ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1192/2011
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1192/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra
cauzei penale de față,
În baza actelor și lucrărilor dosarului
constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 18 martie 2011
Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie,
a admis sesizarea formulată de formulată de C.C.P.I. - Biroul Național Interpol
(nr. 1821016/RAC/VSD/RRC din 16 martie 2011) privind persoana extrădată, K.J.T.L.
în prezent deținut în Arestul Inspectoratului Județean de Poliție Prahova,
obiect al dosarului nr. 898,8/42/2010 al Curții de Apel Ploiești.
În baza art. 58 comb.
cu art. 59 alin. (5) teza ultimă din Legea nr. 302/2004, modificată și completată
privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, a dispus prelungirea
termenului pentru predarea persoanei extrădate conform sentinței penale nr. 1
din 28 februarie 2011 a Curții de Apel Ploiești, definitivă prin decizia nr.
846 din 03 martie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală,
către autoritățile americane, până la data de 25 martie 2011, inclusiv.
A respins cererea
privind constatarea încetării de drept, revocarea sau înlocuirea măsurii
arestării persoanei solicitate
K.J.T.L., dispusă în vederea extrădării prin sentința
nr. 1 din 28 februarie 2011 a Curții de Apel Ploiești, rămasă definitivă prin
decizia nr. 846 din 03 martie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția
penală, ca neîntemeiată.
Conform art. 20 din
Legea nr. 302/2004 modificată, cheltuielile judiciare avansate de stat,
respectiv onorariul în sumă de 100 lei pentru avocatul desemnat din oficiu, se
va suporta din fondul Ministerului Justiției, urmând a fi virat din contul
acestuia în contul Baroului Prahova.
Onorariul în sumă de
100 lei cuvenit interpretului de limbă engleză B.D. s-a dispus a fi achitat din
fondul
Curții
de Apel Ploiești, comunicându-se copie de pe prezenta încheiere în vederea
executării către Departamentul economico – financiar.
Pentru a pronunța
această soluție instanța a reținut următoarele:
Prin adresa nr. 1821016/RAC/VSD/RRC
din 16 martie 2011, înregistrată sub nr. 257/42/2011 în conformitate cu
dispozițiile art. 58 și urm. din Legea nr. 302/2004 modificată și completată, C.C.P.I.
– Biroul Național Interpol a solicitat prelungirea termenului de predare pentru
persoana extrădată, K.J.T.L., în prezent deținut în Arestul Inspectoratului
Județean de Poliție Prahova, obiect al dosarului nr. 898,8/42/2010 al Curții de
Apel Ploiești, până la data de 25 martie 2011.
În fapt, s-a motivat
că potrivit mesajului transmis de U.S.N.C.B. - Interpol Washington, predarea
cetățeanului american extrădat va avea loc la data de 25 martie 2011 orele
07.05, urmând a fi preluat de către o escortă a poliției americane în incinta
Aeroportului Internațional Henri Coandă Otopeni, România.
În cauză s-a dispus
atașarea dosarului nr. 898,8/42/2010 al Curții de Apel Ploiești, precum și a
unei copii de pe mesajul transmis de către autoritățile americane, Biroului
Național Interpol București.
Fiind prezentat în
fața instanței de către administrația locului de deținere, personal și prin
apărătorul ales, persoana extrădată K.J.T.L., a solicitat respingerea sesizării
formulate, contestându-se, în esență, pe de o parte legala investire a
instanței de executare, iar pe de altă parte legalitatea și temeinicia
hotărârii de extrădare, ca și a celorlalte adoptate ulterior, având ca obiect
amânarea predării ori încetarea măsurii arestării în vederea predării.
S-a susținut de
asemenea că prezenta sesizare a fost formulată cu depășirea termenului de 15
zile calculat de la data emiterii mandatului de arestare, conform sentinței nr.
1 din 28 februarie 2011, act procedural care nu cuprinde durata privării de
libertate, precum și existența vreunor dovezi ce ar putea fi apreciate drept
forță majoră în sensul art. 59 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 și care ar
putea permite o eventuală punere în discuție a prelungirii termenului de
predare către statul american.
