ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3064/2010

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: A. Prin sentința penală nr. 309 din 9 decembrie 2009, Tribunalul Gorj, în baza art. 254 alin. (1) C. pen., a condamnat pe inculpatul S.R. - fiul lui D. și G., la 3 ani și 6 luni închisoare și la 2 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. În baza art. 86 7 C. pen., a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa prin muncă în cadrul SC A. SRL, cu sediul în comuna Brănesti, sat Capu Dealului, județul Gorj. S-au pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 86 9 C. pen. În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză. S-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului reținerea din 9 iulie 2009, arestul preventiv de la 10 iulie 2009 la 22 iulie 2009 și de la 6 august 2009, până la data punerii în libertate. S-a constatat că suma de 14000 lei mită primită de inculpat (ridicată de la acesta) a fost pusă la dispoziție de organele de politie. A fost obligat inculpatul la 2000 lei cheltuieli judiciare statului. Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt: Inculpatul a îndeplinit funcția de secretar al Primăriei orașului Turceni. În această calitate, pe lângă sarcinile curente de serviciu, primea și altele din dispoziția primarului sau a Consiliului Local.

Denunțătoarea I.C.C. a lucrat o perioadă de 8 ani în cadrul Primăriei Turceni, îndeplinind printre altele și funcția de consilier juridic. Din luna februarie 2009, aceasta a devenit avocat în cadrul Baroului Gorj, oferindu-și serviciile de asistență juridică în diverse litigii ale Primăriei și Consiliului Local Turceni, încheindu-se în acest sens contractul din 29 aprilie 2009 de prestări servicii. În baza acestui contract, s-a stabilit că, pentru anumite cauze ce au o complexitate mai mare, să se negocieze onorarii separat pentru fiecare în parte. În acest sens, I.I. - primar al orașului Turceni, prin dispoziția nr. 388 din 29 iunie 2009, a stabilit o comisie din cadrul instituției de negociere a onorariului pentru fiecare din cele cinci cauze civile.

Comisia de negociere dispusă de primar a fost compusă din inculpat, secretar al Primăriei Orașului Turceni, C.A. - inspector de specialitate și C.M. - consilier juridic. Denunțătoarea I.C.C. a prezentat Comisiei de Negociere oferta scrisă din 29 iunie 2009, pentru fiecare cauză în parte, solicitând un onorariu fix și un onorariu de succes, așa cum rezultă din cuprinsul acesteia. Aceasta a avut o discuție cu inculpatul care, pentru a accepta onorarii bune, în calitate de membru al Comisie de Negociere, a pretins jumătate din suma reprezentând onorariile fixe stabilite și să întrețină relații intime cu acesta. Pentru a o determina pe denunțătoare să accepte pretențiile sale i-a spus că, în caz contrar, nu va face parte din Comisia de Negociere.

Aceasta este dovedită și cu un bilet pe care inculpatul l-a înmânat denunțătoarei și pe care era scris componența Comisiei de Negociere, tăind numele său, iar pe cealaltă parte textul,,nici tu nu mai ai nici o obligație, nici eu nu mai sunt meseriaș”, lăsând să se înțeleagă că dacă denunțătoarea nu acceptă solicitările sale, nici el nu va face parte din comisia de negociere și nu o va ajuta. În cadrul negocierilor, inculpatul și martorul C.A. nu au făcut obiecțiuni față de onorariile prezentate de denunțătoare, însă celălalt membru al comisiei C.M. care îndeplinea funcția de consilier juridic s-a opus și a propus înjumătățirea onorariilor. În final, comisia a stabilit un onorariu fix total de 28.000 lei pentru cele 5 cauze și de 30.000 lei pentru cel de succes.

Pe baza propunerii făcută de comisie, prin procesul verbal din 29 iunie 2009 s-a întocmit Hotărârea nr. 87 a Consiliului Local. În ziua de 8 iulie 2009, I.C.C. s-a prezentat la Direcția Generală Anticorupție - Serviciul Județean Gorj și a denunțat fapta, respectiv pretinderea de inculpat a sumei de 14.000 lei (jumătate din onorariul fix negociat) și întreținerea de relații intime ce urmau să aibă loc într-o locație din localitatea Lainici. În acest sens, o echipă compusă din organe de poliție și condusă de procuror a luat măsura de organizare a prinderii în flagrant a inculpatului. Prin ordonanță s-a dispus înregistrarea audio-video în mediul ambiental, s-au înseriat bancnotele ce compuneau suma de 14.000 lei și au fost inscripționate două dintre acestea cu cuvântul „mită” și data de 9 iulie 2009, în prezenta martorului asistent B.A.C.

