ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1235/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 1995 din 13 mai 2009, a admis acțiunea formulată de reclamantul E.A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției și pe cale de consecință a obligat pe acesta din urmă să analizeze și să soluționeze cererea reclamantului de redobândire a cetățeniei române în termen de maxim 2 luni de la rămânerea irevocabilă a hotărârii judecătorești, precum și să-i plătească acestuia suma de 1.000 lei cu titlu de daune morale. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că cererea reclamantului a fost soluționată într-un termen de 6 ani care nu poate fi în nici un caz apreciat ca rezonabil, ceea ce a fost de natură să-i creeze un prejudiciu moral în condițiile în care nu a primit răspuns la cererea sa în termenul legal de 30 de zile, prevăzut de O.G.

nr. 27/2002 și Legea nr. 554/2004. Pe cale de consecință, instanța de fond a apreciat că cererea reclamantului este întemeiată, avându-se în vedere dispozițiile art. 1, 10 și 18 din Legea nr. 554/2004 și art. 10 din C.E.A.C., ratificată prin Legea nr. 396/2002. Împotriva sentinței civile nr. 1995 din 13 mai 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs în termen legal pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, prin care s-a solicitat admiterea recursului și modificarea hotărârii recurate în sensul, în principal, a anulării ca netimbrat a capătului de cerere din acțiunea reclamantului prin care s-a solicitat acordarea unor daune morale sau, în subsidiar, a respingerii pretențiilor constând în acordarea daunelor morale, ca neîntemeiate, întrucât nu se poate reține refuzul nejustificat de soluționare a cererii pentru redobândirea cetățeniei române.

A învederat recurentul pârât, prin motivele de recurs, că sunt incidente dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., hotărârea instanței de fond fiind dată cu interpretarea și aplicarea greșită a legii. Astfel, s-a arătat că nu se poate vorbi în cauză de un refuz sau de o tergiversare în soluționarea cererii reclamantului care i-ar fi cauzat acestuia un prejudiciu moral, având în vedere existența unui număr extrem de mare de cereri pentru dobândirea/redobândirea cetățeniei române înregistrate, precum și cadrul legal existent înainte de modificarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991 prin O.U.G. nr. 87/2007 și respectiv O.U.G. nr. 36/2009. Reclamantul a completat dosarul cu actele necesare în luna octombrie 2008 astfel cum rezultă din petiția înregistrată la Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești sub nr. 19265 din 15 octombrie 2008, iar cererea intimatului a primit avizul pozitiv din partea Comisiei pentru cetățenie înainte de sesizarea instanței.

Recursul este fondat.

Potrivit dispozițiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, denumit marginal „Obiectul acțiunii judiciare", persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale: de asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim.

Instanța de contencios administrativ, astfel cum dispune expres art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, poate, soluționând cererea la care se referă art. 8 alin. (1), după caz, să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operațiune administrativă. De asemenea, în cazul soluționării cererii, instanța de contencios administrativ va hotărî, potrivit art. 18 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, și asupra despăgubirilor pentru daunele materiale și morale cauzate, dacă reclamantul a solicitat acest lucru. Se constată, în cauză, că prin acțiunea în contencios administrativ formulată, la data de 3 martie 2009, reclamantul E.A.

a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, să se constate refuzul nejustificat al pârâtului de soluționare a cererii reclamantului de redobândire a cetățeniei române, să fie obligat pârâtul prin intermediul Direcției Cetățeniei - Comisia pentru cetățenie să procedeze la analizarea/avizarea cererii reclamantului de redobândire a cetățeniei române în termen de maximum 2 luni de la rămânerea irevocabilă a hotărârii, și să fie obligat pârâtul la plata de daune morale în valoare de 1000 lei.

Instanța de fond a procedat în mod greșit la respingerea cererii motivate (în vederea obținerii informațiilor necesare de la Direcția cetățenie care asigură secretariatul Comisiei pentru cetățenie) a pârâtului de acordare a unui termen de judecată și la admiterea, la primul termen de judecată fixat la prima instanță, a acțiunii reclamantului, în condițiile în care pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești a făcut dovada, cu înscrisuri, atât a faptului că cererea reclamantului de redobândire a cetățeniei române a fost avizată pozitiv de Comisia pentru cetățenie din cadrul Ministerului Justiției din data de 13 ianuarie 2009 (deci anterior introducerii acțiunii) cât și a împrejurării că intimatul a redobândit cetățenia română prin Ordinul ministrului justiției și libertăților cetățenești nr. 1134/2009 (M. Of., nr. 252/15.04.2009) (anterior pronunțării hotărârii recurate de către instanța de fond).

În aceste condiții, se reține că în mod nelegal instanța de fond a admis acțiunea reclamantului și a obligat pârâtul la analizarea și soluționarea cererii reclamantului de redobândire a cetățeniei române în termen de maxim 2 luni de la rămânerea irevocabilă a hotărârii instanței, precum și la plata sumei de 1000 lei cu titlu de daune morale, iar față de această împrejurare, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, se va dispune admiterea recursului formulat în cauză, cu consecința modificării în tot a sentinței civile nr. 1995 din 13 mai 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, în sensul respingerii acțiunii reclamantului E.A.

ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr. 1995 din 13 mai 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Modifică în tot sentința atacată în sensul că respinge acțiunea ca neîntemeiată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 martie 2010.