ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 500/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Dolj, secția comercială, prin sentința nr. 2269 din 5 noiembrie 2009 a admis acțiunea formulată de reclamanta SC C.A.O. SA Craiova împotriva pârâtei Asociația de Proprietari N.T. Craiova, în sensul că a obligat pârâta către reclamantă la plata sumei de 106.909,94 lei reprezentând debit și penalități de întârziere. A mai fost obligată pârâta către reclamantă și la plata sumei de 4.588,40 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Prima instanță a reținut, că în baza contractului din 10 aprilie 2006 încheiat între părți, reclamanta a emis către pârâtă mai multe facturi reprezentând contravaloarea volumului de apă rece pentru prepararea apei calde și servicii de canalizare iar pârâta, deși somată, nu a achitat contravaloarea acestor servicii.

Pentru stabilirea consumului efectiv de apă înregistrat de Asociația de Proprietari în calitatea de pârâtă și modul de calcul al facturilor emise, s-a dispus efectuarea a două expertize, una tehnică întocmită de inginer P.L.T. și alta contabilă întocmită de expert Ș.C. La efectuarea expertizei tehnice s-a avut în vedere faptul că potrivit art. 10 pct. 1 lit. a) din contract, cantitățile efective de apă furnizate se stabilesc pe baza înregistrării aparatelor de măsură consemnate în procesul verbal încheiat de operator și utilizator.

S-a stabilit faptul că apa rece este folosită pe de o parte pentru consumul casnic și e furnizată de către reclamantă prin rețelele de distribuție și branșamente, volumul consumat fiind evidențiat pe baza citirilor aparatelor de măsură, iar pe de altă parte este folosită de către RAT pentru prepararea apei calde menajere, prin transfer de energie termică asupra apei reci, la intrarea în PT fiind de asemenea contorizată prin citirea apometrelor. Deoarece la blocurile ce fac parte din Asociația de Proprietari N.T. există asemenea aparate de contorizare ce pot determina volumul de apă rece pentru prepararea apei calde furnizate de către SC C.A.O. SA către pârâtă, la calculul efectuat de expertul tehnic s-a luat în considerație cantitatea de 32.489 m.c, respectiv cel determinat în funcție de indicațiile gigacalorimetrului.

Conform prevederilor Ordinului nr. 29/N/131293 pentru aprobarea Normativului cadru privind contorizarea apei și a energiei termice la populație cantitatea de apă rece consumată pentru prepararea apei calde menajere se facturează separat la tarifele în vigoare, baremurile referindu-se doar la energia termică. În ce privește modul de calcul avut în vedere la întocmirea facturilor a căror contravaloare a fost solicitată, expertul contabil a precizat că facturile respinse de pârâtă sunt corect și legal întocmite și corespund contractului din 10 aprilie 2006, facturarea apei reci pentru prepararea apei calde fiind făcută concomitent cu facturarea apei reci. Curtea de Apel Craiova, secția comercială, prin decizia nr. 90 din 5 mai 2010 a admis apelul declarat de pârâta Asociația de Proprietari N.T.

împotriva sentinței nr. 2269 din 5 noiembrie 2009 a Tribunalului Dolj, secția comercială, în sensul că a fost schimbată sentința și respinsă acțiunea. De asemenea a mai fost obligată intimata reclamantă la plata sumei de 3.380 lei către apelanta-pârâtă, reprezentând cheltuieli de judecată. În fundamentarea acestei soluții s-a apreciat că instanța de fond a încălcat dispozițiile art. 969 C. civ. prin aceea că a aplicat greșit prevederile Ordinului ANRSC nr. 29N/1993, care pe de o parte se aplică doar agenților economici pentru suprafețele locative cu altă destinație decât cea de locuință, iar pe de altă parte chiar și în cazul în care pârâta ar fi fost agent economic, nu s-ar fi aplicat decât în situația în care prin voința părților s-ar fi realizat o modificare a clauzelor contractuale potrivit ordinului.

Împotriva deciziei nr. 90 din 5 mai 2010 a Curții de Apel Craiova, secția comercială, a promovat recurs reclamanta SC C.A.O. SA Craiova care a criticat această hotărâre judecătorească pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând în temeiul art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. admiterea recursului și casarea deciziei atacate cu consecința menținerii sentinței primei instanțe. În dezvoltarea motivelor de recurs s-a evocat împrejurarea că instanța de apel nu a ținut cont de concluziile raportului de expertiză tehnică efectuată în dosarul de fond, potrivit căreia reclamanta a livrat apa rece pentru prepararea apei calde menajere și pentru încălzirea asociației precum și a faptului că s-a refuzat efectuarea unei noi expertize contabile care ar fi putut clarifica aspectele care erau contradictorii prin cele două expertize contabile.

Intimata-pârâtă a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondat a recursului reclamantei. Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, raportat la toate criticile aduse prin cererea de recurs, constată că acestea sunt nejustificate, urmând a respinge ca nefondat recursul reclamantei SC C.A.O. SA Craiova pentru următoarele considerente. Este de necontestat că prin contractul din 10 aprilie 2006 de branșare-racordare și utilizare a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare încheiat între RA A. Craiova în calitatea de operator și Asociația Proprietarilor N.T. în calitatea de utilizator au fost stabilite drepturi și obligații reciproce în legătură cu obiectul contractului, acela de asigurarea serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare.

Părțile au stipulat în capitolul VII intitulat „stabilirea consumurilor de apă și a debitelor de apă evacuate în rețeaua publică de canalizare” la art. 10 pct. 1 lit. a) că întotdeauna cantitățile efective de apă furnizate se stabilesc pe baza înregistrărilor aparatelor de măsură consemnate într-un proces-verbal încheiat între operator și utilizator. În același context la art. 3 din Anexa nr. 1 (1) la contractul expus anterior, s-a precizat că pentru stabilirea consumurilor efective de apă și elaborarea facturilor de plată se vor avea în vedere indicațiile contoarelor pentru fiecare punct de consum iar în Anexa 1 (2) au fost trecute seriile contoarelor. Exercitând și un veritabil rol activ, instanța de apel a dispus, la cererea pârâtei Asociația de Proprietari N.T., efectuarea unei expertize contabile care să precizeze baza de calcul a facturilor a căror contravaloare se solicită.

Concluzionând sub acest aspect, s-a menționat că baza de calcul a facturilor refuzate la plată de pârâtă este un procent de 40% din cantitatea de apă rece lunară, consemnată în procesele – verbale încheiate iar prevederile ANRSC nu se referă la asociațiile de proprietari ci la agenții economici. Amplu documentat, instanța de apel a reținut o corectă situație de fapt și de drept, în esență fiind dată eficiență juridică dispozițiilor art. 969 C. civ., potrivit cărora convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante și orice modificare a clauzelor contractuale poate avea loc numai cu acordul de voință al ambelor părți. Pentru aceste rațiuni, urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC C.A.O.

SA Craiova împotriva deciziei nr. 90 din 5 mai 2010 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția comercială, nefiind îndeplinită nicio cerință din cele prevăzute de art. 304 C. proc. civ. În baza art. 274 C. proc. civ. urmează a obliga recurenta la plata sumei de 3.000 lei cheltuieli de judecată către intimata-pârâtă Asociația de Proprietari N.T. Craiova.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC C.A.O. SA Craiova împotriva deciziei nr. 90 din 5 mai 2010 a Curții de Apel Craiova, secția comercială. Obligă recurenta la plata a sumei de 3.000 lei cheltuieli de judecată către intimata-pârâtă Asociația de Proprietari N.T. Craiova. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 3 februarie 2011.