Denunțătoarea s-a deplasat la biroul inculpatului din Primăria Turceni, a purtat discuții cu acesta și în momentul în care au rămas singuri i-a înmânat suma de 14.000 lei, spunându-i așa cum rezultă de pe înregistrarea audio că a adus jumătate din suma negociată, așa cum inculpatul a pretins. După primirea sumei de bai de către inculpat și părăsirea biroului acestuia de către denunțătoare, în interior a intrat echipa operativă compusă din procuror, ofițeri de politie, criminalist și martorii asistenți B.A.C. și B.D. Inculpatul a fost întrebat dacă a primit vreo sumă de bani sau dacă are vreo sumă de bani asupra sa, acesta negând, dar la insistențele organelor de anchetă, a scos de sub masa de lucru o plasă de plastic, în care se afla o pereche de pantaloni sport (trening) în care era învelită suma de bani respectivă.

În momentul în care a fost întrebat de proveniența banilor, inculpatul a declarat că nu cunoaște de unde sunt, revenind ulterior și afirmând că sunt bani personali economisiți din salariu. Pus în fața faptului că bancnotele erau înseriate și inscripționate cu cuvântul „mită” și provin de la denunțătoare, inculpatul a declarat că a primit aceasta sumă de la susnumita, dar reprezintă returnarea unui împrumut anterior. Cu ocazia audierii inculpatului în faza de urmărire penală, în prezenta unui apărător din oficiu, acesta a ales o altă variantă de justificarea sumei respective, declarând că banii au fost dați de denunțătoare pentru a fi cheltuiți la o cabană unde urmau să meargă împreună. În instanță, inculpatul și-a menținut aceeași poziție, recunoscând că a primit suma de la denunțătoare în ideea de a merge cu aceasta la cabana Lainici.

S-a reținut că, în drept, fapta inculpatului care, în calitatea sa de membru al comisiei de negociere a onorariilor, a pretins și ulterior a primit suma de 14.000 lei de la denunțătoare în scopul acceptării unor onorarii avantajoase pentru aceasta, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită prev. de art. 254 alin. (1) C. pen. Instanța de fond a reținut că starea de fapt expusă și vinovăția inculpatului sunt probate cu denunțul numitei I.C.C., declarațiile acesteia, procesul verbal de înseriere a sumei de bani, procesul verbal întocmit la fața locului cu ocazia constatării flagrantului, înregistrările audio-video, declarațiile martorilor I.I., C.A., C.M., B.A.C., B.D., dispoziția nr. 388/2009 privind componența comisiei de negociere, procesul verbal de negociere, contractul de prestări servicii, oferta de onorarii făcută de denunțătoare, care se coroborează cu declarațiile inculpatului prin care a recunoscut fapta comisă.

În cauză, inculpatul, prin apărătorii săi, a susținut că faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii (art. 10 lit. d) C. proc. pen.) deoarece acesta nu avea competenta aprobării onorariului denunțătoarei - competența în acest caz aparținând în final Consiliului Local al Orașului Turceni, referitor la acest aspect, instanța de fond a constatat că susținerea nu poate fi însușită deoarece fapta subzistă, sub aspectul laturii obiective, chiar dacă activitatea îndeplinită de inculpat nu a reprezentat o activitate finală - procesul verbal de negociere a onorariului fiind aprobat în final de Consiliul Local al Orașului Turceni. Instanța de fond, reținând că fapta există, că acesta constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, a dispus condamnarea acestuia la pedeapsa închisorii și la o pedeapsa complementară.

În ceea ce privește individualizarea pedepsei, a avut în vedere natura faptei comise, pericolul social al acesteia, împrejurările în care a fost comisă (inculpatul fiind anterior comiterii faptei în relații de prietenie cu denunțătoarea) și datele ce caracterizează pozitiv persoana sa, nu este cunoscut cu antecedente penale, a recunoscut fapta, este în vârstă de 58 de ani, se bucură de respect în familie și societate, iar la locul de muncă a fost apreciat pentru profesionalismul său, considerente în raport de care a apreciat că sunt suficiente temeiuri ca scopul pedepsei să fie atins fără privare de libertate, dispunându-se în baza art 86 7 C. pen., executarea acesteia prin muncă în cadrul SC A. SRL cu sediul în comuna Brănesti satul Capu Dealului județul Gorj, unitate care și-a dat acceptul în acest sens.

