ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2312/2010

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Pe rolul instanței s-a înregistrat contestația în

anulare formulată împotriva încheierii din data de 17 iunie 2009 pronunțată de

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate

intelectuală în dosarul nr. 2671/3/2007 de către contestatorii D.D.C. și D.M.

Cererea a fost întemeiată pe dispozițiile

art. 318 alin. (1) teza 1 C. proc. civ., respectiv ipoteza în care dezlegarea

dată este rezultatul unei greșeli materiale, fiind susținută cu următoarele

argumente: prin încheierea contestată s-a respins ca tardiv formulată cererea

de reexaminare a taxei de timbru, prin calcularea greșită a termenului în care

se putea formula cererea, astfel cum se calculează acesta în condițiile art. 18

alin. (2) din teza 2 din Legea nr. 146/1997, respectiv de la data comunicării

sumei datorate.

Înalta Curte constată

că este inadmisibilă contestația în anulare, pentru următoarele motive:

Potrivit art. 318

prima teză C. proc. civ., hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu

contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale.

Norma procedurală are

în vedere modul de soluționare dispus prin decizie și nu printr-o încheiere

premergătoare pronunțată în dosarul de recurs. Greșeala materială trebuie să

vizeze soluția pronunțată în cauză, iar aceasta este dată prin Decizia nr. 9620

din 24 noiembrie 2009, prin care s-a respins recursul ca nefondat.

În consecință, cu

aplicarea dispozițiilor procedurale sus-menționate, Înalta Curte urmează să

dispună respingerea ca inadmisibilă a contestației în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare

formulată de D.D.C. și D.M. împotriva încheierii din data de 17 iunie 2009 a

Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate

intelectuală.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 16 aprilie 2010.