ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6327/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 538 din 5 mai 2009

pronunțată în dosarul nr. 10232/3/2009 de Tribunalul București, secția a V a civilă,

s-a anulat ca insuficient timbrată acțiunea formulată de reclamanta SC F.I.R. SRL

în contradictoriu cu pârâții T.M., G.C. și V.D.

Pentru a se pronunța această soluție s-a reținut

că la termenul din 28 aprilie 2009 reclamanta și-a micșorat cuantumul

pretențiilor la 30.000 Euro, iar tribunalul a reținut că taxa de timbru

aferentă acestei sume este de 3553,06 lei, iar din chitanțele depuse la dosarul

cauzei rezultă că reclamanta a achitat doar 3500 lei taxă de timbru și nu a

solicitat un termen pentru achitarea diferenței.

Împotriva acestei sentințe s-a formulat apel de

către reclamantă la 27 iulie 2009, cu respectarea termenului prevăzut de art. 284

C. proc. civ., sentința fiind comunicată reclamantei la 10 iulie 2009 conform

dovezii aflate la fila 12 dosar fond.

Cererea de apel a fost legal timbrată cu suma de

4 lei taxă de timbru și 0,15 lei timbru judiciar conform chitanței aflate la

fila 14 dosar.

Prin motivele de apel depuse la 26 ianuarie 2010

se critică soluția arătându-se că astfel cum rezultă din încheierea de ședință

din 5 mai 2009 reclamanta a solicitat mai întâi acordarea unui nou termen

pentru completarea taxei de timbru și în subsidiar în cazul respingerii acestei

cereri, să se ia act de modificarea pretențiilor în raport de taxa de timbru

achitată. Instanța ar fi putut să dea în debit reclamanta pentru diferența

taxei de timbru neachitată doar de 53,06 lei.

La 16 februarie 2010 intimații pârâți au depus

întâmpinare la dosar.

Analizând sentința civilă apelată în raport de

criticile formulate Curtea, conform art. 296 C. proc. civ., raportat la art. 297

alin. (1) C. proc. civ., a admis apelul, a desființat sentința civilă apelată

și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță - Tribunalul București

pentru următoarele considerente:

În mod greșit a fost anulată cererea ca

insuficient timbrată deși reclamanta și-a manifestat disponibilitatea cu ocazia

formulării concluziilor orale completa taxa de timbru, respectiv de a-și

micșora pretențiile, în funcție de taxa de timbru achitată.

Instanța, în urma verificării de timbru aferente

pretențiilor reclamantei în cazul în care constata că este insuficientă,

trebuia fie să repună cauza pe rol pentru a cita reclamanta acțiunea

completării taxei de timbru cu suma de 53,06 lei, fie să admită cererea

formulată de reclamantă și să o dea în debit pe aceasta cu diferența de timbru

neachitată.

Anularea ca insuficient timbrată a acțiunii

formulată de reclamantă în condițiile în care achitase o taxă de timbru de 3500

lei din totalul de 3553,06 lei echivalează cu o îngrădire a dreptului liberului

acces la justiție garantat de art. 6 Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Având în vedere că instanța de fond a soluționat

cauza pe excepția insuficienței timbrării și nu a cercetat fondul s-a

considerat că se impune desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre

rejudecare, urmând ca reclamanta să achite până la ultimul termen de judecată

diferența de taxă de timbru de 53,06 lei.

Împotriva deciziei civile nr. 118 A din februarie 2010 a Curții de Apel București, au declarat recurs pârâții T.M., G.C. și V.D.

care au susținut modificarea în tot a deciziei recurate, în sensul menținerii

hotărârii instanței de fond.

Se consideră că decizia recurată este motivată în

mod superficial, nefiind temeinică și legală, atâta timp cât prin sentința dată

de instanța de fond a fost justificat pe deplin temeiul care a stat la baza

acesteia întrucât reclamantul nu și-a respectat obligația impusă de Legea nr.

146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Mai mult decât atât, instanța de apel nu precizează

care sunt criteriile de admitere a apelului, având în vedere faptul că intimata

- reclamantă avea obligația de a plăti taxa de timbru deoarece a fost citată cu

această mențiune chiar din momentul introducerii prezentei acțiuni.

Se întemeiază în drept recursul pe dispozițiile

art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Analizând recursul declarat prin prisma

dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că

acesta nu poate fi primit pentru considerentele ce succed:

Pentru a fi incident motivul de modificare a

deciziei recurate, prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., este necesar ca

hotărârea respectivă să fie dată cu aplicarea sau interpretarea greșită a legii

sau să fie lipsită de temei legal.

Ori, în speță, în mod just instanța de apel a

interpretat și aplicat dispozițiile art. 297 alin. (1) C. proc. civ., considerând

că instanța de fond greșit a anulat acțiunea ca netimbrată, soluționând cauza

pe excepția netimbrării.

Criticile formulate de recurenții pârâți nu se

justifică, excepția netimbrării este o excepție peremtorie, care începe prin a

avea efect dilatoriu, putând fi acoperită prin timbrare.

Instanța de apel corect a considerat că

tribunalul trebuia să constate că reclamanții au achitat taxa de timbru de

3.500 lei din totalul de 3.553,06 lei, iar dacă se impunea suplimentarea

acestei taxe, trebuia să o citeze pe aceasta cu mențiunea timbrării.

Procedând astfel, tribunalul a aplicat în mod

eronat dispozițiile art. 20 din Legea nr. 146/1997 și așa cum a statuat și Curtea

de apel, anularea ca insuficient timbrată a acțiunii echivalează cu o îngrădire

a dreptului la liberul acces la justiție garantat de art. 6 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului.

Pentru aceste considerente, se va respinge

recursul ca nefondat și în baza art. 312 C. proc. civ. se va menține decizia

civilă ca legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

pârâții T.M., G.C. și V.D. împotriva deciziei civile nr. 118A din 16 februarie 2010 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 noiembrie

2010.