ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 656/2012

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele

cauzei

și cadrul procesual

Prin cererea formulată pe rolul Curții de

Apel Galați, reclamanții R.I., B.S., G.M., S.C., G.V., S.G., R.V., S.C.,

A.C.E., G.C., S.A., B.I., E.A., G.G., G.G. au solicitat în contradictoriu cu

pârâtele Guvernul României, Casa Județeană de Pensii Galați, Consiliul Național

pentru Combaterea Discriminării în baza dispozițiilor art. 1, art. 14 din Legea

nr. 554/2004 ca prin hotărâre judecătorească să se constate nulitatea H.G. nr. 737/2010

privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu

prevăzute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor

măsuri în domeniul pensiilor publicată în M. Of. nr. 528 din 29 iulie 2010 și

menținerea pensiei aflate în plată a reclamantei la data emiterii actului a

cărei nulitate se solicită.

Prin aceeași cerere

au solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 15 din Legea nr. 554/2004

suspendarea H.G. nr. 737/2010 până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii

în anulare privind H.G. nr. 737/2010.

Prin întâmpinare,

Guvernul României a invocat excepția inadmisibilității cererii pentru

neîndeplinirii procedurii prealabile, conform art. 7 din Legea nr. 554/2004.

Pe fondul cauzei a

solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Ministerul Muncii,

Familiei și Protecției Sociale a formulat cererea de intervenție în interesul

pârâtului Guvernul României.

Prin Sentința nr. 52

din 22 februarie 2011, Curtea de Apel Galați, secția de contencios

administrativ și fiscal a respins acțiunea reclamanților ca inadmisibilă și a

admis cererea de intervenție formulată de intervenientul Ministerul Muncii,

Familiei și Protecției Sociale.

Pentru a hotărî

astfel, prima instanță a reținut că dispozițiile art. 7 (1) din Legea contenciosului

administrativ condiționează declanșarea procedurii judiciare de sesizare a

instanței de solicitarea, în prealabil, a autorităților administrative de a-și

revoca actul pretins vătămător sau de a emite actul la care este obligată din

punct de vedere legal.

Or, în speță, deși

s-a solicitat anularea H.G. nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a

categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c) - h) din Legea

nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, nu s-a făcut

dovada că s-a formulat plângerea prealabilă, aceasta fiind o condiție de

admisibilitate a cererii, conform art. 109 alin. (2) din C. proc. civ.

în cauză

Împotriva acestei

hotărâri au declarat recurs reclamanții, criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie și susținând, în esență că, potrivit art. 7 alin. (2) din Legea

nr. 554/2004, în cazul actului administrativ normativ plângerea prealabilă

poate fi formulată oricând și că această condiție a fost îndeplinită.

În recursul lor,

reclamantele B.I., S.A. și E.A. au mai susținut că din interpretarea

dispozițiilor legale rezultă că H.G. nr. 737/2010 este un act administrativ cu

caracter normativ și că nu este necesară procedura prealabilă și, de asemenea

că, având în vedere efectele erga omnes ale hotărârii atacate, plângerea

prealabilă formulată de ceilalți grefieri care au contestat, la rândul lor,

această hotărâre este favorabilă întregii categorii de personal.

II. Considerentele

Înaltei Curți de Casație și Justiție

Înalta Curte de

Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, analizând

actele și lucrările dosarului constată că în mod corect prima instanță a

respins acțiunea reclamantei ca inadmisibilă, pentru nerespectarea prevederilor

art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Potrivit acestor

dispoziții „înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ

competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau

într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie să

solicite autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data

comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Plângerea se

poate adresa în egală măsură organului ierarhic superior, dacă acesta

există".

Respectarea termenului

și condițiilor impuse de lege pentru procedura prealabilă reprezintă o cerință

specială de existență a dreptului la acțiune pe calea contenciosului

administrativ și încălcarea acestora determină decăderea reclamantului din

dreptul de a sesiza instanța de judecată.

În cauza de față

reclamanții au solicitat anularea H.G. nr. 737/2010 fără să facă dovada

efectuării procedurii prealabile înainte de a se adresa instanței de judecată.

Formularea plângerii după sesizarea instanței echivalează cu neîndeplinirea obligației

prevăzute de lege având în vedere textul neechivoc al art. 7 alin. (1) din

Legea nr. 554/2004.

Într-adevăr, potrivit

prevederilor art. 7 alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004 „în cazul

actului administrativ normativ, plângerea prealabilă poate fi formulată

oricând", H.G. nr. 737/2010 având acest caracter de act administrativ

normativ.

Aceste dispoziții

însă, trebuie interpretate în coroborare cu prevederile art. 11 din Legea

contenciosului administrativ care reglementează termenul de introducere a acțiunii

în contencios administrativ precum și cu prevederile art. 7 alin. (1) din

aceeași lege.

Sintagma

"oricând" vizează posibilitatea introducerii acțiunii și deci și a

plângerii prealabile fără a fi ținut de termenele reglementate de art. 11 din

Legea nr. 554/2004, excepția pentru "Ordonanțele sau dispozițiile din

ordonanțe care se consideră a fi neconstituționale, precum și actele

administrative cu caracter normativ care se consideră a fi nelegale (...)"

fiind reglementată de alin. (4) al acestui articol.

Plângerea prealabilă

reglementată de art. 7 alin. (1) și alin. (1

1

) din Legea nr.

554/2004, este o condiție de admisibilitate a cererii, conform art. 109 alin.

(2) din C. proc. civ, astfel că este anterioară sesizării instanței.

Față de

considerentele expuse, constatând că nu există motive de casare sau de

modificare a hotărârii pronunțate de instanța de fond, Înalta Curte va respinge

prezentul recurs ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge recursul

declarat R.I., B.S., G.M., S.C., G.V., S.G., R.V., S.C., A.C.E., G.C., B.I.,

E.A., G.G. și G.G., ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 9 februarie 2012.