ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3064/2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3064/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

A. Prin sentința penală nr. 309 din 9 decembrie 2009,

Tribunalul Gorj, în baza art. 254 alin. (1) C. pen., a condamnat pe inculpatul

S.R. - fiul lui D. și G., la 3 ani și 6 luni închisoare și la 2 ani pedeapsă

complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64

lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 86

7

C. pen.,

a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa prin muncă în cadrul SC A. SRL, cu

sediul în comuna Brănesti, sat Capu Dealului, județul Gorj.

S-au pus în vedere inculpatului

dispozițiile art. 86

9

C. pen.

În baza art. 71 C. pen., s-au

interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a

și lit. b) C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a

dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în

altă cauză.

S-a dedus din pedeapsa aplicată

inculpatului reținerea din 9 iulie 2009, arestul preventiv de la 10 iulie 2009

la 22 iulie 2009 și de la 6 august 2009, până la data punerii în libertate.

S-a constatat că suma de 14000 lei

mită primită de inculpat (ridicată de la acesta) a fost pusă la dispoziție de

organele de politie.

A fost obligat inculpatul la 2000

lei cheltuieli judiciare statului.

Pentru a pronunța această sentință,

prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:

Inculpatul a îndeplinit funcția de

secretar al Primăriei orașului Turceni. În această calitate, pe lângă sarcinile

curente de serviciu, primea și altele din dispoziția primarului sau a

Consiliului Local.

Denunțătoarea I.C.C. a lucrat o

perioadă de 8 ani în cadrul Primăriei Turceni, îndeplinind printre altele și

funcția de consilier juridic. Din luna februarie 2009, aceasta a devenit avocat

în cadrul Baroului Gorj, oferindu-și serviciile de asistență juridică în

diverse litigii ale Primăriei și Consiliului Local Turceni, încheindu-se în

acest sens contractul din 29 aprilie 2009 de prestări servicii. În baza acestui

contract, s-a stabilit că, pentru anumite cauze ce au o complexitate mai mare,

să se negocieze onorarii separat pentru fiecare în parte. În acest sens, I.I. -

primar al orașului Turceni, prin dispoziția nr. 388 din 29 iunie 2009, a stabilit o comisie din cadrul instituției de negociere a onorariului pentru fiecare din cele

cinci cauze civile.

Comisia de negociere dispusă de

primar a fost compusă din inculpat, secretar al Primăriei Orașului Turceni, C.A.

- inspector de specialitate și C.M. - consilier juridic.

Denunțătoarea I.C.C. a prezentat

Comisiei de Negociere oferta scrisă din 29 iunie 2009, pentru fiecare cauză în

parte, solicitând un onorariu fix și un onorariu de succes, așa cum rezultă din

cuprinsul acesteia.

Aceasta a avut o discuție cu

inculpatul care, pentru a accepta onorarii bune, în calitate de membru al

Comisie de Negociere, a pretins jumătate din suma reprezentând onorariile fixe

stabilite și să întrețină relații intime cu acesta. Pentru a o determina pe

denunțătoare să accepte pretențiile sale i-a spus că, în caz contrar, nu va

face parte din Comisia de Negociere. Aceasta este dovedită și cu un bilet pe

care inculpatul l-a înmânat denunțătoarei și pe care era scris componența

Comisiei de Negociere, tăind numele său, iar pe cealaltă parte textul,,nici tu

nu mai ai nici o obligație, nici eu nu mai sunt meseriaș”, lăsând să se

înțeleagă că dacă denunțătoarea nu acceptă solicitările sale, nici el nu va

face parte din comisia de negociere și nu o va ajuta.

În cadrul negocierilor, inculpatul

și martorul C.A. nu au făcut obiecțiuni față de onorariile prezentate de

denunțătoare, însă celălalt membru al comisiei C.M. care îndeplinea funcția de

consilier juridic s-a opus și a propus înjumătățirea onorariilor. În final,

comisia a stabilit un onorariu fix total de 28.000 lei pentru cele 5 cauze și

de 30.000 lei pentru cel de succes.

