ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3539/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3539/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului penal de față,
constată următoarele:
Prin
sentința penală nr. 81/D/2012 din data de 27 martie 2012, pronunțată de
Tribunalul Bacău, s-a dispus condamnarea inculpatului O.M.N., pentru săvârșirea
infracțiunii continuate de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave,
prevăzută de art. 215 alin. (3), (4) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin.
(2) C. pen., cu aplicarea art. 320
1
C. proc. pen., la pedeapsa
principală de 8 (opt) ani închisoare și 4 (patru) ani pedeapsa complementară a
interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a
și lit. b) C. pen.
S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor
prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., în condițiile și pe
durata prevăzute de art. 71 alin. (2) C. pen.
S-a constatat că inculpatul este arestat
în altă cauză.
În baza art. 14 și art. 346 C. proc. pen.,
cu art. 998 C. civ. și art. 1000 alin. (3) C. civ., a fost obligat inculpatul, în
solidar cu partea responsabilă civilmente SC P. SRL Bacău, prin lichidatorul judiciar
A.G.S. Bacău, la plata despăgubirilor civile după cum urmează:
- suma de 304.489,99 RON către partea civilă
SC B. SRL Chiajna;
- suma de 48.512,06 RON către partea civilă
SC C. SA Bucuresti;
- suma de 192.644,10 RON către partea civilă
SC A. SA București;
- suma de 87.337 RON către partea civilă
SC B. SRL București;
- suma de 43.383,96 RON către partea civilă
SC R. SRL București;
- suma de 33.846 RON către partea civilă
SC C.I. Brașov;
- suma de 2390,07 RON către partea civilă
SC P. SA Iași;
- suma de 75.624,6 RON către partea civilă
SC O.P. SRL București;
- suma de 2.000 RON către partea civilă
SC C.P. SRL Tg.-Frumos;
- suma de 3.100 RON către partea civilă
M.H. SRL Iași;
- suma de 22.189 RON către partea civilă
R.P.I. SRL Ilfov prin lichidator judiciar R.C.I. SPRL București;
- suma de 1.483,19 RON către partea civilă
SC I. SRL Odorheiul Secuiesc și;
- suma de 1.520,82 RON către partea civilă
SC B.R. SRL Odorheiul Secuiesc.
În baza art. 14 și art. 346 C. proc. pen.
și art. 998 C. civ., s-a constatat recuperat prejudiciul cauzat părților vătămate:
SC L.P. SRL București, SC C. SA Brașov, SC E.S. SRL Iași și SC B.M. SNC Adjud.
S-a dispus comunicarea hotărâri Oficiulului
Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bacău.
S-a constatat că la instanță inculpatul
a fost asistat de apărător ales.
În baza art. 191 alin. (3) C. proc. pen.,
a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente, la plata
sumei de 6.000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța
de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă
Tribunalul Bacău nr. 560/P/2006 din 05 iunie 2008, s-a dispus trimiterea în judecată
a inculpatului O.M.N., pentru săvârșirea infracțiunii continuate de înșelăciune
cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 215 alin. (3), (4) și (5) C.
pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., faptele constând în aceea ca în perioada
noiembrie 2005-mai 2006, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a indus în eroare
reprezentanți a 17 societăți comerciale din județele Bacău, Iași, Brașov, Ilfov,
Covasna și din București, cu ocazia derulării unor contracte comerciale, achiziționând
mărfuri în valoare totală de peste 200.000 RON, pentru care a emis instrumente de
plată fără a exista disponibil în cont sau după intrarea în CLP a societății pe
care o administra, SC P. SRL Bacău.
Prin sentința penală nr. 210/D/2010, din
data de 21 iunie 2010, pronunțată de Tribunalul Bacău, în temeiul art. 334 C. proc.
pen., au fost respinse cererile de schimbare a încadrării juridice formulate de
inculpat, prin apărător, și s-a dispus condamnarea inculpatului O.M.N., pentru săvârșirea
infracțiunii continuate de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzută
de art. 215 alin. (3), (4) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.
pen., la pedeapsa principală de 10 (zece) ani închisoare și 5 (cinci) ani pedeapsa
complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit.
a) teza a Il-a și lit. b) C. pen.
În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen., s-a
aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor
prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen.
