ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6074/2011

Asupra conflictului negativ de competență de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani la data de 06 mai 2011, reclamanta T.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților București și Comisia Județeană pentru Aplicarea Legii nr. 290/2003 Botoșani, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate refuzul nejustificat al pârâtelor de a efectua plata despăgubirilor acordate prin Hotărârea nr. 538 din 31 august 2008 și să oblige pârâtele la plata despăgubirilor în sumă de 68.174 lei stabilite prin această hotărâre de Comisia Județeană Botoșani.

2. Hotărârea Tribunalului Botoșani Prin sentința nr. 1814 din 12 septembrie 2011 Tribunalul a admis excepția de necompetență materială și a dispus declinarea judecării cauzei la Curtea de Apel Suceava. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că acțiunea nu vizează contestarea hotărârii Comisiei Județene de Aplicare a Legii 290/2003, pentru care art. 8 din Legea 290/2003 instituie o competență specială, arătând că prin această acțiune reclamanta a solicitat obligarea pârâtelor la plata sumelor stabilite ca și despăgubiri. Așa fiind, instanța apreciază că pentru soluționarea acțiunii formulate nu poate fi atrasă competența prevăzută de legea specială anterior menționată, care privește doar contestațiile împotriva hotărârilor/deciziilor ce stabilesc dreptul la despăgubire, nu și obligarea la plata despăgubirilor, sens în care s-a pronunțat cu opinie majoritară și Comisia de Unificare a Practicii Judiciare a C.S.M.

prin minuta din data de 17 martie 2010. Astfel, în absența unor dispoziții exprese ale legilor speciale, atributive de competență, devin incidente prevederile legii cadru în materia contenciosului administrativ - Legea nr. 554/2004, iar pornind de la rangul A.N.R.P. de instituție centrală, curtea de apel este competentă să soluționeze aceste litigii, în temeiul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. 3. Hotărârea Curții de Apel Suceava Prin sentința nr. 332 din 20 octombrie 2011 Curtea reține că obiectul acțiunii vizează nesoluționarea de către pârâtă, în termenul legal a cererii de achitare a despăgubirilor în sumă de 68.174 lei stabilite prin Hotărârea nr. 538 din 31 august 2008 a Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 290/2003.

In interpretarea și aplicarea normelor de competență cuprinse la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Curtea reține că se instituie două criterii de determinare a competenței materiale a instanței de fond: criteriul poziționării în cadrul sistemului administrației publice (rangul autorității centrale sau locale) a autorității publice emitente a actului atacat și criteriul valoric, stabilit pe baza cuantumului impozitului, taxei, contribuției sau datoriei vamale care face obiectul actului administrativ contestat. Aceste dispoziții sunt aplicabile numai dacă prin legi speciale, derogatorii de la legea cadru, nu s-a prevăzut o altă competență.

In conformitate cu dispozițiile art. 8 alin. (5) din Legea nr. 290/2003, Hotărârile Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 sunt supuse controlului judecătoresc, putând fi atacate în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, instanța competentă material, stabilită în condițiile alin. (6) al aceluiași articol, fiind tribunalul. Dacă hotărârile, acte administrative unilaterale, sunt supuse controlului judecătoresc la tribunal și nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, act administrativ asimilat așa cum dispune art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, atrage competența aceleiași instanțe.

Față de aceste considerente, Curtea apreciază că în cauză competența materială este stabilită în favoarea tribunalului prin norme speciale [respectiv art. 8 alin. (5) și alin. (6) din Legea nr. 290/2003] care derogă de la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. Curtea a constatat ivit un conflict negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, pentru soluționarea conflictului de competență ivit. II. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 20, art. 21 și art. 22 C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii.

Conflictul de competență ivit între Tribunalul Botoșani și Curtea de Apel Suceava se va rezolva în sensul stabilirii competenței de soluționare a acțiunii formulate de reclamanta T.M. în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților București și Comisia Județeană pentru Aplicarea Legii nr. 290/2003 Botoșani în favoarea Tribunalului Botoșani, pentru considerentele ce urmează.

Înalta Curte a constatat că acțiunile având ca obiect obligarea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților la plata despăgubirilor acordate prin hotărârea Comisiei județene de aplicare a Legii nr. 290/2003 sunt de competența Tribunalului, secția de contencios administrativ și fiscal, având în vedere următoarele argumente: Conform prevederilor art. 8 alin. (5) și (6) din Legea nr. 290/2003: „(5) Hotărârile Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 sunt supuse controlului judecătoresc, putând fi atacate în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.

(6) Hotărârile pronunțate de tribunal sunt supuse căilor de atac prevăzute de lege." Întrucât dispozițiile arătate - norme cu caracter special, derogatoriu de la dreptul comun în materie, reprezentat de prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 - prevăd competența exclusivă a Secției de contencios administrativ a tribunalului în ceea ce privește acțiunile având ca obiect contestarea hotărârilor A.N.R.P. - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, pentru identitate de rațiune, competența materială este aceeași și în privința acțiunilor având ca obiect obligarea A.N.R.P. de a dispune efectuarea plății despăgubirilor.

Înalta Curte reține faptul că dispozițiile art. 6 alin. (7) din O.U.G nr. 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, cu modificările și completările ulterioare, prevăd că, "prin decizie, vicepreședintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, care coordonează aplicarea Legii nr. 9/1998 și a Legii nr. 290/2003, dispune plata despăgubirilor acordate în conformitate cu aceste legi, stabilite prin hotărâri ale comisiilor județene, respectiv ale comisiei municipiului București. Deciziile de plata prin care se modifica hotărârile inițiale, deciziile de invalidare și cele prin care se soluționează contestațiile se comunica beneficiarilor și pot fi atacate în termen de 30 de zile la secția de contencios administrativ a tribunalului în raza căruia domiciliază solicitantul.

" Având în vedere considerentele expuse, cât și dispozițiile art. 22 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte stabilește competența de soluționare a cauzei deduse judecății și care formează obiectul conflictului de competență în favoarea Tribunalului Botoșani, secția contencios administrativ și fiscal. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe T.M., Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților București - serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 și Comisia Județeană pentru Aplicarea Legii nr. 290/2003 Botoșani în favoarea Tribunalului Botoșani, secția contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 decembrie 2011.