Pe baza propunerii făcută de comisie,

prin procesul verbal din 29 iunie 2009 s-a întocmit Hotărârea nr. 87 a

Consiliului Local. În ziua de 8 iulie 2009, I.C.C. s-a prezentat la Direcția Generală Anticorupție - Serviciul Județean Gorj și a denunțat fapta, respectiv

pretinderea de inculpat a sumei de 14.000 lei (jumătate din onorariul fix

negociat) și întreținerea de relații intime ce urmau să aibă loc într-o locație

din localitatea Lainici.

În acest sens, o echipă compusă din

organe de poliție și condusă de procuror a luat măsura de organizare a

prinderii în flagrant a inculpatului.

Prin ordonanță s-a dispus

înregistrarea audio-video în mediul ambiental, s-au înseriat bancnotele ce

compuneau suma de 14.000 lei și au fost inscripționate două dintre acestea cu

cuvântul „mită” și data de 9 iulie 2009, în prezenta martorului asistent B.A.C.

Denunțătoarea s-a deplasat la biroul

inculpatului din Primăria Turceni, a purtat discuții cu acesta și în momentul

în care au rămas singuri i-a înmânat suma de 14.000 lei, spunându-i așa cum

rezultă de pe înregistrarea audio că a adus jumătate din suma negociată, așa

cum inculpatul a pretins.

După primirea sumei de bai de către

inculpat și părăsirea biroului acestuia de către denunțătoare, în interior a

intrat echipa operativă compusă din procuror, ofițeri de politie, criminalist

și martorii asistenți B.A.C. și B.D.

Inculpatul a fost întrebat dacă a

primit vreo sumă de bani sau dacă are vreo sumă de bani asupra sa, acesta

negând, dar la insistențele organelor de anchetă, a scos de sub masa de lucru o

plasă de plastic, în care se afla o pereche de pantaloni sport (trening) în

care era învelită suma de bani respectivă.

În momentul în care a fost întrebat

de proveniența banilor, inculpatul a declarat că nu cunoaște de unde sunt, revenind

ulterior și afirmând că sunt bani personali economisiți din salariu.

Pus în fața faptului că bancnotele

erau înseriate și inscripționate cu cuvântul „mită” și provin de la

denunțătoare, inculpatul a declarat că a primit aceasta sumă de la susnumita,

dar reprezintă returnarea unui împrumut anterior.

Cu ocazia audierii inculpatului în

faza de urmărire penală, în prezenta unui apărător din oficiu, acesta a ales o

altă variantă de justificarea sumei respective, declarând că banii au fost dați

de denunțătoare pentru a fi cheltuiți la o cabană unde urmau să meargă

împreună.

În instanță, inculpatul și-a

menținut aceeași poziție, recunoscând că a primit suma de la denunțătoare în

ideea de a merge cu aceasta la cabana Lainici.

S-a reținut că, în drept, fapta

inculpatului care, în calitatea sa de membru al comisiei de negociere a onorariilor,

a pretins și ulterior a primit suma de 14.000 lei de la denunțătoare în scopul

acceptării unor onorarii avantajoase pentru aceasta, întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii de luare de mită prev. de art. 254 alin. (1) C.

pen.

Instanța de fond a reținut că starea

de fapt expusă și vinovăția inculpatului sunt probate cu denunțul numitei I.C.C.,

declarațiile acesteia, procesul verbal de înseriere a sumei de bani, procesul

verbal întocmit la fața locului cu ocazia constatării flagrantului, înregistrările

audio-video, declarațiile martorilor I.I., C.A., C.M., B.A.C., B.D., dispoziția

nr. 388/2009 privind componența comisiei de negociere, procesul verbal de

negociere, contractul de prestări servicii, oferta de onorarii făcută de

denunțătoare, care se coroborează cu declarațiile inculpatului prin care a

recunoscut fapta comisă.

