ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1446/2012

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin decizia

nr. 850/ R din 16

august 2011

, Curtea de Apel București, secția

a IV-a civilă, a disjuns cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322

pct. 7 C. proc. civ., de cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322

pct. 1, 2, 5 C. proc. civ.

A fost respinsă, ca nefondată, cererea de revizuire întemeiată pe

dispozițiile art. 322 pct. 1, 2, 5 C. proc. civ., formulată de revizuentul I.M.

împotriva deciziei civile nr. 754/ R din 17 mai 2010 pronunțată de Curtea de

Apel București, secția a IV-a civilă, în contradictoriu cu intimații M.V., G.G.,

Municipiul București, prin primarul general, A.F.I. – Consiliul General al municipiului

București, SC O. SA, B.S.I., P.M., M.N., C.R., M.Y.M., D.I., C.G. și E.S.

A fost declinată cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322

pct. 7 C. proc. civ., formulată de revizuientul I.M. împotriva aceleiași

decizii, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pentru a hotărî astfel, instanța a apreciat că cererea de revizuire

întemeiată pe prevederile art. 322 pct. 1, 2 și 5 C. proc. civ. nu poate fi primită,

deoarece, în caz contrar, s-ar aduce atingere principiului securității

juridice, care stabilește că nicio parte nu este îndreptățită să solicite o

revizuire a unei hotărâri irevocabile, și mai ales nu în scopul de a obține o

rejudecare și o nouă analiză a cauzei, pentru simplul motiv că ar avea o opinie

diferită cu privire la stabilirea situației de fapt decât instanța anterioară.

S-a reținut că, așa cum a statuat în repetate rânduri instanța de

contencios european a drepturilor omului, puterea de control a instanțelor

trebuie exercitată pentru a corecta erorile și greșelile justiției, iar nu

pentru a se efectua o nouă analiză a cauzei. Calea de atac nu trebuie să

constituie un apel deghizat, iar posibilitatea de a exista două opinii diferite

asupra cauzei nu constituie un temei pentru reexaminare. O excepție de la

această regulă se admite numai atunci când este justificată de circumstanțe

riguroase și de substanță.

În acest sens, instanța a avut în vedere cauza R. c. Rusiei, cauza A. c.

României, cauza S.P. c. României și B. c. României.

De asemenea, instanța a mai avut în vedere și faptul că, în cauza B. c.

României,

Curtea Europeană a arătat că

aprecierea greșită a probatoriului nu constituie un defect fundamental care ar

putea justifica redeschiderea procedurii, dacă calea extraordinară de atac nu

este justificată de descoperirea unor noi probe, care nu le fuseseră

disponibile părților în cursul căilor ordinare de atac și care erau apte să

influențeze soluția.

În consecință, constatând că nu se confirmă motivele invocate în cadrul

cererii de revizuire, întemeiate pe dispozițiile art. 322 pct. 1, 2 și 5 C.

proc. civ., ce reglementează ipoteze expres și limitativ prevăzute de lege

pentru retractarea unei hotărâri judecătorești în cadrul acestei căi extraordinare

de atac, nedevolutivă și nesuspensivă de drept de executare, în temeiul art. 326

alin. (3) C. proc. civ., Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a

respins cererea de revizuire întemeiată pe aceste dispoziții legale, ca

neîntemeiată.

La termenul de judecată din 16 august 2011, instanța a pus în discuția

părților excepția necompetenței materiale de a soluționa cererea de revizuire

împotriva deciziei civile nr. 754/ R din 17 mai 2010 întemeiată de revizuent pe

dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., asupra căreia a constatat

următoarele:

În susținerea cazului de revizuire întemeiat pe dispozițiile art. 322 pct.

7 C. proc. civ., revizuentul a susținut contradictorialitatea dintre această

hotărâre judecătorească și următoarele hotărâri judecătorești: sentința civilă nr.

7702 din 24 noiembrie 2005 pronunțată de Judecătoria sector 6 București,

pronunțată în dosarul 8334/2005; decizia civilă nr. 1528 din 23 octombrie 2008

pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. 2865/303/2007

și sentința civilă nr. 7733 din 8 iulie 2002, pronunțată de Judecătoria sectorului

6 în dosarul nr. 2403/2002.

Potrivit dispozițiilor art. 323 alin. (2) C. proc. civ., pentru motivul

de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., „cererea de revizuire

se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța sau instanțele

care au pronunțat hotărârile potrivnice”.

Prin urmare, s-a constatat că, în raport de dispozițiile legale

invocate, instanța mai mare în grad față de instanțele care au pronunțat

hotărârile despre care revizuentul pretinde că sunt potrivnice, este Înalta

Curte de Casație și Justiție.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs

revizuentul I.M. și intimații C.R., M.Y.M. și D.I.

, fără să invoce în drept sau în fapt vreun motiv de

recurs.

Înalta Curte va analiza cu prioritate excepția

inadmisibilității recursurilor, invocată din oficiu la termenul din 1 martie

2012, care este întemeiată pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 328 alin. (1) C. proc. civ. „Hotărârea

dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru

hotărârea revizuită”.

În cauză, cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile

art. 322 pct. 1, 2 și 5 C. proc. civ. a fost exercitată împotriva deciziei

civile nr.  754/ R din 17 mai 2010 pronunțată de Curtea de Apel București, secția

a IV-a civilă, decizie care este pronunțată de o instanță de recurs și care, în

raport de dispozițiile art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., are caracter

irevocabil.

Pe cale de consecință, în aplicarea art. 328 alin. (1)

C. proc. civ., și dispozițiile din hotărârea pronunțată în soluționarea cererii

de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 1, 2 și 5 C. proc. civ.,

respectiv din decizia civilă

nr. 850/ R

din 16 august 2011 a Curții de Apel București, împotriva căreia s-a formulat

prezentul recurs, au caracter irevocabil, așa cum, de altfel, s-a și menționat

în dispozitivul hotărârii.

Față de dispozițiile art. 299 C. proc. civ., recursul

exercitat, având ca obiect o hotărâre irevocabilă este inadmisibil, urmând a fi

respins ca atare.

Pe de altă parte, nu este admisibil recursul nici împotriva

dispozițiilor din decizia

nr. 850/ R din

16 august 2011 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, privind

declinarea competenței de soluționare a cererii de revizuire întemeiată pe

dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., în

favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Aceasta deoarece, potrivit art. 158 alin. (3) C. proc.

civ., astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 20 din Legea nr. 202/2010, hotărârea

de declinare a competenței nu mai este supusă nici unei căi de atac.

Așa fiind, față de considerentele expuse, recursurile

declarate de

revizuentul I.M. și C.R., M.Y.M.

și D.I. se vor respinge ca inadmisibile.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibile, recursurile declarate de

revizuentul I.M. și C.R., M.Y.M. și D.I. împotriva deciziei nr. 850/ R din 16

august 2011 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 martie 2012.