ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 960/2012

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 602 din 4 mai 2010 pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă s-a admis contestația formulată de reclamantul P.G., s-a anulat Dispoziția din 9 februarie 2009 emisă de Primăria Municipiului București, s-a constatat că reclamantul are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent, despăgubiri pentru imobilul teren în suprafață de 200 m.p. situat în București, str. Ricinului și s-a dispus trimiterea dosarului administrativ privind imobilul menționat către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor. În considerente s-a reținut că imobilul a aparținut autorilor reclamantului de la care a fost expropriat. Primăria Municipiului București prin Primarul General a declarat apel împotriva sentinței de fond pentru motive de nelegalitate și netemeinicie, constând în faptul că prin Dispoziția din 9 februarie 2009 a fost respinsă notificarea reclamantului ca nedovedită.

În motivare a arătat că instanța de fond a pronunțat o soluție nelegală deoarece dispoziția contestată a fost soluționată conform actelor depuse de către reclamant în dovedirea dreptului de proprietate asupra imobilului în dispută, ori instanța trebuia să aibă în vedere în acest sens toate actele aflate în dosarul administrativ, respectiv nota de reconstituire a Direcției de Evidență Imobiliară și Cadastrală, expertiza extrajudiciară efectuată în dosarul administrativ.

Înainte de a ajunge la Secretariatul Comisiei Centrale, Municipiul București are obligația să înainteze dosarul Prefecturii Municipiului București care va emite ordinul la care se referă art. 16 din Titlul VII, conform căruia valoarea echivalentă a imobilului solicitat se stabilește de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, iar notificările formulate conform Legii nr. 10/2001 în sensul acordării de măsuri reparatorii se predau pe bază de proces - verbal de predare - primire Secretariatului Comisiei Centrale, numai dacă sunt însoțite de ordinul prefectului. Prin decizia civilă nr. 25/ A din 18 ianuarie 2011 Curtea de Apel București a respins apelul reținând că în raport, de actele depuse în sprijinul notificării, în dovedirea dreptului de proprietate reclamantul P.G., a depus înscrisuri prin care a făcut dovada că are calitate de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii în calitate de succesor al foștilor proprietari, defuncții P.D.

și P.D. ce au dobândit imobilul în baza actului de vânzare - cumpărare autentificat de Tribunalul Ilfov. S-a apreciat nerelevantă în cauză și critica privind necesitatea înaintării dosarului către Prefectura Municipiului București pentru a se emite Ordinul Prefectului, având în vedere că despăgubirile acordate în condițiile Legii nr. 10/2001, se stabilesc potrivit Titlului VII din Legea nr. 247/2005, iar împotriva dispoziției se poate formula contestație în cadrul procedurii administrative prevăzute de Legea nr. 554/2004. Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs pârâta, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., arătând că reclamantul nu a depus, în faza administrativă, actele doveditoare ale calității de persoană îndreptățită în sensul legii speciale și nu a dovedit că s-au primit despăgubiri pentru imobil potrivit acordurilor internaționale încheiate de România în conformitate cu dispozițiile art. 5 din Legea nr. 10/2001.

Recursul este nul. Potrivit art. 302 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor. În ce privește motivele de nelegalitate care pot fi invocate pe calea recursului, acestea sunt limitativ reglementate de dispozițiile art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ. În speță, recurenta nu a invocat niciunul dintre cazurile de modificare ori casare prevăzute de textul menționat anterior și nici dezvoltarea criticilor acestora nu face posibilă încadrarea, în condițiile art. 306 alin. (3) C. proc. civ., în vreunul din motivele de recurs. Așa-zisele aspecte de nelegalitate au constat în considerații de ordin general referitoare la situația de fapt, aspect care nu poate fi reținut drept motiv de recurs.

Față de cele ce preced, se va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E G I D E Constată nul recursul declarat de pârâta Primăria Municipiului București prin Primarul General împotriva deciziei nr. 25/ A din 18 ianuarie 2011 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 februarie 2012.