B. Împotriva acestei sentințe penale au formulat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj și inculpatul. În motivarea apelului formulat, parchetul a criticat hotărârea instanței de fond pentru netemeinicie, sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei aplicate. S-a arătat în esență că pedeapsa principală aplicată inculpatului, orientată spre minimul special prevăzut de lege, respectiv 3 ani și 6 luni închisoare, cu executare la locul de muncă, nu este aptă să realizeze prevenția generală și specială, fiind necesară pentru realizarea scopului pedepsei, aplicarea unei pedepse cu privare de libertate. Inculpatul a criticat hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate, arătând în esență că soluția de condamnare este rezultatului unei interpretări eronate a probatoriului administrat.

Astfel, s-a motivat că, în speță, comisia de negociere constituită la inițiativa primarului orașului Turceni, din care a făcut parte și inculpatul, nu avea competența de modificare, completare sau încheiere a actelor adiționale la contractul cadru din 29 aprilie 2009, astfel că în absența unor prevederi în contract, dreptul de a modifica acest contract (privitor la stabilirea unor „onorarii de succes” sau de a „fi solicitate servicii suplimentare”), aparținea exclusiv Consiliului local. În consecință, prin pretinderea și primirea sumei de 14.000 lei de la denunțătoare, inculpatul nu a îndeplinit un act privitor la îndatoririle sale de serviciu, fapta acestuia neconstituind infracțiunea de luare de mită, lipsind unul din elementele constitutive și anume latura obiectivă.

Totodată, în subsidiar, a fost criticată sentința instanței de fond de către inculpat și cu privire la individualizare judiciară a pedepsei, fiind criticată hotărârea instanței de fond în ce privește cuantumul pedepsei aplicate, în sensul că în raport de conduita anterioară bună a inculpatului, de faptul că nu are antecedente penale, are studii superioare iar prejudiciul a fost recuperat, se impunea aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege în condițiile reținerii circumstanțelor atenuante. Prin Decizia penală nr. 54 din 01 martie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj și inculpatul S.R.

împotriva sentinței penale menționate care a fost desființată în parte iar în baza art. 254 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 74 lit. a) și c), alin. (2) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. c) și alin. (3) C. pen. a fost condamnat inculpatul S.R. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare. S-a înlăturat aplicarea art. 86 7 - 86 9 C. pen. și s-a dedus reținerea și arestarea preventivă de la 9 iulie 2009 la 9 decembrie 2009, menținându-se celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, în speță, inculpatul a pretins și primit de la denunțătoare suma de 14.000 lei pentru ca în cadrul negocierilor purtate în comisia de negociere să fie de acord cu oferta de onorarii propuse de denunțătoare, astfel că, atâta timp cât actul pentru care s-a negociat intră în sfera de atribuții de serviciu ale inculpatului (fiind împuternicit prin dispoziția nr 388/2009 a primarului să facă parte din comisia de negociere), nu are relevanță sub aspectul laturii obiective a infracțiunii de luare de mită faptul că inculpatul nu avea o competență exclusivă - din comisie făcând parte și alte persoane și, de asemenea, că această activitate reprezintă numai un act parțial, din moment ce acest act a stat la baza activității finale, reprezentată de Hotărârea Consiliului local nr. 87 de aprobare a procesului-verbal de negociere a onorariilor cabinetului de avocatură.

Ca atare, a apreciat criticile formulate de inculpat, în sensul că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni sub aspectul laturii obiective, ca fiind nefondate. Pe de altă parte, criticile formulate de inculpat referitor la omisiunea instanței de fond de a reține în cauză circumstanțe atenuante și criticile formulate de parchet, referitoare la modalitatea de executare a pedepsei aplicată inculpatului, au fost apreciate ca întemeiate.

