ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4196/2012
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4196/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra cauzei
de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 19 martie 2007 pe
rolul Tribunalului București, contestatorul M.S. a solicitat, în contradictoriu
cu intimatul Municipiul București prin Primarul General anularea parțială a
Dispoziției nr. 6441 din 5 octombrie 2006 în sensul obligării intimatei să
acorde un alt bun imobil în compensare de aceeași valoare cu apartamentul
contestatorului imposibil de restituit, respectiv acordarea în compensare a
unei suprafețe de teren (echivalentă ca valoare) din terenul viran deținut de
intimată situat în București, B-dul Aerogării între str. Biharia și str. Pechea
sau în subsidiar în cazul în care nu se poate acorda acest teren viran în
compensare, obligarea intimatei să acorde în compensare un alt bun
imobil de aceeași valoare sau despăgubiri bănești
calculate la valoarea
apartamentului său imposibil de restituit.
Prin sentința nr. 932 din 27 iunie 2007, Tribunalul
București, secția a IlI-a civilă a respins ca neîntemeiată contestația
formulată de M.S., în contradictoriu cu intimatul Municipiul București, prin
primarul general.
Curtea de Apel București,
secția a IlI-a civilă și pentru cauze cu
minori și de familie, prin
decizia nr. 384/A din 21 iunie 2010, a respins apelul declarat de reclamantul M.S.,
ca nefondat.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul
M.S., invocând dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. și solicitând
admiterea recursului, modificarea
deciziei,
în sensul admiterii apelului, iar pe fond admiterea acțiunii.
Prin încheierea de ședință din data de 24 martie 2011,
înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate
intelectuală a suspendat judecata recursului declarat de reclamantul M.
S. împotriva deciziei nr. 384/A din 21 iunie 2010
a Curții de Apel București, secția a IlI-a civilă și pentru cauze cu minori și
de familie,
în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.,
constatând că la strigarea cauzei nu a răspuns
niciuna dintre părți și că
nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La data de 10
aprilie 2012, înalta Curte de Casație și Justiție, din
oficiu, a repus cauza pe rol în vederea
discutării perimării.
Pentru următoarele considerente, se va constata că cererea de
recurs este perimată.
Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere
de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă
cerere de reformare sau revocare se perima de drept, chiar împotriva
incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an. Partea
nu se socotește în vină, atunci când actul de procedură urma să fie îndeplinit
din oficiu.
Termenul de perimare
începe să curgă de la data ultimului act de
procedură făcut în cauză,
iar cauzele de întrerupere și suspendare a acestui termen sunt prevăzute de art.
249 și 250 C. proc. civ.
În prezenta cauză, judecata recursului a fost suspendată la
data de 24 martie 2011, conform dispozițiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C.
proc. civ., iar de la data suspendării procesul a rămas în nelucrare până la
data de 10 aprilie 2012, fiind repus pe rol, din oficiu, pentru perimare.
Deoarece procesul a rămas în nelucrare mai mult de un
an din vina recurentului, care, după ce s-a dispus suspendarea pentru lipsa
părților, nu a îndeplinit niciun act de procedură
în vederea judecării
pricinii, potrivit art. 252 alin. (1) C. proc. civ.,
se va constata perimat recursul declarat de reclamantul M.S.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată
perimat recursul declarat de reclamantul M.S. împotriva deciziei nr. 384/A din
21 iunie 2010 a Curții de Apel București, secția a IlI-a civilă și pentru cauze
cu minori și de familie.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 iunie
2012.