ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 980/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 980/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Sesizarea instanței de fond.
Prin cererea adresată Curții de Apel
București, secția contencios administrativ și fiscal, C.N.S.A.S. a formulat
acțiune în constatare și a solicitat să se constate calitatea de colaborator al
Securității în ceea ce-l privește pe O.M.
În motivarea cererii
se arată că O.M. a fost recrutat în calitate de colaborator, în luna iunie
1984, în vederea supravegherii informative a tinerilor artiști plastici din
Timișoara și, deși s-a precizat că i s-a luat un angajament scris, la dosarul
acestuia nu există.
Cum informațiile
furnizate Securității s-au referit la activități sau acțiuni potrivnice
regimului totalitar comunist, s-a solicitat admiterea acțiunii.
Soluția instanței
de fond.
Prin Sentința civilă nr.
958 din 23 februarie 2010 a Curții de Apel București, s-a respins acțiunea
C.N.S.A.S., ca neîntemeiată.
În motivarea soluției
s-a reținut că reclamantul și-a fundamentat acțiunea pe o notă informativă
semnată de pârât cu numele „Maxim”, note întocmite de ofițerii de Securitate și
o notă în legătură cu prezența în Timișoara a unui critic de artă.
După analiza acestora
și, în raport de dispozițiile art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, instanța
de fond a considerat că nu se probează îndeplinirea ipotezei textului de lege,
respectiv a denunțării activităților și atitudinilor potrivnice regimului
totalitar comunist.
Dimpotrivă, nota
olografă referitoare la arhitectul din Germania conține o relatare cu caracter
neutru, cea referitoare la criticul de artă precizează că nu au existat
discuții cu caracter politic, iar față de maniera echivocă de întocmire a
notelor și rapoartelor ofițerilor de securitate, nu s-a putut stabili
îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege.
Calea de atac
exercitată.
Împotriva acestei
sentințe a declarat recurs C.N.S.A.S., considerând-o nelegală și netemeinică
pentru că s-a dat o interpretare eronată a textului legal aplicabil.
Pentru că pârâtul a
furnizat Securității informații despre „anumite tendințe politice
necorespunzătoare în rândul artiștilor plastici tineri”, „prin intermediul său
au fost depistate o serie de fenomene negative care se manifestă în rândul
tinerilor artiști plastici” și a informat despre „situația și preocupările unor
grupuri și elemente ostile din emigrația română”, se apreciază că se poate
reține calitatea de colaborator în sensul art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.
Se susține că pornind
de la definiția dată colaboratorului Securității se constată că legea a dat o
forță probantă atât notelor olografe primite de la persoana verificată cât și
„relatărilor verbale consemnate de lucrătorii Securității” și pentru că se
folosește sintagma „indiferent sub ce formă” nu este necesară coroborarea unei
informații cu datele provenite din alt înscris sau rezultate din administrarea
altui mijloc de probă.
Referitor la
condițiile de fond se apreciază că este îndeplinită atât prima condiție, cu
privire la denunțarea unor atitudini potrivnice regimului comunist, cât și cea
de-a doua, referitoare la vizarea încălcării unor drepturi fundamentale.
Pentru că art. 2 lit.
b) din O.U.G. nr. 24/2008 nu cere ca rapoartele care atestă furnizarea
informațiilor cu privire la atitudini potrivnice regimului comunist să
menționeze expres numele persoanelor denunțate sau alte amănunte, se consideră
că susținerea instanței cu privire la gradul prea mare de generalitate, este
greșită.
Soluția instanței
de recurs.
După examinarea
motivelor de recurs, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va
respinge recursul pentru următoarele considerente:
Prezenta cauză
vizează constatarea calității de colaborator al Securității a pârâtului O.M.
Potrivit art. 2 lit.
b) din O.U.G. nr. 24/2008, colaborator al Securității este „persoana care a
furnizat informații indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise,
relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau
activitățile de sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care
au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale”.
Textul presupune îndeplinirea
cumulativă a două condiții:
- persoana să fi furnizat
informații, sub orice formă, organelor de Securitate, informații care să se refere
la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist;
- aceste informații
furnizate să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale
omului.
În motivele de recurs
se fac referiri la forța probantă a relatărilor verbale consemnate de
lucrătorii Securității, dar instanța de fond a respins acțiunea nu pentru că nu
ar fi analizat forța probantă a acestor relatări, ci a considerat că nu sunt
îndeplinite celelalte condiții prevăzute de lege, respectiv că nu sunt
denunțate activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar și că nu au
vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale.
Așa cum chiar
recurentul C.N.S.A.S. precizează în motivele de recurs, în notele și rapoartele
ofițerilor de Securitate, referitor la informațiile furnizate de pârât, se face
trimitere la „tendințe politice necorespunzătoare”, „fenomene negative care se
manifestă în rândul tinerilor artiști plastici”, or, acestea reprezintă
referiri cu caracter prea mare de generalitate pentru a fi considerate
denunțuri privind „atitudini potrivnice regimului comunist”.
În același timp,
aceste note și rapoarte nu pot, prin modul lor de redactare, să conducă la
concluzia îndeplinirii și a condiției vizării îngrădirii drepturilor și
libertăților fundamentale.
Este adevărat că art.
2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 nu prevede în mod expres că rapoartele care
atestă furnizarea informațiilor cu privire la atitudini potrivnice regimului
comunist să menționeze expres numele persoanelor denunțate, numai că, în lipsa
acestor referiri, nu se poate stabili dacă au fost încălcate, în concret,
drepturile sau vizată încălcarea unor drepturi anumitor persoane.
Este posibil, ca și
în cazul în care ar fi furnizate informații despre activități sau atitudini
potrivnice regimului comunist, datorită gradului mare de generalitate, să nu
poată fi individualizate persoanele care au săvârșit asemenea acțiuni și astfel
cea de-a doua condiție să nu fie îndeplinită.
Apreciind că soluția
instanței de fond este legală și temeinică, în baza art. 312 C. proc. civ.
raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de C.N.S.A.S. împotriva Sentinței civile nr. 959 din 23 februarie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 18 februarie 2011.