ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1957/2008

Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Bacău, reclamantul Consiliul Local P. a solicitat în contradictoriu cu A.P.D.R.P. anularea deciziei emisă de pârâtă și obligarea la plata sumei de 89.400 RON reținută din tranșa a III-a de plată. În motivarea acțiunii s-a precizat că între părțile din dosar s-a încheiat un contract în anul 2003, privind finanțarea pentru acordarea ajutorului financiar nerambursabil, iar la 13 aprilie 2005 pârâta a comunicat reclamantei faptul că a fost reținută suma contestată datorită descoperirii unei neregularități, situație care contravine dispozițiilor legale aplicabile cauzei.

Prin sentința civilă nr. 185 din 23 octombrie 2006 a Curții de Apel Bacău a fost admisă acțiunea reclamantului. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că faptele contestate de Agenția S. nu pot fi calificate ca fiind neregularități, având în vedere faptul că organul constatator a invocat un manual de proceduri pentru achizițiile publice din luna martie 2005, iar contractul între părți a fost încheiat în anul 2003, ceea ce rezultă că textul de lege în virtutea căruia a fost reținută suma contestată nu poate fi aplicabil reclamantei. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs A.P.D.R.P. criticând soluția instanței de fond ca nelegală și netemeinică. Înalta Curte sesizată cu soluționarea recursului declarat, a constatat faptul că intimatul-reclamant Consiliul Local al comunei P. a depus, prin serviciul registratură, la data de 4 martie 2008, cerere de renunțare la acțiune și la dreptul pretins.

Manifestarea de voință în sensul de a se renunța la judecată, reprezintă o desistare, un act de dispoziție, care nu este supus cenzurii Înaltei Curți, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil. Însă, în cauza de față, analizând înscrisurile aflate la dosarul cauzei și văzând dispozițiile art. 69 alin. (1) C. proc. civ., în conformitate cu care recunoașterile privitoare la drepturile în judecată, renunțările, cum și propunerile de tranzacție nu se pot face decât în temeiul unei procuri speciale, Înalta Curte a constatat că nu există depusă la dosar o împuternicire specială de renunțare și la dreptul pretins de reclamantul Consiliul Local P., împuternicire acordată Primarului comunei P., care a semnat cererea de renunțare la acțiune și la dreptul pretins, întrucât prin hotărârea nr. 12 din 29 aprilie 2008 a Consiliului Local P. a fost aprobată numai renunțarea la proces.

Văzând dispozițiile prevăzute de art. 246 alin. (1) C. proc. civ., în conformitate cu care se poate renunța oricând la judecată, fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă, Înalta Curte în conformitate cu dispozițiile art. 129 alin. (6) C. proc. civ., va lua act de cererea de renunțare la judecata acțiunii formulate de intimata-reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de A.P.D.R.P. împotriva sentinței civile nr. 185 din 23 octombrie 2006 a Curții de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ. Modifică sentința atacată în sensul că se ia act de renunțarea la judecata acțiunii formulate de reclamantul Consiliul Local al comunei P. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 mai 2008.