În temeiul art. 14 și 346 C. proc. pen.,
cu art. 998 C. civ., au fost admise pretențiile civile formulate de părțile civile:
SC B. SRL Chiajna, SC C. SA București, SC A. SA București, SC B. SRL București,
SC R. SRL București, SC C.I. Brașov, SC P. SA Iași, SC O.P. SRL București, SC C.P.
SRL Tg.-Frumos, SC M.H. SRL Iași, R.P.I. SRL Ilfov, SC I. SRL Odorheiul Secuiesc
și SC B.R. SRL Odorheiul Secuiesc și, în consecință, a fost obligat inculpatul,
în solidar cu partea responsabilă civilmente SC P. SRL Bacău, prin lichidatorul
judiciar A.G.S. Bacău, la plata cu titlu de
despăgubiri civile după cum urmează:
304.489,99 RON către SC B. SRL Chiajna, 48.512,06 RON către SC C. SA București,
192.644,10 RON către SC A. SA București, 873.337,85 RON către SC B. SRL București,
43.383,96 RON către SC R. SRL București, 33.846 RON către SC C.I. Brașov, 2.390,07
RON către SC P. SA Iași, 75.624,6 RON către SC O.P. SRL București, 2.000 RON către
SC C.P. SRL Tg.-Frumos, 3.100 RON către SC M.H. SRL Iași, 22.189 RON către R.P.I.
SRL Ilfov, 1.483,19 RON către SC I. SRL Odorheiul Secuiesc și suma de 1.520,82 RON
către SC B.R. SRL Odorheiul Secuiesc.
În baza art. 14 și 346 C. proc. pen. și
art. 998 C. civ., s-a constatat că s-a recuperat integral prejudiciul produs către
părțile civile: SC L.P. SRL București, SC C. SA Brașov, SC E.S. SRL Iași și SC B.M.
SNC Adjud.
Prin aceeași sentință a fost respinsă cererea
de scutire a amenzii judiciare formulată de d-l av. C.A.
S-a dispus comunicarea hotărârii către
Cazierul Fiscal și Oficiul Registrului Comerțului.
S-a dispus plata din fondurile Ministerului
Justiției, Baroul Bacău, a sumei de 200 RON cu titlu de onorariu avocat oficiu,
pentru avocat C.N.
În temeiul art. 191 C. proc. pen., a fost
obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC P. SRL Bacău,
prin lichidatorul judiciar A.G.S. Bacău, la plata cu titlu de cheltuieli judiciare
a sumei de 5.000 RON, sumă în care s-au inclus cheltuielile judiciare efectuate
pe parcursul urmăririi penale de 500 RON și onorariul de 200 RON pentru asistența
juridică din oficiu la instanță.
Prin decizia penală nr. 16 din 14
februarie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Bacău în Dosarul nr. 4484/110/2008,
în temeiul art. 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., s-a admis apelul declarat de apelantul-inculpat
O.M.N. împotriva sentinței penale nr. 210/D din data de 21 iunie 2010, pronunțată
de Tribunalul Bacău.
S-a desființat în totalitatea sentința
penală apelată și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare aceleași instanțe
- Tribunalul Bacău.
În baza art. 383 alin. (3) C. proc. pen.,
s-au menținut actele procedurale efectuate în cauză până la termenul de judecată
din 18 mai 2010 inclusiv, mai puțin cele de la termenul din data de 02 iunie 2009,
respectiv, respingerea nemotivată a cererii de admitere a probelor solicitate în
apărare de inculpat.
S-a constatat că apelantul-inculpat a fost
asistat de apărător ales la instanța de apel.
S-a dispus plata din fondurile Ministerului
Justiției și Libertăților Cetățenești, către Baroul Bacău, a onorariului avocat
oficiu în sumă de 200 RON, pentru apărarea acordată inculpatului la instanța de
fond.
În temeiul art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc.
pen., s-a admis apelul declarat de apelantul C.A. împotriva aceleași sentințe penale
apelate și a încheierii din data de 16 martie 2010, pronunțată de Tribunalul Bacău.
S-a desființat sentința penală apelată
cu privire la respingerea cererii acestuia de scutire a plății amenzii judiciare,
precum și încheierea din data de 16 martie 2010, pronunțată de Tribunalul Bacău,
prin care i s-a aplicat, în temeiul art. 198 alin. (3) C. proc. pen., amenda judiciară
în sumă de 2.000 RON.
S-a dispus anularea formelor de executare
emise în baza susmenționatelor hotărâri.
În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen.,
cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina statului.
În rejudecare cauza a fost înregistrată
la Tribunalul Bacău sub nr. 4484/110/2008*.
