ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4911/2003

Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 814 din 10 decembrie 1999, Tribunalul Suceava a admis acțiunea reclamantei S.C. D. S.A. Vatra Dornei și a obligat pe pârâta S.C. L.D. S.R.L. Vatra Dornei la evacuarea spațiului în litigiu și obligarea acesteia la predarea obiectelor de inventar și mijloacelor fixe conform listelor de inventar, cu cheltuieli de judecată de 28.000 lei. Curtea de Apel Suceava, prin decizia civilă nr. 281 din 22 iunie 2000, a respins apelul pârâtei, ca nefondat. Prin decizia civilă nr. 2539 din 9 mai 2003, Curtea Supremă de Justiție, secția comercială, a respins recursul pârâtei. Împotriva acestei din urmă hotărâri judecătorești pârâta a formulat o contestație în anulare, în baza art. 318 C. proc.

civ., întrucât procesul s-a judecat cu lipsa de procedură în ceea ce o privește, și solicită rejudecarea recursului motivat de lipsa calității procesuale active a intimatei reclamante. În legătură cu contestației în anulare de față se rețin următoarele: Potrivit prevederilor art. 318 C. proc. civ., hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța respingând recursul sau admițându-l numai în parte a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de casare. Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, admisibilă numai în cazurile limitativ prevăzute de lege, prin care se urmărește anularea unei hotărâri definitive dacă la pronunțarea ei nu s-au observat neregularitățile actelor de procedură ori dacă soluția este rezultatul unei erori materiale evidente (art. 317 și art. 318 C. proc.

civ.). Prevederea cuprinsă în art. 318 C. proc. civ., potrivit căreia o hotărâre dată în recurs poate fi retractată dacă a fost rezultatul unei greșeli materiale, se referă la erori materiale evidente, în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului, cu respingerea greșită a unui recurs tardiv, anularea greșită ca netimbrat sau ca făcut de un mandatar fără calitate și altele asemănătoare, pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor. Prin urmare, greșelile instanței de recurs care pot deschide calea contestației în anulare sunt greșeli de fapt și nu greșeli de judecată, de apreciere a probelor ori de interpretare a dispozițiilor legale.

În cazul în care contestația în anulare privește și omisiunea examinării unui motiv de casare, aceasta nu înseamnă că pot fi repuse în discuție pe această cale motive de casare care au format obiect de preocupare pentru instanța de recurs, chiar dacă soluția pronunțată ar fi rezultatul unei greșite aprecieri a probelor sau a aplicării legii. Astfel, contestația în anulare nu constituie un mijloc de reformare a unei hotărâri, chiar și greșite, date în recurs, întrucât instanța este ținută să verifice numai dacă există vreunul din motivele limitativ prevăzute de lege și nu poate să examineze justețea soluției pronunțate. Examinând hotărârea atacată, în raport de dispozițiile legale de mai sus, se constată că instanța de recurs a analizat în mod corespunzător motivele și avut în vedere toate criticile formulate de pârâtă.

De asemenea, se constată că la judecata recursului pârâta a fost prezentă prin apărătorul său, situație în care a fost îndeplinită procedura legală cu această parte. Față de cele de mai sus, chiar dacă petiționara consideră că prin soluția la care s-a oprit instanța de recurs ar cuprinde greșeli de judecată pe fond, acestea nu pot fi corectate pe această cale procesuală, a contestației în anulare, care este o cale de retractare și nu de reformare a soluției atacate. În consecință nefiind îndeplinite condițiile legale prevăzute de art. 318 C. proc. civ., contestația în anulare formulată de pârâtă va fi respinsă ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E: Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea S.C.L. D. S.R.L. Vatra Dornei împotriva deciziei nr. 2539 din 9 mai 2003 a Curții Supreme de Justiție, secția comercială, ca nefondată. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 9 decembrie 2003.