ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 870/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 9010 din 29 iunie 2007, Tribunalul București, s ecția a VI-a comercială, s-a respins ca neîntemeiată cererea reclamantei SC E.R.D. SRL prin lichidator judiciar A.E. SRL în contradictoriu cu pârâta SC C.M. G. SRL, cerere ce a avut ca obiect plata de despăgubiri civile în cuantum de 644.310,76 lei din care 241.724 lei reprezentând 20 % din valoarea contractului nr.161/2004, 154.700 lei reprezentând garanția de 10 % datorată în temeiul aceluiași contract, 44.926,76 lei dobândă legală aferentă celor două sume datorate cu titlu de creanță principală și 202.960 lei, reprezentând daune interese. Apelul declarat de reclamanta SC E.R.D.

SRL prin lichidator a fost respins prin decizia nr. 304 din 16 iunie 2009 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială. Apelanta a fost obligată la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu expert. Împotriva deciziei, reclamanta a formulat recurs prin care a invocat dispozițiile art. 304 pct. 7 și 8 C. proc. civ., susținând în esență următoarele critici: - Ambele instanțe au interpretat greșit contractul dintre părți și au schimbat natura acestuia în sensul că, în loc de un contract la preț ferm așa cum rezultă neîndoielnic din conținutul acestuia, instanța l-a considerat ca pe un contract cu executare succesivă, respectiv în funcție de lucrările executate.

- Instanțele nu au ținut cont de următoarele aspecte majore: lipsa obligației reclamantei de a proceda la predarea situațiilor de lucrări; existența unui proces – verbal de recepție a lucrărilor fără obiecțiuni; efectuarea permanentă de plăți de către societatea pârâtă către societatea reclamantă chiar și după acele momente în care susține că au făcut cheltuieli pentru realizarea în regie proprie de lucrări ce ar fi căzut în sarcina reclamantei; documente și rapoarte tehnice cu succesiune logică ce contrazic afirmațiile pârâtei. Prin întâmpinarea depusă la data de 19 ianuarie 2010, intimata a solicitat suspendarea judecării cauzei în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, iar pe fond – respingerea recursului ca nefondat și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.

La termenul din data de 20 ianuarie 2010, luând act că împotriva intimatei pârâte s-a deschis procedura insolvenței conform Legii nr. 85/2006 (măsură dispusă prin încheierea de ședință din 15 decembrie 2009 a Tribunalului București, s ecția a VII-a comercială), instanța a dispus suspendarea judecării recursului în temeiul art. 36 din lege. Prin sentința nr. 6522 din 27 septembrie 2011 a Tribunalului București, s ecția a VII-a comercială, s-a aprobat raportul final întocmit de lichidatorul I.R.C. M. SPRL și s-a dispus închiderea procedurii insolvenței deschisă față de debitoarea SC C.M. G. SRL, precum și radierea debitoarei din Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul București. Așa cum rezultă din certificatul emis de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București, emis sub nr. 503661 din 21 februarie 2012, la data de 6 octombrie 2011, societatea intimată a fost radiată.

De asemenea, din certificatul emis de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București sub nr. 503661 din 21 februarie 2012 rezultă că recurenta SC E.R.D. SRL a fost radiată din Registrul Comerțului la data de 6 octombrie 2011. Față de aceste împrejurări, având în vedere că potrivit art. 41 alin. (1) C. proc. civ. pot sta în judecată numai persoane care au folosința drepturilor civile Înalta Curte va respinge recursul ca fiind formulat de o persoană fără capacitate procesuală de folosință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite excepția lipsei capacității de folosință a recurentei SC E.R.D. SRL. Respinge recursul declarat de reclamanta

SC E.R.D. SRL

împotriva deciziei comerciale nr. 304 din 16 iunie 2009, pronunțată de Secția a V-a comercială a Curții de Apel București, ca fiind formulat de o persoană fără capacitate procesuală de folosință. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 februarie 2012.