi omis să se pronunțe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal cu privire la care existau probe în dosar. Considerăm însă că aceasta nu poate conduce la o interpretare substanțial diferită a domeniului de aplicare a cazului de contestație în anulare supus analizei, în sensul că acesta poate fi invocat în condiții mai puțin restrictive decât cele prevăzute de C. proc. pen. din 1968. Astfel, nu prezintă nicio relevanță faptul că nu se mai menționează expres că probele cu privire la cauza de încetare a procesului penal trebuie să fi existat "în dosar", câtă vreme nu putem vorbi despre "probe" în afara procesului penal." [Georgiana Tudor în C. proc. pen. comentat, ediția a 3-a, revizuită și adăugită, coordonator științific prof. univ. dr. Nicolae Volonciu (colectiv), Editura Hamangiu, 2017, pag. 1244].

Din analiza cauzei, rezultă că prin decizia penală nr. 45 din 9 februarie 2024 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în dosarul nr. x/2021 în majoritate au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov și inculpați, printre care și B. și A., s-a desființat, în parte, sentința penală apelată și încheierile din datele de 15 ianuarie 2018 și 8 februarie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția penală și rejudecând, în fond, s-a dispus cu privire la cei doi inculpați:

A. În baza art. 386 alin. (1) din C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor de evaziune fiscală reținute în sarcina inculpatului B. din 2 (două) infracțiuni de complicitate la evaziune fiscală, ambele prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. în infracțiunea de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.. În baza art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) - art. 76 alin. (1) și art. 5 din C. pen. a condamnat inculpatul B. la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare și interzicerea, ca pedeapsă complementară pe o durată de 1 an, a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen. (respectiv dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat) pentru comiterea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată. În baza art. 91 din C. pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an și 4 luni închisoare, pe un termen de supraveghere de 2 ani, stabilit în conformitate cu dispozițiile art. 92 din C. pen., termen pe durata căruia inculpatul va respecta măsurile de supraveghere și va executa obligațiile stabilite prin sentința penală. În baza art. 396 alin. (6) și (8) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. și art. 5 din C. pen. a dispus încetarea procesului penal față de inculpatul B. pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 241/2005, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penal. În baza art. 396 alin. (5) rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe același inculpat pentru comiterea a 2 (două) infracțiuni de complicitate la evaziune fiscală, ambele prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

B. În baza art. 386 alin. (1) din C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor de evaziune fiscală reținute în sarcina inculpatului A. din 2 (două) infracțiuni de complicitate la evaziune fiscală, ambele prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. în infracțiunea de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.. În baza art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) - art. 76 alin. (1) din C. pen., art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. și art. 5 din C. pen. a dispus condamnarea inculpatului A. la pedeapsa de 10 luni și 20 de zile închisoare și interzicerea, ca pedeapsă o complementară pe durată de 1 an, a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen. (respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat) pentru comiterea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată. În baza art. 91 din C. pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 10 luni și 20 de zile închisoare pe un termen de supraveghere de 2 ani, stabilit în conformitate cu dispozițiile art. 92 din C. pen., termen pe durata căruia inculpatul va respecta măsurile de supraveghere și va executa obligațiile stabilite prin sentința penală. În baza art. 396 alin. (6) și (8) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. și art. 5 din C. pen. a dispus încetarea procesului penal față de inculpatul A. pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 241/2005, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale. În baza art. 396 alin. (5) rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe același inculpat pentru comiterea a 2 (două) infracțiuni de complicitate la evaziune fiscală, ambele prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

De asemenea, prin aceeași decizie penală au fost obligați în solidar inculpații D., F., S.C. C. S.R.L., J. (acesta din urmă în limita sumei de 85.382 RON), G. (acesta din urmă în limita sumei de 636.482 RON) și inculpații menționați mai jos (aceștia din urmă numai în limita propriilor contribuții, astfel cum sunt identificate în prezenta hotărâre), la plata sumei de 2.091.387 RON reprezentând despăgubiri civile către partea civilă Statul Român prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Brașov, la care s-au adăugat dobânzi și penalități de întârziere corespunzătoare, datorate în condițiile Codului de procedură fiscală, după cum urmează: (…) în solidar cu inculpatul A., la plata sumei de 170 RON, reprezentând rest din debitul principal neachitat plus obligațiile fiscale accesorii aferente debitului total de 1830 RON; în solidar cu inculpatul B., la plata sumei de 1.770 RON plus obligațiile fiscale accesorii aferente.

Totodată, prin aceeași decizie penală au fost obligați în solidar inculpații D., F., S.C. C. S.R.L., J. (acesta din urmă în limita sumei de 127.863 RON), G. (acesta din urmă în limita sumei de 508.372 RON) și inculpații menționați mai jos (aceștia din urmă numai în limita propriilor contribuții, astfel cum sunt identificate în prezenta hotărâre) la plata sumei de 1.760.678 RON, reprezentând despăgubiri civile către partea civilă Statul Român prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, Administrația Județeană a Finanțelor Publice, Brașov, la care s-au adăugat dobânzi și penalități de întârziere corespunzătoare, datorate în condițiile Codului de procedură fiscală, după cum urmează: (…) în solidar cu inculpatul A., la plata sumei de 1.633 RON plus obligațiile fiscale accesorii aferente; în solidar cu inculpatul B., la plata sumei de 4.817 RON plus obligațiile fiscale accesorii aferente.

