ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1301/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea de față, reclamantul a solicitat anularea Ordinului nr. 128 din 13 ianuarie 2010 emis de autoritatea pârâtă. În motivarea acțiunii sale, acesta a susținut că actul administrativ prin care s-a dispus pensionarea sa pentru limită de vârstă este nelegal în primul rând deoarece la dala primirii lui se afla în concediu medical și în al doilea rând datorită faptului că pârâta nu a respectat termenul de 90 de zile în care trebuia să emită o astfel de decizie. În dovedirea susținerilor sale acesta s-a folosit de proba cu înscrisuri. Curtea, din oficiu a invocat excepția neparcurgerii procedurii prealabile prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, astfel încât fața de caracterul ei de fond, peremptoriu și dirimant, analiza și mai ales admisibilitatea acesteia face inutilă verificarea fondului pricinii.

Potrivit art. 7 din actul normativ sus citat, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhice superioare, daca aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea în tot sau în parte a acestuia. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul criticând-o ca nelegală și netemeinică. A susținut în esență că în mod greșit prima instanță a reținut că nu a făcut dovada îndeplinirii procedurii prealabile întrucât la data de 12 februarie 2010 a adresat prin fax o solicitare A.N.S.V.

de a reveni asupra deciziei de eliberare din funcție. Pe de altă parte a susținut că Legea nr. 188/1999 nu prevede parcurgerea procedurii prealabile și că în acest sens s-a pronunțat și literatura de specialitate și jurisprudența. Înalta Curte, analizând actele și lucrările dosarului în raport cu criticile formulate și dispozițiile legale aplicabile constată că recursul este nefondat pentru motivele ce vor fi expuse în continuare. Înalta Curte reține că prima instanță a respins în mod corect ca inadmisibilă acțiunea formulată de D.I. pentru neparcurgerea procedurii prealabile prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Potrivit dispozițiilor art. 7 alin. (1) înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se considera vătămata într-un drept al sau ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie sa solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, daca aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Pentru că privește o cerință pentru declanșarea procedurii judiciare, deci pentru sesizarea instanței, excepția lipsei procedurii prealabile se referă la o condiție de fond separată și suplimentară a cărei neîndeplinire are ca efect inadmisibilitatea acțiunii.

În cauza de față excepția este întemeiată având în vedere că cererea reclamantului adresată A.N.S.V.S.A., de a reveni asupra eliberării din funcție a fost înregistrată de autoritatea pârâtă la data de 12 februarie 2010 ulterior formulării cererii de chemare în judecată. Rezultă așadar că reclamantul nu a respectat prevederile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. Apărările reclamantului în sensul că Legea nr. 188/1999 nu obligă, partea interesată să îndeplinească procedura prealabilă nu pot fi primite.

Potrivit art. 106 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 în cazul în care raportul de serviciu a încetat din motive pe care funcționarul public le considera netemeinice sau nelegale, acesta poate cere instanței de contencios administrativ anularea actului administrativ prin care s-a constatat sau s-a dispus încetarea raportului de serviciu, în condițiile si termenele prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, precum si plata de către autoritatea sau instituția publica emitenta a actului administrativ a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate si recalculate, si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat funcționarul public. La solicitarea funcționarului public, instanța care a constatat nulitatea actului administrativ va dispune reintegrarea acestuia în funcția publica deținuta.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de D.I. împotriva Sentinței nr. 128 din 5 mai 2010 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 3 martie 2011.