ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1957/2008

Asupra

recursului de față,

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea

înregistrată la Curtea de Apel Bacău, reclamantul Consiliul Local P. a

solicitat în contradictoriu cu A.P.D.R.P. anularea deciziei emisă de pârâtă și

obligarea la plata sumei de 89.400 RON reținută din tranșa a III-a de plată.

În motivarea

acțiunii s-a precizat că între părțile din dosar s-a încheiat un contract în

anul 2003, privind finanțarea pentru acordarea ajutorului financiar

nerambursabil, iar la 13 aprilie 2005 pârâta a comunicat reclamantei faptul că

a fost reținută suma contestată datorită descoperirii unei neregularități,

situație care contravine dispozițiilor legale aplicabile cauzei.

Prin

sentința civilă nr. 185 din 23 octombrie 2006 a Curții de Apel Bacău a fost

admisă acțiunea reclamantului.

Pentru a

pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că faptele contestate de

Agenția S. nu pot fi calificate ca fiind neregularități, având în vedere faptul

că organul constatator a invocat un manual de proceduri pentru achizițiile

publice din luna martie 2005, iar contractul între părți a fost încheiat în

anul 2003, ceea ce rezultă că textul de lege în virtutea căruia a fost reținută

suma contestată nu poate fi aplicabil reclamantei.

Împotriva

acestei hotărâri a declarat recurs A.P.D.R.P. criticând soluția instanței de

fond ca nelegală și netemeinică.

Înalta

Curte sesizată cu soluționarea recursului declarat, a constatat faptul că

intimatul-reclamant Consiliul Local al comunei P. a depus, prin serviciul

registratură, la data de 4 martie 2008, cerere de renunțare la acțiune și la

dreptul pretins.

Manifestarea

de voință în sensul de a se renunța la judecată, reprezintă o desistare, un act

de dispoziție, care nu este supus cenzurii Înaltei Curți, conform principiului

disponibilității care guvernează procesul civil.

Însă, în

cauza de față, analizând înscrisurile aflate la dosarul cauzei și văzând

dispozițiile art. 69 alin. (1) C. proc. civ., în conformitate cu care

recunoașterile privitoare la drepturile în judecată, renunțările, cum și

propunerile de tranzacție nu se pot face decât în temeiul unei procuri

speciale, Înalta Curte a constatat că nu există depusă la dosar o împuternicire

specială de renunțare și la dreptul pretins de reclamantul Consiliul Local P.,

împuternicire acordată Primarului comunei P., care a semnat cererea de renunțare

la acțiune și la dreptul pretins, întrucât prin hotărârea nr. 12 din 29 aprilie

2008 a Consiliului Local P. a fost aprobată numai renunțarea la proces.

Văzând

dispozițiile prevăzute de art. 246 alin. (1) C. proc. civ., în conformitate cu

care se poate renunța oricând la judecată, fie verbal în ședință, fie prin

cerere scrisă, Înalta Curte în conformitate cu dispozițiile art. 129 alin. (6)

C. proc. civ., va lua act de cererea de renunțare la judecata acțiunii

formulate de intimata-reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite

recursul declarat de A.P.D.R.P. împotriva sentinței civile nr. 185 din 23

octombrie 2006 a Curții de Apel Bacău, secția comercială și de contencios

administrativ.

Modifică

sentința atacată în sensul că se ia act de renunțarea la judecata acțiunii

formulate de reclamantul Consiliul Local al comunei P.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 15 mai 2008.