ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 458/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 458/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 1213 din 9 martie
2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și
fiscal, a fost respinsă contestația formulată de reclamanta Societatea Română
de Televiziune în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național al
Audiovizualului, contestație având ca obiect anularea Deciziei nr. 702/23 iunie
2009 emisă de pârât prin care s-a dispus sancționarea reclamantei cu amendă în
cuantum de 2.500 lei pentru încălcarea dispozițiilor art. 71 alin. (1) lit. a)
din Decizia 187/2006 privind Codul de reglementare al conținutului
audiovizualului.
Pentru a pronunța
această hotărâre, prima instanță a reținut că prin decizia atacată s-a dispus
sancționarea reclamantei cu amendă în cuantum de 2.500 lei pentru încălcarea
dispozițiilor art. 71 alin. (1) lit. a) din Decizia nr. 187/2006 privind Codul
de reglementare al conținutului audio-vizual, respectiv pentru neasigurarea în
cadrul emisiunii "Ediție Specială" a imparțialității, echilibrului și
favorizarea liberei formări a opiniei, prin prezentarea principalelor puncte de
vedere aflate în opoziție în perioada în care problemele sunt în dezbatere
publică.
Obiectul emisiunii
l-a reprezentat Proiectul de modificare al Legii 41/1994 privind organizarea și
funcționare Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de
Televiziune, invitații acestei emisiuni fiind mai mult jurnaliști, critici de
teatru, reprezentanți ai organizațiilor sindicale și ai societății civile,
printre participanți neaflându-se niciunul dintre inițiatorii actului
legislativ supus dezbaterii publice.
Prima instanță a
înlăturat susținerea reclamantei potrivit căreia această modalitate de
desfășurare a emisiunii a avut loc din motive obiective, întrucât principalul
inițiator al proiectului de lege a refuzat invitația, în condițiile în care, pe
de o parte, acesta nu era și singurul inițiator al proiectului supus dezbaterii
publice, iar pe de altă parte, invitația a fost adresată doar acestei persoane
fără ca realizatorii emisiunii să adreseze și altor persoane inițiatoare ale
acestui proiect convocări pentru desfășurarea acestei emisiuni.
Judecătorul fondului
a mai reținut că întreaga dezbatere s-a desfășurat în susținerea unei singure
opinii, respectiv cea a netemeiniciei demersului legislativ, încălcându-se
astfel dispozițiile legale care impun radiodifuzorului asigurarea
imparțialității și echilibrului prin prezentarea principalelor puncte de vedere
aflate în opoziție.
Împotriva acestei
sentințe a formulat recurs Societatea Română de Televiziune, criticând-o ca
nelegală și netemeinică, întrucât a fost dată cu greșita aplicare a legii.
S-a precizat în
cererea de recurs prin aceea că prima instanță a folosit argumente care nu sunt
de natură să motiveze concluzia că dezbaterea din 16 iunie 2009 ar fi
constituit o dezbatere care nu a asigurat imparțialitatea, echilibrul și
favorizarea liberei formări a opiniilor.
Recursul este
nefondat și va fi respins.
Examinând actele
dosarului, motivele de recurs și în raport de dispozițiile art. 304
1
C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:
Recurenta a fost
sancționată prin Decizia Consiliului Național al Audiovizualului nr. 702/2009
pentru încălcarea prevederilor art. 71 lit. a) din Decizia nr. 187/2006,
potrivit cărora programele de știri și dezbateri în probleme de interes public,
trebuie să respecte o serie de principii printre care asigurarea
imparțialității, echilibrului și favorizarea liberei formări a opiniilor prin
prezentarea punctelor de vedere aflate în opoziție.
La difuzarea
emisiunii "Ediție Specială", pe postul TVR 1, s-a dezbătut un proiect
de lege, fără să existe opinii multiple și divergente pentru o informare
corectă.
De aceea Consiliul
Național al Audiovizualului a apreciat ca fiind o problemă de mare importanță și
interes public, nu s-au respectat dispozițiile legale, nefiind de față
inițiatorii proiectului de lege, pentru a exista un punct de vedere pertinent
și obiectiv în ceea ce privește corecta informare a opiniei publice.
Desigur, corect prima
instanță a înlăturat susținerea recurentei-reclamante potrivit căreia această
modalitate de desfășurare a emisiunii a avut loc din motive obiective, întrucât
inițiatorul proiectului de lege a refuzat invitația, în condițiile în care
invitația a fost făcută doar către această persoană, fără ca realizatorii
emisiunii să se adreseze și altor inițiatori ai proiectului de lege.
De asemenea, din
probele existente la dosar, rezultă că dezbaterea s-a desfășurat doar în
susținerea unei singure opinii, fără să existe imparțialitate și echilibru prin
prezentarea altor puncte de vedere aflate în opoziție.
Față de aceste
considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că sentința atacată
este legală și temeinică, motiv pentru care va respinge recursul declarat de
Societatea Română de Televiziune, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de Societatea Română de Televiziune împotriva Sentinței civile nr.
1213 din 9 martie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în
ședință publică, astăzi 27 ianuarie 2011.