ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3343/2012
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3343/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra cauzei de
față, constată următoarele:
Curtea de Apel
Pitești, secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări
sociale și pentru cauze cu minori și de familie prin sentința civilă nr. 17/F
din 20 aprilie 2011 a respins cererea de revizuire formulată de revizuientul
C.D., împotriva deciziei nr. 281/R din 10 februarie 2010, pronunțată de
Tribunalul Argeș, în dosarul nr. 6549/280/2008, intimați fiind I.N., R.M.,
I.S.S., P.L., și T.N.
Pentru a hotărî
astfel, Curtea de Apel a reținut următoarele:
În motivarea cererii
de revizuire se formulează critici ce vizează nemulțumirea revizuientului în
raport de soluțiile pronunțate în cauză, fiind indicate mai multe hotărâri
judecătorești date de instanțe diferite sub aspectul gradului de jurisdicție.
La termenul de
judecată din 1 februarie 2011, s-a pus în vedere revizuientului să precizeze
cărei hotărâre îi este potrivnică decizia nr. 281/R din 10 februarie 2010 a
Tribunalului Argeș, având în vedere că a invocat dispozițiile art. 322 pct. 7
C. proc. civ., privind contrarietatea de hotărâri.
Revizuientul a
precizat că decizia civilă nr. 281/R din 10 februarie 2010 a Tribunalului
Argeș, este potrivnică sentinței civile nr. 5492 din 19 mai 2000 a Judecătoriei
Pitești.
Instanța a reținut
că, pentru a fi aplicate dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. este
necesar ca hotărârile să conțină elemente caracteristice pentru existența
lucrului judecat.
Revizuirea nu poate
fi admisă atunci când între decizia instanței de recurs și cealaltă hotărâre
invocată de revizuient nu există contrarietate întrucât acestea nu conțin
elementele caracteristice pentru existența lucrului judecat, obiectul
litigiilor fiind diferit.
Astfel, litigiul
soluționat de tribunal a avut ca obiect o acțiune „în obligația de a face”,
respectiv ca prin hotărâre să fie obligat pârâtul C.D., revizuientul din
prezenta cerere, să demoleze niște construcții, iar sentința pronunțată de
Judecătoria Pitești, a avut ca obiect constatarea nulității absolute a unui
titlu de proprietate emis pe numele revizuientului de față.
Noțiunea
reglementării revizuirii prevăzute în art. 322 pct. 7 C. proc. civ. se găsește
în necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii lucrului
judecat, când instanțele au dat soluții contrare, în dosare diferite, dar având
același obiect, aceeași cauză și aceleași părți, ceea ce nu se regăsește în
speța de față, așa cum s-a arătat mai sus.
Împotriva deciziei
nr. 17/F din 20 aprilie 2011 a Curții de Apel Pitești a declarat recurs
revizuientul C.D. care nu a fost însă motivat nici în fapt și nici în drept.
Recurentul arată că
posedă titlu de proprietate, plan de amplasament, că pretențiile intimaților nu
au fost probate și că nu s-a respectat dreptul de servitute estimat.
Analizând recursul
declarat prin prisma dispozițiilor legale incidente Înalta Curte de Casație și
Justiție constată că acesta este nul pentru considerentele ce succed:
Potrivit art. 302
1
alin. (1) C. proc. civ. cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea
nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și
dezvoltarea lor, iar în conformitate cu art. 304 C. proc. civ., modificarea sau
casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate
limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.
Cererea de recurs
formulată conține simple afirmații și susțineri referitoare la situația de fapt
reținută și solicitări privind depunerea anumitor înscrisuri.
Înalta Curte constată
că nu se pot reține în speță motive de ordine publică care să poată fi invocate
din oficiu în susținerea casării sau modificării deciziei recurate, care să
determine incidența dispozițiilor art. 306 alin. (2) C. proc. civ.
Pentru aceste
considerente, constatând că recursul nu a fost motivat, Înalta Curte de Casație
și Justiție, va constata nulitatea acestuia conform art. 306 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul
declarat de revizuentul C.D. împotriva sentinței nr. 17/F din 20 aprilie 2011 a
Curții de Apel Pitești, secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă
și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 15 mai 2012.