ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1027/2006

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la 27 august

2003, reclamanta SC H.M.C. a chemat în judecată pe pârâtele SC U.C. SNC și P.B.

solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună

constatarea nulității absolute a celor trei contracte de concesiune,

intervenite între cele două pârâte cu privire la suprafața de 80 m.p. teren.

Prin sentința nr. 1450 din 21

decembrie 2004 a Tribunalului Dolj, secția comercială și de contencios administrativ,

s-a admis acțiunea constatându-se nulitatea contractelor de concesiune

încheiate la data de 3 mai 1998, 19 ianuarie 1999 și 22 decembrie 2002 între C.L.B.

și SC U.C. SNC.

În considerentele sentinței s-a

reținut că, C.L.B. a încheiat contractele de concesionare cu pârâta SC U.C. SNC

fără a organiza licitație publică, încălcându-se astfel dispozițiile Legii nr. 219/1998.

De asemenea, instanța de fond a

reținut faptul că având în vedere contractele de concesiune din 15 august 1999

și din 19 februarie 2003 C.L.B. a încheiat un contract de concesiune cu reclamanta

pentru terenul situat tot în C.D.U., apreciindu-se astfel că reclamanta are

interes în promovarea prezentei acțiuni.

Apelul declarat de pârâta SC U.C. SNC,

împotriva sentinței instanței de fond a fost respins ca nefondat de Curtea de

Apel Craiova, secția comercială, prin decizia nr. 176 din 24 mai 2005.

Împotriva acestei ultime hotărâri,

pârâta SC U.C. SNC a declarat recurs în temeiul art. 304 pct. 8 și 9 C. proc.

civ., formulând următoarele critici.

- reclamanta nu a dovedit cu probe

interesul în promovarea acțiunii;

- greșit instanța a constatat

nulitatea contractului de concesiune, întrucât numai o suprafață de 40 m.p.

este deținută fără licitație;

- este greșită susținerea intimatei

că cei 40 m.p. sunt incluși în cei 525 m.p. pentru care s-au încheiat contracte

de concesiune.

Recursul este nefondat pentru

următoarele motive:

Recurenta a reiterat, prin motivele

de recurs, lipsa unor dovezi privind interesul reclamantei în promovarea

acțiunii.

Susținerea este nefondată, întrucât

așa cum a reținut și Curtea de Apel, reclamanta deține alături de terenul în

litigiu, o suprafață de teren concesionată în condițiile legii, iar recurenta

și-a extins folosința celor 40 m.p. și desfășoară activități în fața

magazinului intimatei.

Constatarea nulității contractelor

de concesiune încheiate de către cele două pârâte este întemeiată față de

încălcarea prevederilor art. 10 din Legea nr. 219/1998, privind concesionarea

bunurilor, potrivit cărora este obligatorie licitația publică sau negocierea

directă, ca o condiție anterioară încheierii contractelor de concesiune.

Este necontestată încălcarea acestor

prevederi legale, după cum a rezultat și din cercetările organelor de urmărire

penală, aflate la dosar.

În ce privește susținerea recurentei

în sensul că cei 40 m.p. nu se cuprind în cei 525 m.p. concesionați, este fără

relevanță față de motivele de nulitate a contractelor în litigiu.

Așa fiind, hotărârea atacată fiind

temeinică și legală, recursul urmează să fie respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de pârâta SC U.C. SNC, împotriva deciziei nr. 176 din 24 mai 2005 a

Curții de Apel Craiova, secția comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 14 martie 2006.