ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1026/2012

Asupra recursului de

față:

Din examinarea actelor și lucrărilor

cauzei, reține următoarele:

Prin

cererea înregistrată la Tribunalul Bacău, reclamanta SC S.T.C. SRL Bacău a

chemat în judecată pârâta SC R.E. SRL Bacău, pentru ca, prin hotărârea

judecătorească să se constate nulitatea filei CEC seria Bc 300 nr. 01631640

emisă de SC S.T.C. SRL către SC R.E. SRL în anul 2006.

Reclamanta

și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile Legii nr. 59/1934 și pe cele ale art. 948

C. civ.

Prin

întâmpinare, pârâta a invocat excepția necompetenței materiale a instanței,

arătând că în cauză competența revine Judecătoriei Bacău, excepția

litispendenței, având în vedere că reclamanta a mai formulat o acțiune

similară, ce a făcut obiectul dosarului nr. 7929/110/2010 care a fost declinată

la Judecătoria Bacău, iar în caz de respingere a acestei excepții a invocat

excepția autorității de lucru judecat. De asemenea, pârâta a invocat excepția

lipsei calității procesuale active, motivat de faptul că anularea

instrumentului de plată se poate cere doar de posesor, nu și de emitent;

excepția inadmisibilității acțiunii, motivat de faptul că, potrivit art. 67 din

legea Cec-ului, declararea nulității se poate cere doar în cazul

pierderii,distrugerii sau furtului filei CEC, ori reclamantul a arătat că i-a

predat fila CEC, ca și garanție a îndeplinirii obligației;excepția prematurității,

având în vedere că nu au fost inițiate procedurile de executare silită, pentru

ca reclamanta să poată formula opoziție sau contestație la titlu.

Prin

sentința civilă nr. 125 din 09 februarie 2011, Tribunalul Bacău a admis

excepția inadmisibilității acțiunii și a respins acțiunea reclamantei ca

inadmisibilă, reținând în fundamentarea hotărârii că Legea nr. 59/1934 a

cecului este o lege specială, derogatorie de la dreptul comun, că aceasta se

completează cu dispozițiile Codului comercial și cele ale Codului de procedură

civilă, în măsura în care Legea nr. 59/1934 nu conține dispoziții pentru

reglementarea unei situații și dispozițiile din legea generală nu contravin

legii speciale. A mai reținut instanța că CEC-ul este instrument de plată și nu

de garanție, cum l-a folosit reclamanta iar potrivit art. 53 din Legea 59/1934,

CEC-ul are valoare de titlu executor pentru capital si accesorii, stabilite

conform art. 48 si art. 49 din lege, împrejurare față de care legea stabilește

expres și limitativ cazurile de nulitate a cec-ului.

Împotriva

hotărârii instanței de fond reclamanta SC „S.T.C.” SRL a declarat apel,

considerând-o nelegală motivat de faptul că din actele dosarului a rezultat

nulitatea instrumentului de plată-fila CEC- care a fost completată în mod abuziv

de către intimată. A arătat apelanta că sunt îndeplinite cerințele art. 23 din

Legea nr. 59/1934 și că, după finalizarea lucrărilor, intimata a avea obligația

legală de restituire a filei CEC.

Curtea

de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, prin

decizia nr. 66 din 13 septembrie 2011, a respins ca nefondat, apelul reclamantei, instanța de control judiciar reținând, în esență, legalitatea și

temeinicia sentinței apelate din perspectiva criticilor formulate.

Împotriva

acestei decizii a declarat recurs reclamanta SC S.T.C. SRL BACĂU, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare

aceleiași instanțe de fond.

Recurenta-reclamantă

își subsumează criticile motivului de modificare reglementat de art. 304 pct. 9

C. proc. civ. și vizează, în esență, soluționarea greșită de către instanțe a

excepției inadmisibilității acțiunii, din perspectiva aplicării și

interpretării eronate a art. 23 și art. 55 din Legea nr. 59/1934 privind cecul,

cambia și biletul la ordin.

Înalta

Curte, examinând decizia atacată constată că recursul este fondat pentru

motivele ce se vor arăta.

În

baza rolului activ conferit de art. 129 alin. (5) C. proc. civ. instanța avea

obligația de a-și clarifica limitele învestirii în funcție de cauzele care au

generat raporturile juridice dintre părți și de finalitatea acțiunii, lămurirea

acestui aspect fiind esențială în determinarea normelor de drept incidente.

Deși

în fundamentarea în drept a acțiunii reclamanta suprapune cauzele de nulitate

ale CEC-ului reglementate de legea specială, Legea nr. 59/1934, peste cele

privind validitatea unei convenții prevăzute de dreptul comun (art. 948 C. civ.),

din motivarea demersului său judiciar rezultă cu evidență faptul că fila CEC a

avut ca finalitate garantarea executării în bune condiții a prestațiilor

stabilite prin contractul de livrare și execuție sub rezerva proprietății nr. 340/2005,

astfel cum rezultă din Capitolul V art. 12 lit. f) din contract, fila CEC

urmând a fi ulterior restituită, la finalizarea contractului.

Așadar,

raportul juridic fundamental pe care se întemeiază acțiunea este configurat de

convenția părților și nu de fila CEC care a fost emisă în considerarea

executării contractului, în cauză fiind așadar aplicabile dispozițiile

dreptului comun și nu cele ale legii speciale, acțiunea promovată fiind astfel

admisibilă.

În

considerarea celor ce preced Înalta Curte în temeiul art. 312 C. proc. civ. va

admite recursul, va casa atât decizia recurată cât și sentința apelată și va trimite

cauza Tribunalului Bacău pentru soluționarea fondului cauzei.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE

LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de recurenta SC S.T.C. SRL BACĂU

împotriva

deciziei nr. 66/2011 din 13 septembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Bacău,

secția comercială, contencios administrativ și fiscal, casează decizia recurată

și sentința nr. 125 din 9 februarie 2011 pronunțată de Tribunalul Bacău și trimite

cauza aceleiași instanțe de fond pentru rejudecare.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 28 februarie 2012.