ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 467/2011

Asupra recursului de față; În baza actelor și lucrărilor cauzei, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 490 din 11 iunie 2010, Tribunalul București, secția I penală a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire a Deciziei penale nr. 258 din 15 februarie 2010 a Tribunalului București, secția I penală formulată de revizuenta M.A.R.R., dispunând obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 700 lei. Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că prin sentința penală nr. 348 din 11 mai 2009, Judecătoria Sectorului 1 București a respins ca nefondată plângerea formulată de petenta A.R.R. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr. 2882 din 25 noiembrie 2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, pe care a menținut-o.

Hotărârea judecătorească a rămas definitivă prin respingerea ca nefondat a recursului declarat de petentă de către Tribunalul București, secția I penală, prin Decizia nr. 1087/ R din 20 august 2009. Împotriva acestei decizii penale, petenta a formulat contestație în anulare, care a fost respinsă ca inadmisibilă prin Decizia penală nr. 1327/ R din 14 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 34379/3/2009. Petenta a formulat cerere de revizuire împotriva acestei decizii penale, lucrarea fiind înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul București sub nr. 1938/III-6/2009 și, după soluționare, conform dispozițiilor art. 399 C. proc. pen., concluziile procurorului au fost înaintate instanței competente.

Printr-o nouă cerere de revizuire, care face obiectul prezentei lucrări, petenta a solicitat revizuirea Deciziei penale nr. 258 din 15 februarie 2010 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în Dosarul nr. 50871/3/2009, prin care s-a respins ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de aceasta împotriva Deciziei penale nr. 1741/ R din 22 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul București în Dosarul nr. 43225/3/2009, prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de petentă. Tribunalul a apreciat că nu există date pentru admiterea în principiu a cererii de revizuire a hotărârii mai sus menționate, pentru următoarele considerente: Revizuirea este un remediu procesual împotriva erorilor judiciare care pot fi cuprinse în hotărârile penale definitive.

Prin finalitatea sa proprie, revizuirea înlătură eroarea judiciara sub orice forma s-a produs: achitarea neîntemeiată a unei persoane, care a săvârșit o fapta penală sau condamnarea unei persoane nevinovate, trasă pe nedrept la răspundere penală. Cum în speța de față petenta a solicitat revizuirea unei decizii prin care s-a respins ca inadmisibilă o contestație în anulare, Tribunalul a apreciat drept inadmisibilă prezenta cerere, deoarece prin hotărârea criticată nu s-a pronunțat o hotărâre prin care să se stabilească vinovăția sau nevinovăția unei persoane și în consecință, în baza art. 403 alin. (3) C. proc. pen., a respins cererea de revizuire ca inadmisibilă. Împotriva sentinței penale nr. 490 din 11 iunie 2010 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, a declarat apel condamnata M.A.R.R., apreciind-o ca nelegală și netemeinică.

Curtea a constatat că apelul este inadmisibil întrucât este îndreptat împotriva unei hotărâri pronunțate într-o contestație în anulare, situație care nu prevede exercitarea vreunei căi de atac, astfel cum s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite prin Decizia nr. 17 din 19 martie 2007, prin care s-a statuat că cererea de revizuire îndreptată împotriva unei hotărâri judecătorești definitive pronunțate în temeiul prevederilor art. 278 1 alin. (8) lit. a) și b) C. proc. pen. este inadmisibilă, prin urmare și calea de atac promovată. În consecință, prin Decizia penală nr. 203 din 06 octombrie 2010, Curtea de Apel București, secția I penală a respins, ca inadmisibil, apelul declarat de revizuentă și a dispus obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 100 lei.

Împotriva acestei Decizii penale nr. 203 din 06 octombrie 2010, petenta a formulat o cerere pe care a intitulat-o contestație în anulare și pe care a înaintat-o la 08 octombrie 2010 Curții de Apel București. Prin încheierea din 25 noiembrie 2010 pronunțată în Dosarul nr. 9599/2/2010 (nr. 2645/2010), Curtea de Apel București, secția I penală, a calificat acțiunea drept recurs și a trimis-o Înaltei Curți de Casație și Justiție spre competentă soluționare. Înalta Curte constată recursul inadmisibil. Decizia penală criticată de recurentă ca fiind netemeinică și nelegală nr. 203 din 06 octombrie 2010 a Curții de Apel București, secția I penală, este o hotărâre definitivă. Potrivit dispozițiilor art. 385 1 C. proc.

pen., hotărârile definitive nu pot fi verificate în calea ordinară de atac a recursului. Recurenta a folosit o cale de atac nepermisă de lege împotriva unei hotărâri judecătorești intrate în puterea lucrului judecat, astfel că recursul său fiind inadmisibil, urmează a fi respins ca atare. Recurenta revizuentă va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat. Văzând dispozițiile art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuienta M.A.R.R. împotriva Deciziei penale nr. 203 din 6 octombrie 2010 a Curții de Apel București, secția I penală. Obligă recurenta revizuientă la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 8 februarie 2011.