Astfel, în raport de dispozițiile art. 52 și 72 C. pen., a apreciat că se impunea ca instanța de fond să aibă în vedere datele care caracterizează persoana inculpatului, respectiv conduita anterioară bună, faptul că nu este cunoscut cu antecedente penale, are o vârstă înaintată, s-a prezentat pe parcursul procesului la termenele de judecată acordate, iar din ancheta socială întocmită de Consiliul Local Brănești, jud. Gorj rezultă că inculpatul provine dintr-o familie organizată, având o comportare bună în societate, împrejurări cărora trebuia să li se acorde semnificația de circumstanțe atenuante conform dispoziției art. 74 alin. (1) lit. a) și c), alin. (2) C. pen., cu consecința coroborării pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.

În ce privește însă modalitatea de executare, având în vedere criteriile de individualizare menționate anterior, ținând cont și de gravitatea, natura faptei săvârșite, starea de pericol creată pentru relațiile sociale referitoare la buna desfășurare a serviciului, a autorității și credibilității acestuia prin fapta lipsită de probitate a inculpatului de a pretinde și primi sume de bani pentru a-și îndeplini corespunzător atribuțiile de serviciu, instanța de apel a apreciat că modalitatea de executare la locul de muncă stabilită de instanța de fond nu este suficientă pentru realizarea scopului pedepsei și că numai prin aplicarea unei pedepse cu executare în regim de detenție se va realiza prevenția generală și specială a pedepsei.

C. Împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, criticând-o pentru netemeinicie sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei, în raport de suma considerabilă pretinsă ca mită - 14000 lei și de atitudinea procesuală a inculpatului, solicitând înlăturarea circumstanțelor atenuante reținute de instanța de apel și, pe cale de consecință, majorarea pedepsei. Totodată, decizia instanței de apel a fost criticată și sub aspectul greșitei deduceri a perioadei arestului preventiv, acesta fiind dedus corect de către instanța de fond. Împotriva aceleiași decizii a declarat recurs și inculpatul, criticând-o prin prisma cazurilor de casare prev. de art. art. 385 9 pct. 18 și 14 C. proc.

pen., pentru motivele detaliate în scris și susținute oral, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor și achitarea în conformitate cu dispozițiile art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., considerând că faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii, respectiv latura subiectivă. În subsidiar, a solicitat reținerea dispozițiilor art. 74 - 76 C. pen. și aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special, cu executarea conform dispozițiilor art. 86 1 C. pen. sau 86 7 C. pen., cum s-a dispus prin hotărârea instanței de fond, precum și computarea corectă a prevenției. Examinând decizia recurată prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 385 9 pct. 12 și 14 C. proc.

pen., Înalta Curte constată următoarele: 1. Recursul inculpatului ce vizează lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii de luare de mită reținută în sarcina sa nu este întemeiat, ambele instanțe făcând o analiză detaliată a împrejurărilor comiterii faptei și stabilind fără echivoc că inculpatul, în calitate de membru al comisiei de negociere a onorariilor de avocat ale denunțătoarei, avea ca atribuție de serviciu propunerea spre aprobarea Consiliului local a onorariilor variabile, altele decât cele fixate prin contractul inițial, situație în care a pretins jumătate din onorariul fix negociat pentru a fi de acord cu o sumă avantajoasă pentru denunțătoare și, corelativ, dezavantajoasă pentru instituția care-l mandatase.

Ca atare, cum de esența infracțiunii de luare de mită este ca actul privitor la care se pretinde/primește suma de bani să facă parte din sfera îndatoririlor de serviciu ale funcționarului respectiv, nu este relevant că inculpatul nu îndeplinea actul decizional în sine (care în speță era H.C.L.), ci numai efectua activități prealabile, dar necesare și obligatorii luării respectivei decizii, fiind deci realizată latura obiectivă a infracțiunii de luare de mită. Nici în ceea ce privește lipsa laturii subiective a respectivei infracțiuni, susținerile inculpatului în sensul că a primit banii pentru a suporta cheltuielile unei petreceri cu denunțătoarea, nu sunt credibile.