În cauză, inculpatul, prin

apărătorii săi, a susținut că faptei îi lipsește unul din elementele

constitutive ale infracțiunii (art. 10 lit. d) C. proc. pen.) deoarece acesta

nu avea competenta aprobării onorariului denunțătoarei - competența în acest

caz aparținând în final Consiliului Local al Orașului Turceni, referitor la

acest aspect, instanța de fond a constatat că susținerea nu poate fi însușită

deoarece fapta subzistă, sub aspectul laturii obiective, chiar dacă activitatea

îndeplinită de inculpat nu a reprezentat o activitate finală - procesul verbal

de negociere a onorariului fiind aprobat în final de Consiliul Local al

Orașului Turceni.

Instanța de fond, reținând că fapta

există, că acesta constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, a

dispus condamnarea acestuia la pedeapsa închisorii și la o pedeapsa

complementară. În ceea ce privește individualizarea pedepsei, a avut în vedere

natura faptei comise, pericolul social al acesteia, împrejurările în care a

fost comisă (inculpatul fiind anterior comiterii faptei în relații de prietenie

cu denunțătoarea) și datele ce caracterizează pozitiv persoana sa, nu este

cunoscut cu antecedente penale, a recunoscut fapta, este în vârstă de 58 de

ani, se bucură de respect în familie și societate, iar la locul de muncă a fost

apreciat pentru profesionalismul său, considerente în raport de care a apreciat

că sunt suficiente temeiuri ca scopul pedepsei să fie atins fără privare de

libertate, dispunându-se în baza art 86

7

C. pen., executarea acesteia

prin muncă în cadrul SC A. SRL cu sediul în comuna Brănesti satul Capu Dealului

județul Gorj, unitate care și-a dat acceptul în acest sens.

B. Împotriva acestei sentințe penale

au formulat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj și inculpatul.

În motivarea apelului formulat,

parchetul a criticat hotărârea instanței de fond pentru netemeinicie, sub

aspectul individualizării judiciare a pedepsei aplicate. S-a arătat în esență

că pedeapsa principală aplicată inculpatului, orientată spre minimul special

prevăzut de lege, respectiv 3 ani și 6 luni închisoare, cu executare la locul

de muncă, nu este aptă să realizeze prevenția generală și specială, fiind

necesară pentru realizarea scopului pedepsei, aplicarea unei pedepse cu privare

de libertate.

Inculpatul a criticat hotărârea

instanței de fond pentru nelegalitate, arătând în esență că soluția de

condamnare este rezultatului unei interpretări eronate a probatoriului

administrat.

Astfel, s-a motivat că, în speță,

comisia de negociere constituită la inițiativa primarului orașului Turceni, din

care a făcut parte și inculpatul, nu avea competența de modificare, completare

sau încheiere a actelor adiționale la contractul cadru din 29 aprilie 2009,

astfel că în absența unor prevederi în contract, dreptul de a modifica acest

contract (privitor la stabilirea unor „onorarii de succes” sau de a „fi

solicitate servicii suplimentare”), aparținea exclusiv Consiliului local.

În consecință, prin pretinderea și

primirea sumei de 14.000 lei de la denunțătoare, inculpatul nu a îndeplinit un

act privitor la îndatoririle sale de serviciu, fapta acestuia neconstituind

infracțiunea de luare de mită, lipsind unul din elementele constitutive și

anume latura obiectivă.

Totodată, în subsidiar, a fost

criticată sentința instanței de fond de către inculpat și cu privire la individualizare

judiciară a pedepsei, fiind criticată hotărârea instanței de fond în ce

privește cuantumul pedepsei aplicate, în sensul că în raport de conduita

anterioară bună a inculpatului, de faptul că nu are antecedente penale, are

studii superioare iar prejudiciul a fost recuperat, se impunea aplicarea unei

pedepse sub minimul special prevăzut de lege în condițiile reținerii

circumstanțelor atenuante.