În aceeași decizie penală mai sus menționată s-a dispus reducerea cuantumului cheltuielilor judiciare către stat, avansate în primă instanță, la plata cărora au fost obligați inculpații A. și B., de la câte 600 RON la câte 400 RON.

Înalta Curte consideră că în contextul cauzei este incident cazul de contestație în anulare invocat, și anume art. 426 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., privind pe inculpații A. și B., fiind îndeplinite cele două cerințe cumulative prevăzute pentru acest caz, respectiv că ambii inculpați, prin decizia penală nr. 45 din 9 februarie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, au fost condamnați la pedepsele principale menționate pentru infracțiunile precizate mai sus și cu modalitățile de executare arătate, precum și obligați în solidar la despăgubiri civile, în condițiile precizate mai sus, fiind reduse și cheltuielile judiciare către stat, avansate la prima instanță, potrivit celor expuse, precum și aceea că a intervenit o împrejurare de fapt naturală, decesul acestora, anterior pronunțării și rămânerii definitive a deciziei indicate erau decedați, cum rezultă din extrasul din registrul de deces nr. x din 25 martie 2024 eliberat de Compartimentul de Stare Civilă Codlea privind pe A., decedat la 31 decembrie 2023 și extrasul din registrul de deces nr. x din data de 17 aprilie 2024 al Serviciului Stare Civilă Brașov privind pe B., decedat la data de 06 ianuarie 2023, împrejurări necunoscute de instanța de apel la momentul pronunțării deciziei.

Așadar, prin decesul inculpaților A. și B. a intervenit o cauză de stingere a acțiunii penale în temeiul art. 16 alin. (1) lit. f) teza a-III-a din C. proc. pen., ce conduce la soluția încetării procesului penal.

Sub aspectul acțiunii civile ca urmare a încetării procesului penal în temeiul art. 16 lit. f) din C. proc. pen., se va înlătura obligarea în solidar a fiecăruia dintre cei doi inculpați, așa cum se va arăta în continuare și vor deveni incidente dispozițiile art. 25 alin. (5) din același cod, în sensul că în caz de încetare a procesului penal, în baza art. 16 lit. f) - cu excepția prescripției, în sensul că instanța va lăsa nesoluționată acțiunea civilă privind pe inculpații A. și B..

Totodată, soluția menționată pe temeiul indicat are consecințe și sub aspectul cheltuielilor judiciare, în sensul înlăturării dispoziției cu privire la acestea, privind pe inculpații A. și B., potrivit celor ce urmează a fi menționate în continuare în concret.

Față de aceste considerente, se va admite contestația în anulare formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva deciziei nr. 45/A din data de 09 februarie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, în dosarul nr. x/2021.

Se va desființa, în parte, decizia contestată numai în ceea ce îi privește pe inculpații A. și B. și rejudecând:

În temeiul dispozițiilor art. 432 rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a III-a din C. proc. pen. se va constata încetat procesul penal față de inculpații A. și B., ca urmare a decesului acestora.

Se va înlătura dispoziția instanței de apel privind obligarea în solidar a inculpatului A., la plata sumei de 170 RON reprezentând rest din debitul principal neachitat plus obligațiile fiscale accesorii aferente debitului total de 1830 RON, precum și dispoziția instanței de apel privind obligarea în solidar a aceluiași inculpat la plata sumei de 1.633 RON plus obligațiile fiscale accesorii aferente.

Se va înlătura dispoziția instanței de apel privind obligarea în solidar a inculpatului B., la plata sumei de 1.770 RON plus obligațiile fiscale accesorii aferente, precum și la plata sumei de 4.817 RON plus obligațiile fiscale accesorii aferente.

În temeiul art. 25 alin. (5) din C. proc. pen., se va lăsa nesoluționată acțiunea civilă în raport cu inculpații A. și B..

Se va înlătura dispoziția instanței de apel privind reducerea cuantumului cheltuielilor judiciare către stat, avansate în primă instanță, la plata cărora au fost obligați inculpații A. și B., de la câte 600 RON la câte 400 RON.

Se vor menține celelalte dispoziții ale deciziei contestate care nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în contestație vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestația în anulare formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva deciziei nr. 45/A din data de 09 februarie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, în dosarul nr. x/2021.

Desființează, în parte, decizia contestată numai în ceea ce îi privește pe inculpații A. și B. și rejudecând:

În temeiul dispozițiilor art. 432 rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a III-a din C. proc. pen., constată încetat procesul penal față de inculpații A. și B., ca urmare a decesului acestora.

Înlătură dispoziția instanței de apel privind obligarea în solidar a inculpatului A., la plata sumei de 170 RON reprezentând rest din debitul principal neachitat plus obligațiile fiscale accesorii aferente debitului total de 1830 RON, precum și dispoziția instanței de apel privind obligarea în solidar a aceluiași inculpat la plata sumei de 1.633 RON plus obligațiile fiscale accesorii aferente.

Înlătură dispoziția instanței de apel privind obligarea în solidar a inculpatului B., la plata sumei de 1.770 RON plus obligațiile fiscale accesorii aferente, precum și la plata sumei de 4.817 RON plus obligațiile fiscale accesorii aferente.

În temeiul art. 25 alin. (5) din C. proc. pen., lasă nesoluționată acțiunea civilă în raport cu inculpații A. și B..

Înlătură dispoziția instanței de apel privind reducerea cuantumului cheltuielilor judiciare către stat, avansate în primă instanță, la plata cărora au fost obligați inculpații A. și B., de la câte 600 RON la câte 400 RON.

Menține celelalte dispoziții ale deciziei contestate care nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în contestație rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 03 octombrie 2024.