Examinând actele și lucrările dosarului,
instanța a reținut următoarele:
La data de 04 decembrie 2002 a fost înființată
SC P. SRL Bacău, având sediul declarat în municipiul Bacău, strada M., înregistrată
în registrul comerțului. Societatea a fost administrată încă de la început de asociatul
unic, O.M.N., obiectul principal de activitate fiind tipărire. Inculpatul O.M.N.
a depus în bancă specimenul său de semnătură, în calitate de asociat unic și administrator,
fiind singura persoană din societate care avea dreptul de a semna file CEC sau alte
instrumente de plată.
La începutul anului 2005, inculpatul O.M.N.
a luat rezoluția infracțională de a procura într-o perioadă scurtă sume de importante
de bani, în mod fraudulos. Societatea administrată de inculpat a început să deruleze
relații comerciale cu societăți din toată țara, însă, în fapt, intenția sa a fost
exclusiv de a obține venituri în mod fraudulos, neintenționând să-și onoreze obligațiile
contractuale. Marfa achiziționată era achitată cu file CEC sau bilete la ordin,
fără însă a exista disponibilul necesar acoperirii lor. În toate cazurile, data
înscrisă acestor instrumente de plată a fost trecută ulterior achiziției produselor,
acest fapt permițându-i inculpatului să vândă mărfurile și să-și însușească integral
sumele rezultate.
Activitatea sa infracțională s-a derulat
pe parcursul a aproximativ 5 luni, în perioada ianuarie - iunie 2005, prejudiciul
total cauzat fiind de peste 6 miliarde ROL.
Prin rechizitoriul nr. 9/P/2006 din data
de 12 martie 2007, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului O.M.N. pentru
săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 215 alin. (3), (4) și (5) C. pen., cu
aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, în perioada ianuarie-iunie
2005, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a indus în eroare reprezentanții
a 7 societal comerciale din județele Bacău, Vrancea și din București cu ocazia derulării
unor contracte comerciale, achiziționând mărfuri în valoare totală de 7.637.887.589
ROL, pentru care a emis instrumente de plata fără a exista disponibil în cont sau
după intrarea în CLP a societății pe care o administra, SC P. SRL Bacău și art.
84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 84
pct. 3 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în
aceea ca, în perioada iulie-august 2003, în calitate de administrator al SC P. SRL
Bacău, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a emis două file CEC către partea
vătămată S.E., fără a le completa cu toate elementele esențiale și fără a exista
în cont disponibilul necesar acoperirii lor. Dosarul cauzei a fost transmis, spre
competentă soluționare Tribunalului Bacău.
Ulterior, inculpatul O.M.N. a luat decizia
reiterării comportamentului infracțional, însă, de această dată, prin intermediul
unei alte societăți, respectiv SC P. SRL Bacău. Societatea a fost înființată în
anul 1996, fiind înregistrată în Registrul Comerțului, având sediul în Bacău, strada
C. și a fost inițial administrată de numitul P.N. (socrul inculpatului), iar din
anul 2005 a fost preluată spre administrare de inculpatul O.M.N.
În concret, prezenta cauză vizează emiterea
de către inculpat, în perioada noiembrie 2005-mai 2006, a mai multor file CEC și
bilete la ordin către 17 societăți din județele Bacău, Iași, Covasna, Ilfov, Brașov
și din București. De asemenea, inculpatul a preluat pe actuala societate o parte
din debitele acumulate de SC P.SRL Bacău, însă și această preluare s-a făcut cu
scopul exclusiv de a induce în eroare părțile vătămate.
Astfel, la data de 19 iulie 2006, SC P.
SRL București, administrată de numitul B.A., printr-o plângere adresată Inspectoratului
de Poliție Județean Bacău, a sesizat faptul ca SC P. SRL, administrată de inculpat
a achiziționat marfă, plătind cu file cec, care au fost refuzate la plată.
Din cercetările efectuate a rezultat că
la data de 29 noiembrie 2005, între cele două societăți a intervenit un contract
de vânzare-cumpărare, în baza căruia, societatea inculpată, în calitate de cumpărător
a achiziționat marfă de la societatea reclamantă în valoare de 305.190 RON.
Conform clauzelor contractuale, marfa a
fost plătită prin emiterea unui număr de 5 file CEC, care au fost refuzate spre
decontare, datorita lipsei de disponibil, clientul fiind în interdicție bancară.