Prin Decizia penală nr. 54 din 01

martie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori,

s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj și

inculpatul S.R. împotriva sentinței penale menționate care a fost desființată

în parte iar în baza art. 254 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 74 lit. a) și c),

alin. (2) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. c) și alin. (3) C. pen. a fost

condamnat inculpatul S.R. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare. S-a

înlăturat aplicarea art. 86

7

- 86

9

C. pen. și s-a dedus

reținerea și arestarea preventivă de la 9 iulie 2009 la 9 decembrie 2009,

menținându-se celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

Pentru a decide astfel, instanța de

apel a reținut că, în speță, inculpatul a pretins și primit de la denunțătoare

suma de 14.000 lei pentru ca în cadrul negocierilor purtate în comisia de

negociere să fie de acord cu oferta de onorarii propuse de denunțătoare, astfel

că, atâta timp cât actul pentru care s-a negociat intră în sfera de atribuții

de serviciu ale inculpatului (fiind împuternicit prin dispoziția nr 388/2009 a

primarului să facă parte din comisia de negociere), nu are relevanță sub

aspectul laturii obiective a infracțiunii de luare de mită faptul că inculpatul

nu avea o competență exclusivă - din comisie făcând parte și alte persoane și,

de asemenea, că această activitate reprezintă numai un act parțial, din moment

ce acest act a stat la baza activității finale, reprezentată de Hotărârea

Consiliului local nr. 87 de aprobare a procesului-verbal de negociere a

onorariilor cabinetului de avocatură. Ca atare, a apreciat criticile formulate

de inculpat, în sensul că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei

infracțiuni sub aspectul laturii obiective, ca fiind nefondate.

Pe de altă parte, criticile

formulate de inculpat referitor la omisiunea instanței de fond de a reține în

cauză circumstanțe atenuante și criticile formulate de parchet, referitoare la

modalitatea de executare a pedepsei aplicată inculpatului, au fost apreciate ca

întemeiate.

Astfel, în raport de dispozițiile art.

52 și 72 C. pen., a apreciat că se impunea ca instanța de fond să aibă în

vedere datele care caracterizează persoana inculpatului, respectiv conduita

anterioară bună, faptul că nu este cunoscut cu antecedente penale, are o vârstă

înaintată, s-a prezentat pe parcursul procesului la termenele de judecată

acordate, iar din ancheta socială întocmită de Consiliul Local Brănești, jud.

Gorj rezultă că inculpatul provine dintr-o familie organizată, având o

comportare bună în societate, împrejurări cărora trebuia să li se acorde

semnificația de circumstanțe atenuante conform dispoziției art. 74 alin. (1) lit.

a) și c), alin. (2) C. pen., cu consecința coroborării pedepsei sub minimul

special prevăzut de lege.

În ce privește însă modalitatea de

executare, având în vedere criteriile de individualizare menționate anterior,

ținând cont și de gravitatea, natura faptei săvârșite, starea de pericol creată

pentru relațiile sociale referitoare la buna desfășurare a serviciului, a

autorității și credibilității acestuia prin fapta lipsită de probitate a

inculpatului de a pretinde și primi sume de bani pentru a-și îndeplini

corespunzător atribuțiile de serviciu, instanța de apel a apreciat că

modalitatea de executare la locul de muncă stabilită de instanța de fond nu

este suficientă pentru realizarea scopului pedepsei și că numai prin aplicarea

unei pedepse cu executare în regim de detenție se va realiza prevenția generală

și specială a pedepsei.