Curtea de Apel
Ploiești a apreciat cererea formulată de către C.C.P.I. – Biroul Național
Interpol admisibilă și întemeiată pentru următoarele motive:
- prin sentința nr. 1
din 28 februarie 2011 pronunțată în dosarul penal nr. 898,8/42/2010 al Curții
de Apel Ploiești, s-a admis cererea formulată de autoritățile judiciare
americane, dispunându-se extrădarea persoanei solicitate K.J.T.L., cetățean
american, în vederea cercetării acestuia de către autoritățile judiciare ale
Districtului de Nord din Mississippi SUA, în dosarul penal nr. 1:06 CR 051;
- prin aceeași
sentință, în baza art. 45 alin. (6) raportat la art. 59 din Legea nr. 302/2004
modificată și completată, s-a dispus arestarea persoanei extrădabile K.J.T.L.,
începând cu data de 28 februarie 2011 în vederea predării către autoritățile
judiciare solicitante, emițându-se mandatul de arestare nr. 1/EP din 28
februarie 2011;
- sentința nr. 1 din
data de 28 februarie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești a rămas
definitivă prin decizia nr. 846 din 03 martie 2011 a Înaltei Curți de Casație
și Justiție, secția penală;
- potrivit
mențiunilor efectuate în evidențele biroului executări penale al acestei curți
de apel, pentru predarea extrădatului, respectiv stabilirea datei și locului de
predare, la data de 04 martie 2011 s-a îndeplinit și procedura de comunicare a
hotărârilor judecătorești menționate în paragraful precedent, către C.C.P.I. –
Biroul Național Interpol și Ministerul Justiției – D.D.C.J.;
- prin sentința
penală nr. 2 din 08 martie 2011 a Curții de Apel Ploiești, definitivă prin
decizia penală nr. 1015 din 15 martie 2011 a Î.C.C.J., secția penală, s-a
respins cererea prin care persoana extrădată K.J.T.L. a solicitat amânarea
predării către autoritățile judiciare din SUA, ca inadmisibilă, dispozitivul
ambelor hotărârii comunicându-se pe aceeași dată autorităților române de
executare menționate în paragraful precedent;
- din cuprinsul
mesajului transmis de U.S.N.C.B. - Interpol Washington rezultă că predarea
cetățeanului american extrădat K.J.T.L. se va realiza prin preluarea de o
escortă a poliției americane, la data de 25 martie 2011 orele 07.05, în incinta
Aeroportului Internațional Henri Coandă Otopeni – România;
- conform art. 58 alin.
(1) și (3) din Legea nr. 302/2004 modificată și completată, data predării persoanei
extrădate se fixează în termen de 15 zile de la data transmiterii hotărârii
judecătorești rămase definitive, către C.C.P.I. – Biroul Național Interpol.
S-a apreciat că este
vorba de un incident procedural ivit în cadrul procedurii administrative de
predare derulată între autoritățile polițienești (Interpol), pentru executarea
sentinței nr. 1 din 28 februarie 2011 pronunțată de Curtea de Apel, prin care
s-a dispus extrădarea recurentului K.J.T.L. și predarea acestuia statului
american pentru efectuarea de cercetări de autoritățile judiciare ale
Districtului de Nord din Mississippi SUA.
Conform art. 58 alin.
(3) combinat cu art. 59 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 se justifică
prelungirea termenului de predare a extrădatului cu încă 15 zile, atunci când demersurile
efectuate de C.C.P.I. – Biroul Național Interpol au avut ca urmare stabilirea
datei predării ulterior intervalului de 15 zile, calculat de la data
transmiterii hotărârii judecătorești rămase definitive.
S-a considerat că apărările persoanei
extrădabile nu sunt decât motive de opoziție privind admiterea unei cereri de
extrădare, în sensul art. 51 și urm. din Legea nr. 302/2004 sau după caz de
predare amânată, conform art. 60 din același act normativ, ambele excedând
actualului cadru procesual, care se referă la sesizarea formulată de C.C.P.I. –
Biroul Național Interpol, respectiv prelungirea termenului administrativ de
predare a acestuia, statului american conform art. 59 alin. (5) rap. la art. 58
din legea internă.
Instanța a considerat ca fiind
îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute în art. 58 și art. 59 alin. (5) din
Legea nr. 302/2004 și s-a prelungit termenul de predare a persoanei extrădate K.J.T.L.
până la 25 martie 2011 inclusiv.
S-a apreciat ca fiind justificată
menținerea arestării persoanei extrădate în vederea predării autorităților
S.U.A., astfel cum s-a dispus prin sentința penală nr. 1 din 28 februarie 2011
și neîntemeiate cererile de încetare de drept, revocare sau înlocuire a arestării
dispuse printr-o hotărâre judecătorească de extrădare.
