ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 66/2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 82

din 31 martie 2010 a Curții de Apel Ploiești a fost admisă acțiunea reclamantului

E.V.V. formulată în contradictoriu cu A.N.I., în sensul că, a fost anulat actul

de constatare nr. 410/I.I./2009 din 20 ianuarie 2010 emis de pârât.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța de fond a reținut că, prin actul de constatare nr. 410/I.I./2009,

A.N.I. a constatat că reclamantul E.V.V. s-a aflat în stare de incompatibilitate,

de la data de 18 iunie 2008 până la data de 25 august 2009, întrucât a exercitat,

în același timp, atât funcția de viceprimar al comunei Lungulețu, cât și

funcția de administrator al SC V.W. SRL. De asemenea, pârâta a reținut că

reclamantul se află în stare de incompatibilitate, de la data de 18 iunie 2008

– până în prezent, întrucât exercită, în același timp, atât funcția de viceprimar

al comunei Lungulețu, cât și funcțiile de administrator al SC M. SA, SC M.B.

SRL deține și calitatea de comerciant persoană fizică.

Împotriva actului de constatare

reclamantul E.V.V. a formulat contestație.

Instanța de fond a reținut

că starea de incompatibilitate în legătură cu SC V.W. a încetat la data de 25

august 2009, în calitatea reclamantului de comerciant persoană fizică a fost radiată

din registrul comerțului prin rezoluția nr. 903 din 22 februarie 2010 a Directorului

O.R.C. de pe lângă Tribunalul Dâmbovița.

De asemenea, instanța

a reținut că, în perioada 2008 – 2010, P.C. Lungulețu nu a avut relații

comerciale cu firmele SC M.B. SRL, SC M. SA, SC V.W. SRL, iar viceprimarul

localității E.V.V. nu a deținut calitatea de ordonator principal de credite.

Prin renunțarea la toate

calitățile de administrator deținute de reclamant în societățile arătate și

având în vedere faptul că aceste societăți nu au avut raporturi contractuale sau

de colaborare cu P. Lungulețu, instanța de fond a concluzionat că nu sunt

îndeplinite condițiile prevăzute de art. 87 alin. (1) lit. d) și g) și art. 91 alin.

(1) și (3) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței

în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de

afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Instanța a constatat că

reclamantul și-a îndeplinit cu obiectivitate atribuțiile care îi revin,

activitatea sa nefiind influențată de calitatea de administrator, astfel încât a

reținut că actul de constatare atacat a rămas fără obiect, motiv pentru care se

impune anularea acestui act.

Împotriva acestei

hotărâri a declarat recurs A.N.I.

În motivarea

recursului, pârâta a arătat, în esență, următoarele:

Din probatoriu

administrat în cauză rezultă că reclamantul E.V.V., conform prevederilor art. 87

alin. (1) lit. d) și g), art. 91 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161//2003, coroborate

cu prevederile art. 46 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 144/2007, s-a aflat în

stare de incompatibilitate prin exercitarea simultană a funcției de viceprimar

al comunei Lungulețu și pe cea de administrator la societății comerciale, precum

și pe cea de comerciant persoană fizică.

Chiar dacă instanța

de fond ar fi apreciat întemeiate apărările reclamantului privind retragerea

acestuia din societate, conform art. 4 din Legea nr. 26/1990 privind registrul

comerțului se pot obține date de la O.R.C., precum și certificate constatatoare

că un anumit act sau fapt este sau nu este înregistrat.

Tot astfel, conform art.

5 alin. (1) din același act normativ, înmatricularea și mențiunile sunt

opozabile terților de la data efectuării lor în registrul comerțului ori de la

publicarea lor în M. Of., Partea a IV-a sau în altă publicație, iar conform alin.

(2), persoana care are obligația de a cere o înregistrare nu poate opune

terților actele ori faptele neîregistrate, în afară de cazul în care face

dovada că ele erau cunoscute de aceștia.

Din interpretarea

dispozițiilor legii, rezultă că mențiunile existente în Registrul comerțului și

comunicate, potrivit art. 4 alin. (1) și (2), sunt publice și constituie „oglinda”

evoluției societății comerciale,orice faptă neînregistrată nefiind opozabilă

terților. Per a contrario, orice act sau faptă înregistrată, beneficiază de o

prezumție de veritate, opozabilă erga omnes.

Mai mult, în situația

reclamantului, deținerea calității de asociat în societățile comerciale în

discuție, conduce la înlăturarea apărărilor potrivit cărora acesta nu avea

posibilitatea de a efectua demersurile pentru înregistrarea cererilor la O.N.R.C.

Recursul

este întemeiat.

A.N.I. a constatat în

mod corect starea de incompatibilitate a reclamantului, prin actul de

constatare întocmit la 20 ianuarie 2010, sub nr. 410/I.I/2009.

