ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 31/2011

Deliberând asupra constatării perimării contestației în anulare: Prin decizia nr. 1600 din 25 mai 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială, s-a respins ca nefondat recursul reclamantei. S-a apreciat, în privința primului motiv de recurs, întemeiat pe art. 304 pct. 7 C. proc. civ., că acesta nu întrunește cerințele textului de lege invocat, deoarece în acest caz hotărârea poate fi modificată sau casată, după caz, numai dacă există contradicție între considerente și dispozitiv, în sensul că motivarea hotărârii duce la o altă soluție, ceea ce nu este cazul; când cuprinde considerente contradictorii, în sensul că din unele rezultă temeinicia pretențiilor supuse judecății, iar din altele netemeinicia acestora, ceea ce, de asemenea, nu se poate reține, referirea părții vizând de fapt o motivare insuficientă sau neclară în opinia acesteia, or textul sancționează doar situația când o astfel de motivare lipsește.

Cât privește neanalizarea materialului probatoriu cu raportare la regimul juridic aplicabil și încălcarea dispozițiilor deciziei de casare, aceste critici au fost subsumate motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., iar criticile invocate de recurentă - art. 304 pct. 8 C. proc. civ. - privind interpretarea greșită a actului juridic dedus judecății, partea nereferindu-se însă la interpretarea unui act juridic care face obiectul judecății, ci la un act cu valoare de probă cu care partea tinde să dovedească îndeplinirea condițiilor impuse de lege pentru admiterea cererii sale de chemare în judecată având ca obiect obligația de „a face", critici pe care instanța de recurs le-a subsumat tot motivului de recurs, prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. În considerentele deciziei pronunțate în recurs privind criticile subsumate motivului de recurs înscris în pct. 9 al art. 304 C. proc. civ., s-a reținut că regimul juridic aplicabil în cauză trebuie analizat în raport de modul de derulare a raportului juridic în care s-au aflat părțile, și din această perspectivă, vocația reclamantei de a cumpăra activele s-a născut sub incidența O.U.G. nr. 88/1997 și a Legii nr. 328/2006 - dar nu s-a finalizat printr-un acord de voință. În cauză, nu a rezultat că intimata - pârâtă, prin reprezentanții săi legali și conform procedurilor legale, și-a însușit prețul stabilit unilateral de către recurenta - reclamantă, astfel că cererea de obligare la încheierea contractului de vânzare-cumpărare nu este fondată, instanța, în lipsa unui preț impus prin lege neputându-se substitui voinței pârtilor.

Inexistența unui acord de voință, până la apariția dispozițiilor speciale prevăzute de O.G. nr. 39/2005, privind cinematografia atrage incidența și a acestui act normativ, iar în cauză este dovedit că în această privință, nu s-au îndeplinit toate condițiile pentru finalizarea vânzării-cumpărării. Sub acest aspect, s-a constatat că, într-adevăr, potrivit art. 67 din acest act normativ vânzarea a fost condiționată de realizarea unei strategii emise de Ministerul Culturii și Cultelor pentru fiecare societate conținând criteriile și modalitățile de realizare a privatizării în acest domeniu, aprobată prin hotărâre a Guvernului. Pe parcursul judecății s-a dovedit că H.G. nr. 1847/2006, emisă în acest scop a fost contestată și anulată pe cale judecătorească, iar prin O.U.G.

nr. 7/2008, pentru modificarea și completarea O.G. nr. 39/2005, privind cinematografia, precum și pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea O.G. nr. 39/2005, bunurile, în cauză, au fost trecute în domeniul public, devenind inalienabile. Împotriva deciziei pronunțate în recurs a formulat contestație în anulare contestatoarea SC C. SRL Târgu - Secuiesc criticând-o sub aspectul omisiunii cercetării motivelor de recurs întemeiate pe art.304 pct. 7 și 8 C. proc. civ (dosarul nr. 1119/2/2008 anexat la prezentul dosar). Înalta Curte, din oficiu, a invocat excepția tardivității formulării contestației în anulare și a rămas în pronunțare pe această excepție.

Prin decizia nr. 3771 din 9 noiembrie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială, a fost respinsă ca tardivă contestația în anulare în considerentele căreia s-a reținut că în speță se atacă o hotărâre irevocabilă, care nu este susceptibilă de executare silită, astfel că sunt aplicabile dispozițiile art. 319 alin. (2) teza a II-a C. proc.

civ., hotărârea atacată, fiind irevocabilă, nu a fost comunicată contestatoarei, însă din actele dosarului a rezultat că aceasta a luat cunoștință de hotărârea redactată la data 7 octombrie 2009 - data expedierii copiei după hotărârea pronunțată în recurs - iar contestația în anulare a fost promovată la data de 26 octombrie 2010, peste termenul prevăzut de textul de lege enunțat, care în raport de data comunicării hotărârii atacate se împlinea la 7 octombrie 2010. Împotriva deciziei nr. 1600 din 25 mai 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială, a formulat contestație în anulare formându-se dosarul nr. 4623/1/2009 cu termen de judecată la data de 3 noiembrie 2010. La termenul de judecată din 26 ianuarie 2010 cauza a fost suspendată pentru lipsa nejustificată a părților, în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc.

civ. Cauza a fost repusă pe rol la data de 9 noiembrie pentru constatarea perimării contestației în anulare. Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, inclusiv de recurs se perima de drept dacă a rămas în nelucrare, din vina părții, timp de 6 luni în materie comercială. Reținând că termenul de perimare de 6 luni care s-a împlinit nu a fost nici întrerupt conform art. 249 C. proc. civ. și nici suspendat conform art. 250 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va constata perimată cererea de recurs conform art. 252 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată perimată contestația în anulare formulată de contestatoarea SC C. SRLTÂRGU SECUIESC împotriva deciziei nr. 1600 din 25 mai 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială, în dosarul nr. 1119/2/2008. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 ianuarie 2011.