ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1062/2012

Asupra conflictului negativ de competență de față: Din examinarea actelor și lucrărilor cauzei, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinți sub nr. 1417/101 din 16 februarie 2011 Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere, prin Filiala Dr. Tr. Severin, în numele membrilor de sindicat reclamanții A.O., ș.a., a chemat în judecată pe pârâta Casa de Pensii a Ministerului Administrației și Internelor, solicitând anularea deciziilor de recalculare a pensiilor emise în temeiul Legii nr. 179/2004 sau nr. 164/2001, obligarea pârâtului la plata diferenței dintre cuantumul pensiei de serviciu stabilite conform Legii nr. 179/2004 sau nr. 164/2001 și cuantumul pensiei de serviciu stabilite conform Legii nr. 179/2004 sau nr. 164/2001 și cuantumul pensiei recalculate conform Legii nr. 119/2010 și a H.G.

nr. 735/2004, pe perioada 1 ianuarie 2011 până la recalcularea în plată a pensiei inițiale, obligarea pârâtului la plata dobânzilor legale aferente sumelor reprezentând diferența dintre cele două decizii și plata cheltuielilor de judecată. Prin sentința civilă nr. 117 din 28 aprilie 2011 pronunțată de Tribunalul Mehedinți, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, pe rolul Secției a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale cauza fiind înregistrată la data de 25 mai 2011, instanța făcând aplicarea art. 156 teza a II-a din Legea nr. 19/2000. La data de 13 octombrie 2011 din oficiu s-a invocat excepția necompetenței teritoriale.

Astfel, învestit Tribunalul București, secția a VIII-a a conflicte de muncă și asigurări sociale, a invocat din oficiu excepția de necompetență teritorială iar, prin sentința nr. 8764 din 13 octombrie 2010 a admis-o și a declinat competența în favoarea Tribunalului Mehedinți iar în temeiul art. 22 alin. (3) C. proc. civ. a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, pentru pronunțarea regulatorului de competență. În fundamentarea acestei hotărâri această instanță a reținut ca incidente în speță sunt incidente din perspectiva aplicării legii în timp, art. 725 alin. (1) C. proc. civ. și art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. Înalta Curte, învestită legal cu pronunțarea regulatorului de competență, constată că Tribunalul Mehedinți este competent teritorial în soluționarea cauzei pentru motivele care se vor arăta.

Relevanță în stabilirea competenței teritoriale o prezintă legea de procedură în vigoare la momentul sesizării instanței. În speță, promovarea acțiunii s-a realizat la 16 februarie 2011 sub imperiul Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, intrarea în vigoare a acesteia având ca efect abrogarea și a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. Așa fiind, în respectarea art. 725 alin. (1) C. proc.

civ., care prevede că dispozițiile legii noi se aplică din momentul intrării ei în vigoare și proceselor în curs de judecată începe sub legea veche iar procesele în curs de judecată la data schimbării competenței instanțelor legal învestite vor continua să fie de acele instanțe conform alin. (2) al aceluiași text legal, în cauză instanța competentă teritorial este cea determinată de reglementarea cuprinsă în art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010, în speță Tribunalul Mehedinți, secția conflicte de muncă și asigurări sociale. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Stabilește competența în favoarea Tribunalului Mehedinți. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 februarie 2012.