ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2312/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Pe rolul instanței s-a înregistrat contestația în anulare formulată împotriva încheierii din data de 17 iunie 2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală în dosarul nr. 2671/3/2007 de către contestatorii D.D.C. și D.M. Cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 318 alin. (1) teza 1 C. proc. civ., respectiv ipoteza în care dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale, fiind susținută cu următoarele argumente: prin încheierea contestată s-a respins ca tardiv formulată cererea de reexaminare a taxei de timbru, prin calcularea greșită a termenului în care se putea formula cererea, astfel cum se calculează acesta în condițiile art. 18 alin. (2) din teza 2 din Legea nr. 146/1997, respectiv de la data comunicării sumei datorate.

Înalta Curte constată că este inadmisibilă contestația în anulare, pentru următoarele motive: Potrivit art. 318 prima teză C. proc. civ., hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale. Norma procedurală are în vedere modul de soluționare dispus prin decizie și nu printr-o încheiere premergătoare pronunțată în dosarul de recurs. Greșeala materială trebuie să vizeze soluția pronunțată în cauză, iar aceasta este dată prin Decizia nr. 9620 din 24 noiembrie 2009, prin care s-a respins recursul ca nefondat. În consecință, cu aplicarea dispozițiilor procedurale sus-menționate, Înalta Curte urmează să dispună respingerea ca inadmisibilă a contestației în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E: Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de D.D.C. și D.M. împotriva încheierii din data de 17 iunie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 aprilie 2010.