C. Împotriva acestei decizii a

declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, criticând-o

pentru netemeinicie sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei, în raport

de suma considerabilă pretinsă ca mită - 14000 lei și de atitudinea procesuală

a inculpatului, solicitând înlăturarea circumstanțelor atenuante reținute de

instanța de apel și, pe cale de consecință, majorarea pedepsei. Totodată,

decizia instanței de apel a fost criticată și sub aspectul greșitei deduceri a

perioadei arestului preventiv, acesta fiind dedus corect de către instanța de

fond.

Împotriva aceleiași decizii a

declarat recurs și inculpatul, criticând-o prin prisma cazurilor de casare

prev. de art. art. 385

9

pct. 18 și 14 C. proc. pen., pentru motivele

detaliate în scris și susținute oral, solicitând admiterea recursului, casarea

hotărârilor și achitarea în conformitate cu dispozițiile art. 11 pct. 2 lit. a)

rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., considerând că faptei îi lipsește unul

din elementele constitutive ale infracțiunii, respectiv latura subiectivă. În

subsidiar, a solicitat reținerea dispozițiilor art. 74 - 76 C. pen. și

aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special, cu executarea conform

dispozițiilor art. 86

1

C. pen. sau 86

7

C. pen., cum s-a

dispus prin hotărârea instanței de fond, precum și computarea corectă a

prevenției.

Examinând decizia recurată prin prisma cazurilor de casare

prev. de art. 385

9

pct. 12 și 14 C. proc. pen., Înalta Curte constată

următoarele:

lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii de luare de mită reținută în

sarcina sa nu este întemeiat, ambele instanțe făcând o analiză detaliată a

împrejurărilor comiterii faptei și stabilind fără echivoc că inculpatul, în

calitate de membru al comisiei de negociere a onorariilor de avocat ale

denunțătoarei, avea ca atribuție de serviciu propunerea spre aprobarea

Consiliului local a onorariilor variabile, altele decât cele fixate prin

contractul inițial, situație în care a pretins jumătate din onorariul fix

negociat pentru a fi de acord cu o sumă avantajoasă pentru denunțătoare și,

corelativ, dezavantajoasă pentru instituția care-l mandatase. Ca atare, cum de

esența infracțiunii de luare de mită este ca actul privitor la care se pretinde/primește

suma de bani să facă parte din sfera îndatoririlor de serviciu ale

funcționarului respectiv, nu este relevant că inculpatul nu îndeplinea actul

decizional în sine (care în speță era H.C.L.), ci numai efectua activități prealabile,

dar necesare și obligatorii luării respectivei decizii, fiind deci realizată

latura obiectivă a infracțiunii de luare de mită.

Nici în ceea ce privește lipsa

laturii subiective a respectivei infracțiuni, susținerile inculpatului în

sensul că a primit banii pentru a suporta cheltuielile unei petreceri cu

denunțătoarea, nu sunt credibile. Astfel, deși este cert că au lucrat anterior

în aceeași instituție și este posibil să fi avut o relație „apropiată”, așa cum

susține inculpatul, pretinderea de a întreține relații intime ca o condiționare

a îndeplinirii într-un anume fel a îndatoririlor de serviciu de către inculpat,

lasă fără suport teza „finanțării” de către denunțătoare a unei petreceri

intime, înainte de momentul propriu-zis; astfel, dacă ipoteza avansată de

inculpat ar fi validă, nimic nu ar fi împiedicat-o pe denunțătoare să-i remită

banii atunci când se întâlneau la locația stabilită și se punea problema

achitării costurilor ocazionate, iar nu înainte de acest moment.

Ca atare, recursul inculpatului

referitor la greșita sa condamnare în lipsa elementelor constitutive ale

infracțiunii de luare de mită este neîntemeiat și urmează a fi respins sub

acest aspect.

recursul inculpatului și al parchetului vizând greșita individualizare a

pedepsei aplicate inculpatului de către instanța de apel, Înalta Curte constată

că ambele sunt întemeiate pentru următoarele motive:

Instanța de apel a reținut în

favoarea inculpatului circumstanțe atenuante conform dispoziției art. 74 alin.

