ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 960/2012

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin sentința civilă

nr. 602 din 4 mai 2010 pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă

s-a admis contestația formulată de reclamantul P.G., s-a anulat Dispoziția din

9 februarie 2009 emisă de Primăria Municipiului București, s-a constatat că

reclamantul are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent, despăgubiri

pentru imobilul teren în suprafață de 200 m.p. situat în București, str.

Ricinului și s-a dispus trimiterea dosarului administrativ privind imobilul

menționat către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

În considerente s-a

reținut că imobilul a aparținut autorilor reclamantului de la care a fost

expropriat.

Primăria Municipiului

București prin Primarul General a declarat apel împotriva sentinței de fond

pentru motive de nelegalitate și netemeinicie, constând în faptul că prin Dispoziția

din 9 februarie 2009 a fost respinsă notificarea reclamantului ca nedovedită.

În motivare a arătat

că instanța de fond a pronunțat o soluție nelegală deoarece dispoziția

contestată a fost soluționată conform actelor depuse de către reclamant în dovedirea

dreptului de proprietate asupra imobilului în dispută, ori instanța trebuia să

aibă în vedere în acest sens toate actele aflate în dosarul administrativ,

respectiv nota de reconstituire a Direcției de Evidență Imobiliară și

Cadastrală, expertiza extrajudiciară efectuată în dosarul administrativ.

Înainte de a ajunge

la Secretariatul Comisiei Centrale, Municipiul București are obligația să

înainteze dosarul Prefecturii Municipiului București care va emite ordinul la

care se referă art. 16 din Titlul VII, conform căruia valoarea echivalentă a

imobilului solicitat se stabilește de către Comisia Centrală pentru Stabilirea

Despăgubirilor, iar notificările formulate conform Legii nr. 10/2001 în sensul

acordării de măsuri reparatorii se predau pe bază de proces - verbal de predare

- primire Secretariatului Comisiei Centrale, numai dacă sunt însoțite de

ordinul prefectului.

Prin decizia civilă

nr. 25/ A din 18 ianuarie 2011 Curtea de Apel București a respins apelul

reținând că în raport, de actele depuse în sprijinul notificării, în dovedirea

dreptului de proprietate reclamantul P.G., a depus înscrisuri prin care a făcut

dovada că are calitate de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii în

calitate de succesor al foștilor proprietari, defuncții P.D. și P.D. ce au

dobândit imobilul în baza actului de vânzare - cumpărare autentificat de

Tribunalul Ilfov.

S-a apreciat

nerelevantă în cauză și critica privind necesitatea înaintării dosarului către

Prefectura Municipiului București pentru a se emite Ordinul Prefectului, având

în vedere că despăgubirile acordate în condițiile Legii nr. 10/2001, se

stabilesc potrivit Titlului VII din Legea nr. 247/2005, iar împotriva

dispoziției se poate formula contestație în cadrul procedurii administrative

prevăzute de Legea nr. 554/2004.

Împotriva deciziei

instanței de apel a declarat recurs pârâta, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., arătând că reclamantul nu a depus, în faza administrativă, actele

doveditoare ale calității de persoană îndreptățită în sensul legii speciale și

nu a dovedit că s-au primit despăgubiri pentru imobil potrivit acordurilor

internaționale încheiate de România în conformitate cu dispozițiile art. 5 din

Legea nr. 10/2001.

Recursul este nul.

Potrivit art. 302

alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea

nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și

dezvoltarea lor.

În ce privește

motivele de nelegalitate care pot fi invocate pe calea recursului, acestea sunt

limitativ reglementate de dispozițiile art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ.

În speță, recurenta

nu a invocat niciunul dintre cazurile de modificare ori casare prevăzute de

textul menționat anterior și nici dezvoltarea criticilor acestora nu face

posibilă încadrarea, în condițiile art. 306 alin. (3) C. proc. civ., în vreunul

din motivele de recurs.

Așa-zisele aspecte de

nelegalitate au constat în considerații de ordin general referitoare la

situația de fapt, aspect care nu poate fi reținut drept motiv de recurs.

Față de cele ce

preced, se va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E G I D E

Constată nul recursul

declarat de pârâta Primăria Municipiului București prin Primarul General

împotriva deciziei nr. 25/ A din 18 ianuarie 2011 pronunțată de Curtea de Apel

București, secția a IV-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 15 februarie 2012.