De menționat este că, în urma verificărilor
efectuate la Banca P. s-a constatat că societatea administrată de inculpat a fost
introdusă în Centrala Incidențelor de Plăți la 13 aprilie 2006, toate filele CEC
fiind scadente după această dată.
Ca urmare a acestui fapt, prejudiciul total
cauzat SC B. SRL este în sumă de 305.190 RON, cu care se constituie parte civilă
în procesul penal.
La 19 aprilie 2006, 12 mai 2006 și 23
august 2006 au fost înregistrate la Inspectoratul de Poliție Județean Bacău sesizările
formulate de Banca P., cu privire la emiterea unor file CEC și bilete la ordin de
către SC P. SRL către SC C. SA București, instrumente de plată refuzate în momentul
introducerii spre decontare.
Din cercetările efectuate a rezultat următoarea
situație de fapt:
La data de 15 februarie 2006, între cele
doua societăți a intervenit un contract de vânzare-cumpărare, conform căruia societatea
inculpatului achiziționa de la societatea reclamantă carton duplex.
Pentru achitarea contravalorii mărfii,
inculpatul a emis două file CEC în valoare de 9.500 RON și 23.755 RON, ambele refuzate
la plată.
Ca urmare a acestui fapt, a fost încheiată
o convenție pentm reeșalonarea datoriei, ocazie cu care au fost emise două B.O.
în valoare de 65.237,70 RON, ambele refuzate la plată. Ulterior, pentru compensarea
datoriei, inculpatul a livrat către SC C. SA un camion de BCA în valoare de 1.6719,64
RON, rămânând de achitat diferența de 48.518 RON, sumă cu care societatea se constituie
parte civilă în procesul penal.
La 23 august 2006 și 19 aprilie 2006 au
fost înregistrate, tot de la Banca P., sesizările formulate cu privire la emiterea
de SC P. SRL a unor file CEC către SC A. SA care au fost refuzate la plată.
Din cercetări a rezultat că această societate
a livrat către SC P. SRL, administrate tot de inculpat, hârtie tipografică în valoare
de 207.644,11 RON.
Ulterior, datoria SC P. SRL a fost preluată
de SC P. SRL, fiind întocmit în acest sens nu contract de cesiune de creanță, garantată
de inculpat cu 7 file CEC. Având în vedere că una din file CEC a fost decontată,
inculpatul a solicitat o amânare a datoriei, însă și celelalte file CEC au fost
refuzate la plată pe motiv „trăgător aflat în interdicție bancară", rămânând
de achitat suma de 192.644 RON, cu care societatea se constituie parte civilă în
procesul penal.
Tot prin plângerile Banca P. s-a sesizat
faptul că societatea inculpatului a emis file CEC către SC B. SRL care au fost refuzate
la plată.
Conform adresei de la SC B. SRL a rezultat
că în perioada 19 mai-24 mai 2005 s-a livrat către SC P. SRL produse din carton,
în valoare de 87.337 RON, pentru care au fost emise file CEC semnate de inculpat
Procedând în același mod datoria a fost
preluată de SC P. SRL, aparținând tot inculpatului prin încheierea unui contract
de cesiune de creanță.
Au fost emise alte file CEC pe SC P. SRL,
însă au fost refuzate spre decontare în momentul introducerii la plată, sumă cu
care se constituie parte civilă SC B. SRL fiind de 85.837,85 RON.
În aceeași modalitate inculpatul a procedat
și cu privire la marfa achiziționată de la SC R.L. SRL București, în valoare de
43.383 RON.
A fost întocmit contract de cesiune de
creanță, datoria SC P. SRL fiind preluată de SC P. SRL și garantată cu bilete la
ordin refuzate la plata în momentul introducerii spre decontare.
Suma cu care SC R.L. SRL se constituie
parte civilă în procesul penal este 43.383 RON.
La data de 13 septembrie 2006, printr-o
plângere adresată Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău, SC C.I. Brașov a sesizat
că reprezentanții SC R.P. SRL Bacău au achiziționat marfă, iar pentru achitarea
contravalorii acesteia au fost emise file CEC refuzate la plată.
În același mod, inculpatul a preluat creanța
acestei societăți pe numele SC P. SRL și a continuat și cu alte relații comerciale.
Ca urmare a acestui fapt s-a procedat la
stornarea facturii emisă pentru SC R.P. SRL, administrată de mama inculpatului,
D.M. și întocmirea unei noi facturi către SC P. SRL, administrată de inculpat.