(1) lit. a) și c), alin. (2) C. pen., apreciind ca împrejurări cărora trebuia

să li se acorde semnificația de circumstanțe atenuante conduita anterioară

bună, faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, are o vârstă

înaintată, s-a prezentat pe parcursul procesului la termenele de judecată

acordate, iar din ancheta socială întocmită de Consiliul Local Brănești, jud.

Gorj rezultă că inculpatul provine dintr-o familie organizată, având o

comportare bună în societate. Or, aceste împrejurări trebuie să reprezinte o

stare de normalitate în conduita oricărei persoane, cu atât mai mult a uneia

care ocupa o funcție în administrația publică locală (secretar al primăriei

unui oraș), neputând fi asimilate condițiilor art. 74 alin. (1) lit. a) și c), alin.

(2) C. pen., însă pot fi luate în considerare ca și criterii pentru orientarea

pedepsei spre minimul special prevăzut de lege sau alegerea unei modalități de

executare neprivative de libertate.

De altfel, prima instanță a procedat

tocmai în acest mod, reținând că în raport de natura faptei comise, pericolul

social al acesteia, împrejurările în care a fost comisă (inculpatul fiind

anterior comiterii faptei în relații de prietenie cu denunțătoarea) și datele

ce caracterizează pozitiv persoana sa (nu este cunoscut cu antecedente penale,

a recunoscut fapta, este în vârstă de 58 de ani, se bucură de respect în

familie și societate, iar la locul de muncă a fost apreciat pentru

profesionalismul său), sunt suficiente temeiuri ca scopul pedepsei să fie atins

fără privare de libertate, dispunând în baza art 86

7

C. pen., executarea

acesteia prin muncă în cadrul SC A. SRL cu sediul în comuna Brănesti, satul

Capu Dealului, județul Gorj, unitate care si-a dat acceptul în acest sens.

Apreciind că individualizarea făcută

de instanța de fond este justă atât sub aspectul cuantumului pedepsei cât și al

modalității de executare, Înalta Curte va admite atât recursul parchetului cât

și al inculpatului, va desființa decizia recurată și va menține soluția

fondului.

Totodată, Curtea constată că este

întemeiată și critica parchetului, însușită de către inculpat, referitoare la

greșita deducere a perioadei în care inculpatul a fost reținut și arestat

preventiv, instanța de apel deducând reținerea și arestarea preventivă de la 9

iulie 2009 la 9 decembrie 2009, în loc de a deduce reținerea din 9 iulie 2009,

plus arestul preventiv de la 10 iulie 2009 la 22 iulie 2009 și de la 6 august 2009

la 9 decembrie 2009, așa cum corect a procedat prima instanță.

Pentru aceste considerente, având în vedere și faptul că nu

există motive de casare care să fie luate în considerare din oficiu, conform

dispozițiilor art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte, în

baza art. 385

15

pct. 2 lit. a) C. proc. pen., va admite recursurile

declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și inculpatul S.R. împotriva

deciziei recurate pe care o va casa în totalitate, menținând soluția primei

instanțe.

În baza dispozițiilor art. 192 alin. (3) C. proc. pen.,

cheltuielile judiciare avansate de către stat rămân în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea

de Apel Craiova și inculpatul S.R. împotriva Deciziei penale nr. 54 din 01

martie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

Casează decizia recurată și menține sentința penală nr. 309

din 09 decembrie 2009 a Tribunalului Gorj, secția penală.

Compută din pedeapsa aplicată reținerea și arestarea

preventivă de la 09 iulie 2009 la 22 iulie 2009 inclusiv, și de la 06 august

2009 la 09 decembrie 2009 inclusiv.

Onorariul parțial apărătorului desemnat din oficiu până la

prezentarea apărătorului ales în suma de 100 lei, se va suporta din fondul M.J.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea

recursurilor rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 08 septembrie 2010.