ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1067/2011

Asupra contestației în anulare de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Contestația în anulare formulată de contestatorul C.L.V. este inadmisibilă pentru considerentele ce urmează: Fiind o cale de atac extraordinară, în cazul contestației în anulare nu există posibilitatea invocării oricăror motive care afectează corectitudinea hotărârii atacate, prestabilindu-se prin lege cazurile de folosire a acestei instituții. Din punct de vedere formal cererea de contestație în anulare, bazată pe art. 386 lit. a)-c) C. proc. pen., trebuie să arate toate cazurile pe care le poate invoca contestatorul și toate motivele aduse în sprijinul acestora [art. 387 alin. (2) C. proc. pen.]. Încălcarea acestor dispoziții atrage inadmisibilitatea contestației.

Curtea, verificând contestația în cadrul admiterii în principiu ( procedura prealabilă fără citarea părților), constată că motivele invocate de contestator nu se încadrează în niciunul din cazurile prevăzute de art. 386 expres și limitativ indicate de Codul de procedură penală. Contestația în anulare, este o cale de retractare, care pune instanța în situația de a verifica ea însăși condițiile legale în care a dat hotărârea și de a infirma eventual fără a putea extinde controlul asupra temeiniciei sau legalității soluției pronunțate. Deși contestația în anulare a fost introdusă în termenul prevăzut de art. 388 C. proc. pen. nu au fost depuse la dosar înscrisuri în sprijinul contestației. Decizia contestată a avut ca obiect tot o contestație în anulare respinsă ca inadmisibilă, iar anterior acestei contestații a formulat în mod repetat contestație în anulare, respinsă de instanța competentă.

În consecință, va fi respinsă ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestator în temeiul art. 391 C. proc. pen. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va fi obligat contestatorul la cheltuieli judiciare statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul C.L.V. împotriva deciziei penale nr. 2267 din 9 iunie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 3420/1/2010. Obligă contestatorul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 18 martie 2011.