Conform actului de

constatare menționat mai sus, pârâta a stabilit că reclamantul E.V.V. se afla în

stare de incompatibilitate, consecință a faptului că în timpul exercitării funcției

de viceprimar al comunei Lungulețu, îndeplinea și funcția de administrator al

unor societăți comerciale și, de asemenea avea calitatea de comerciant persoană

fizică.

Potrivit art. 87

alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea

transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în

mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, funcția de viceprimar

este incompatibilă cu funcția de administrator al unei societăți comerciale .

De asemenea, funcția

de viceprimar este incompatibilă cu calitatea de comerciant persoană fizică,

conform art. 87 alin. (1) lit. g) din același act normativ.

Reclamantul a

consemnat în declarația de interese, depusă la data de 26 august 2008, că este

asociat în 3 societăți comerciale, însă a omis să consemneze că îndeplinea și

funcția de administrator în respectivele societăți comerciale, precum și că

avea calitatea de comerciant persoană fizică, astfel cum rezultă din

informațiile furnizate A.N.I. de către O.N.R.C., cu adresa nr. 167059/2009.

Este irelevant că în

ceea ce privește SC M. SA, mandatul administratorilor era expirat la data de 24

februarie 2007, aspect avut în vedere de către instanța de fond la pronunțarea hotărârii

recurate, în condițiile în care starea de incompatibilitate a reclamantului este

atrasă, oricum, de calitatea de administrator la SC M.B. SRL și la SC V.W. SRL,

pe care le-a exercitat concomitent cu funcția de viceprimar al comunei

Lungulețu.

Astfel, conform

pieselor dosarului, reclamantul E.V.V. a fost validat în calitate de consilier

local la 1 iunie 2008, iar la 18 iunie 2008 a fost ales primar al comunei

Lungulețu.

Din relațiile

furnizate de O.N.R.C., reclamantul a deținut calitatea de asociat și funcția de

administrator la SC M. SA de la data de 24 martie 2005 și în continuare, inclusiv

la data întocmirii actului de constatare. La SC M.B. SRL este asociat și

administrator începând cu data de 8 august 2002, iar la SC V.W. SRL a fost asociat

unic și administrator până la data de 25 august 2009. În fine, calitatea de

comerciant persoană fizică a exercitat-o de la data de 31 mai 2006.

Așadar, rezultă cu puterea

evidenței că după alegerea în funcția de viceprimar, reclamantul s-a aflat în

incompatibilitate, în raport de prevederile art. 91 alin. (1) coroborate cu

prevederile art. 87 alin. (1) lit. d) și g) din Legea nr. 161/2003.

Reclamantul avea

obligația de a renunța la funcția de administrator în respectivele societăți

comerciale și la calitatea de comerciant persoană fizică, în termen de 15 zile de

la alegerea în funcția de vice primar, astfel cum rezultă din prevederile art. 91

alin. (3) din Legea nr. 161/2003. Pentru reclamant, acest termen a început să

curgă la data de 18 iunie 2008. În pofida acestei dispoziții legale,

reclamantul a exercitat concomitent funcția de viceprimar cu cea de

administrator în societăți comerciale și calitatea de comerciant persoană

fizică și după expirarea termenului.

Împrejurările avute

în vedere de către instanța de fond, ca determinante în cauză, nu înlătură

starea de incompatibilitate în care se afla reclamantul.

Astfel, este

irelevant că SC M.B. SRL și-a întrerupt temporar activitatea, pe de o parte, pentru

că la data când s-a produs acest fapt, 23 octombrie 2009, reclamantul se afla

în stare de incompatibilitate încă din 2008, de la expirarea termenului

prevăzut de art. 91 alin. (3) din Legea nr. 161/2003.

De asemenea, este

irelevant că ulterior, în 8 februarie 2010, reclamantul a fost schimbat din

funcția de administrator al acestei societăți comerciale, faptul fiind fără

efect în privința constatărilor A.N.I., din 20 ianuarie 2010, cum, la fel, este

lipsit de importanță și că reclamantul a fost radiat din Registrul comerțului,

din calitatea de comerciant persoană fizică. Toate aceste operațiuni s-au

produs după încheierea actului de constatare și nu înlătură starea de

incompatibilitate reținută de pârâtă.

În fine, este complet

lipsit de importanță că, într-o anumită perioadă (2008 – 2010), reclamantul E.V.V.

nu a deținut calitatea de ordonator de credite sau societățile comerciale în

care avea calitatea de administrator nu au avut raporturi contractuale cu

Primăria comunei Lungulețu ori că acesta și-a îndeplinit cu obiectivitate atribuțiile

specifice funcției de viceprimar, starea de incompatibilitate existând independent

de aceste împrejurări.

Față de cele ce

preced, Înalta Curte constată că recursul pârâtei A.N.I. este fondat, astfel că

îl va admite ca atare, potrivit art. 312 alin. (1) raportat la art. 304 pct. 9 C.

proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat

de A.N.I. împotriva sentinței nr. 82 din 31 martie 2010 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială, contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința

atacată în sensul că, respinge acțiunea reclamantului E.V.V., ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 11 ianuarie 2011.