Astfel, deși este cert că au lucrat anterior în aceeași instituție și este posibil să fi avut o relație „apropiată”, așa cum susține inculpatul, pretinderea de a întreține relații intime ca o condiționare a îndeplinirii într-un anume fel a îndatoririlor de serviciu de către inculpat, lasă fără suport teza „finanțării” de către denunțătoare a unei petreceri intime, înainte de momentul propriu-zis; astfel, dacă ipoteza avansată de inculpat ar fi validă, nimic nu ar fi împiedicat-o pe denunțătoare să-i remită banii atunci când se întâlneau la locația stabilită și se punea problema achitării costurilor ocazionate, iar nu înainte de acest moment. Ca atare, recursul inculpatului referitor la greșita sa condamnare în lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii de luare de mită este neîntemeiat și urmează a fi respins sub acest aspect.

2. În ceea ce privește criticile din recursul inculpatului și al parchetului vizând greșita individualizare a pedepsei aplicate inculpatului de către instanța de apel, Înalta Curte constată că ambele sunt întemeiate pentru următoarele motive: Instanța de apel a reținut în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante conform dispoziției art. 74 alin. (1) lit. a) și c), alin. (2) C. pen., apreciind ca împrejurări cărora trebuia să li se acorde semnificația de circumstanțe atenuante conduita anterioară bună, faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, are o vârstă înaintată, s-a prezentat pe parcursul procesului la termenele de judecată acordate, iar din ancheta socială întocmită de Consiliul Local Brănești, jud. Gorj rezultă că inculpatul provine dintr-o familie organizată, având o comportare bună în societate.

Or, aceste împrejurări trebuie să reprezinte o stare de normalitate în conduita oricărei persoane, cu atât mai mult a uneia care ocupa o funcție în administrația publică locală (secretar al primăriei unui oraș), neputând fi asimilate condițiilor art. 74 alin. (1) lit. a) și c), alin. (2) C. pen., însă pot fi luate în considerare ca și criterii pentru orientarea pedepsei spre minimul special prevăzut de lege sau alegerea unei modalități de executare neprivative de libertate.

De altfel, prima instanță a procedat tocmai în acest mod, reținând că în raport de natura faptei comise, pericolul social al acesteia, împrejurările în care a fost comisă (inculpatul fiind anterior comiterii faptei în relații de prietenie cu denunțătoarea) și datele ce caracterizează pozitiv persoana sa (nu este cunoscut cu antecedente penale, a recunoscut fapta, este în vârstă de 58 de ani, se bucură de respect în familie și societate, iar la locul de muncă a fost apreciat pentru profesionalismul său), sunt suficiente temeiuri ca scopul pedepsei să fie atins fără privare de libertate, dispunând în baza art 86 7 C. pen., executarea acesteia prin muncă în cadrul SC A. SRL cu sediul în comuna Brănesti, satul Capu Dealului, județul Gorj, unitate care si-a dat acceptul în acest sens.

Apreciind că individualizarea făcută de instanța de fond este justă atât sub aspectul cuantumului pedepsei cât și al modalității de executare, Înalta Curte va admite atât recursul parchetului cât și al inculpatului, va desființa decizia recurată și va menține soluția fondului. Totodată, Curtea constată că este întemeiată și critica parchetului, însușită de către inculpat, referitoare la greșita deducere a perioadei în care inculpatul a fost reținut și arestat preventiv, instanța de apel deducând reținerea și arestarea preventivă de la 9 iulie 2009 la 9 decembrie 2009, în loc de a deduce reținerea din 9 iulie 2009, plus arestul preventiv de la 10 iulie 2009 la 22 iulie 2009 și de la 6 august 2009 la 9 decembrie 2009, așa cum corect a procedat prima instanță.

Pentru aceste considerente, având în vedere și faptul că nu există motive de casare care să fie luate în considerare din oficiu, conform dispozițiilor art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte, în baza art. 385 15 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., va admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și inculpatul S.R. împotriva deciziei recurate pe care o va casa în totalitate, menținând soluția primei instanțe. În baza dispozițiilor art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de către stat rămân în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și inculpatul S.R. împotriva Deciziei penale nr. 54 din 01 martie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori. Casează decizia recurată și menține sentința penală nr. 309 din 09 decembrie 2009 a Tribunalului Gorj, secția penală. Compută din pedeapsa aplicată reținerea și arestarea preventivă de la 09 iulie 2009 la 22 iulie 2009 inclusiv, și de la 06 august 2009 la 09 decembrie 2009 inclusiv. Onorariul parțial apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales în suma de 100 lei, se va suporta din fondul M.J. Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea recursurilor rămân în sarcina statului.

Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 08 septembrie 2010.