Împotriva acestei hotărâri, în
termen legal, a declarat recurs persoana extrădată K.J.T.L., apreciind că
prelungirea termenului de predare este inadmisibilă, nici legea penală și nici
legea specială nu prevăd asemenea posibilități, situația prevăzută de art. 59
din legea extraordinară nefiind incidentă, având în vedere că nu există un caz
de forță majoră, în S.U.A., extrădarea recurentului persoană extrădată fiind
cerută în vederea cercetării într-un dosar penal .
A susținut că judecătorul
fondului nu a motivat respingerea cererii de înlocuire a măsurii arestării cu
măsura obligării de a nu părăsi țara, în mod nejustificat la 28 februarie 2011,
emițându-se un nou mandat de arestare fără termen.
Înalta Curte de
Casație și Justiție, examinând recursul persoanei extrădate
K.J.T.L.,
prin prima motivelor
invocate și din oficiu, conform art. 385
6
alin. (3) C. proc. pen. îl
consideră nefondat pentru următoarele considerente:
În mod corect
instanța de fond a stabilit cadrul procesual al prezentului dosar, stabilind că
obiectul acestuia îl constituie incidentul procedural ivit în cadrul procedurii
administrative de predare derulată între autoritățile polițienești (Birourile
Interpol) pentru executarea sentinței nr. 1 din 28 februarie 2011, pronunțată
de Curtea de Apel Ploiești, definitivă și prin care, cu autoritate de lucru
judecat, s-a dispus extrădarea cetățeanului american și predarea acestuia
statului american pentru efectuarea de cercetări de autoritățile judiciare ale
Districtului de Nord
din Mississippi SUA, în dosarul nr.1:06 CR 051, astfel încât solicitările
recurentului privind amânarea extrădării, motivele de opoziție la extrădare exced
actualului cadru procesual.
Așa cum rezultă din
actele dosarului, Biroul Național Interpol C.C.P.I. a solicitat prelungirea
termenului de predare a persoanei extrădate până la 25 martie 2011 inclusiv,
dată la care acesta urmează să fie preluat de către o escortă a poliției
americane în incinta Aeroportului Internațional Henri Coandă Otopeni.
În mod corect s-a
apreciat admisibilă o asemenea cerere, având în vedere analiza sistematică a
dispozițiilor art. 58 alin. (3) combinat cu art. 59 alin. (5) din Legea nr.
302/2004 modificată și completată, termenul de predare putând fi prelungit cu
încă 15 zile.
În ceea ce privește
starea de arest a inculpatului, cererile privind încetarea de drept a măsurii
arestării preventive, revocarea sau înlocuirea au făcut obiectul altor dosare
în care s-au pronunțat sentințe definitive, intrate în puterea lucrului
judecat.
Potrivit art. 13
paragraful 3 din Tratatul de extrădare dintre România și SUA (10 septembrie 2007
și ratificat prin Legea nr. 11 din 15 mai 2008), persoana extrădată poate fi pusă
în libertate numai în cazul în care este preluată de pe teritoriul statului
solicitat în perioada de timp prevăzută de legea acelui stat.
Criticile
recurentului privind nemotivarea cererii de respingerea a cererii de înlocuire
a măsurii arestării cu măsura obligării de a nu părăsi țara, cât și cu privire
la durata arestării preventive sunt nefondate, instanța de fond motivând, în
fapt și în drept, toate criticile invocate de către persoana extrădată.
De altfel, recurentul
așa cum a precizat în ultimul cuvânt, nu se opune extrădării sale, ci dorește
amânarea cu 21 de zile pentru efectuarea unui set de analize.
Așa
cum a precizat și instanța de fond, obiectul dosarului nu-l constituie cererea
de extrădare, așa încât recurentul să fie îndreptățit la a formula cereri
privind opoziția la extrădare, motiv pentru care acestea au fost apreciate că
exced prezentului obiect al cauzei.
Față de aceste
considerente, hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, la baza
prelungirii duratei termenului pentru predarea persoanei extrădate cu încă 15
zile stau dispozițiile legale prevăzute de art. 58 alin. (3) combinat cu art. 59
alin. (5) din Legea nr. 302/2004, motiv pentru care conform art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul
persoanei extrădate
Văzând și
dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge,
ca nefondat, recursul declarat de persoana extrădată K.J.T.L. împotriva
încheierii din 18 martie 2011 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru
cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. 257/42/2011.
Obligă
recurenta persoană extrădată la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare
către stat, din care suma de 50 lei, reprezentând onorariul apărătorului
desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se va plăti din
fondul Ministerului Justiției.
Onorariul
interpretului de limbă engleză se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată
în ședință publică, azi 24 martie 2011.