Pentru garantarea datoriei au fost emise
file CEC pe numele SC P. SRL în valoare de 30.000 RON, fiind decontate doar două
dintre ele. Este de menționat că în toată această perioadă inculpatul a achiziționat
și alte produse pe numele societății sale, fiind emise file CEC care au fost refuzate
la plată.
Din întreaga sumă datorată de 35.346,58
RON s-a achitat doar 1.500 RON, rămânând de achitat 33.846 RON, sumă cu care societatea
reclamantă se constituie parte civilă în procesul penal.
La data de 12 mai 2006, prin plângerea
Banca P. s-a sesizat ca inculpatul a emis o filă CEC în valoare de 2.390,07 RON,
refuzată la plată.
În fapt, la 26 septembrie 2005 între SC
P. SA și SC O.C. a intervenit un contract de închiriere pentru un spațiu în suprafață
de 269 m.p. în Municipiul Iași.
Întrucât în perioada următoare nu a fost
achitată chiria spațiului s-a acumulat o datorie în valoare de 2.390,07 RON. De
menționat că administratorul societății chiriașe, P.E.L., fosta O., era soția inculpatului.
Datorită acestui fapt, inculpatul a preluat datoria pe SC P. SRL. pentru care a
emis fila CEC. Fiind introdusă la plată a fost refuzată spre decontare datorită
lipsei de disponibil și trăgător aflat în interdicție bancară.
La data de 23 august 2006, printr-o plângere
adresată Inspectoratului de Poliție Județean Bacău, Banca P. a sesizat că SC P.
SRL a emis o filă CEC în valoare de 13.772 RON către SC O.P., refuzată la plată
din lipsă de disponibil.
Din cercetări a rezultat că între cele
două societăți a intervenit un contract de vânzare-cumpărare, în baza căruia inculpatul
a cumpărat polietilenă de joasă densitate, stabilind ca modalitate de plată CEC,
pentru suma de 41.313,83 RON, respectiv 49.310,63 RON.
Pentru achitarea acestor sume, inculpatul
a emis mai multe file CEC, prima dintre ele fiind refuzată la plată. Datorită acestui
fapt inculpatul a emis două bilete la ordin, dintre care numai unul a fost decontat,
în valoare de 15.000 RON. Din declarația reprezentantului SC O.P. a rezultat că
restul filelor CEC nu au fost introduse la plată, întrucât societatea inculpatului
se afla in incidența de plată.
Suma cu care societatea reclamantă se constituie
parte civilă în procesul penal este de 75.624,6 RON.
La data de 16 octombrie 2006, SC L.P. SRL
București a formulat plângere penală împotriva administratorului SC P. SRL cu privire
la emiterea de file CEC fără disponibil.
În fapt, prin contractul de vânzare-cumpărare
din 11 martie 2006, inculpatul a cumpărat o mașină de stanțat cu role, în valoare
de 8.838 RON, contravaloarea acesteia urmând a fi achitată cu file CEC. Fiind introduse
spre decontare instrumentele de plată au fost refuzate, însă ulterior bunul cumpărat
a fost restituit, astfel încât societatea reclamantă nu se mai constituie parte
civilă în procesul penal cu nicio suma de bani.
În baza relațiilor comerciale desfășurate
cu SC C.P. SRL inculpatul a emis bilet la ordin în valoare de 20.000.000 ROL, refuzat
la plată din lipsă de disponibil. Instrumentul de plată a fost emis pentru efectuarea
de către societatea menționată a unor forme de tăiere pentru carton, respectiv matrițe.
În același mod, inculpatul a emis către
SC M.H. SRL un bilet la ordin pentru achiziționarea de marfă în valoare de 3.100
RON, refuzat la plată pe motiv de lipsă totală de disponibil în cont.
Prin plângerile formulate de Banca P. s-a
sesizat că inculpatul a emis către SC C. SA, un număr de 4 bilete la ordin în valoare
de 5.301,70 RON, refuzate la plată din lipsă de disponibil.
Ulterior, la solicitarea organelor de poliție,
societatea păgubită a comunicat că nu dorește să depună plângere împotriva inculpatului
și nici nu se constituie parte civilă în procesul penal cu nicio sumă de bani.
Tot prin plângerea Banca P. s-a sesizat
că inculpatul a emis către SC E.S. SRL Iași, un B.O. în valoare de 1.150 RON, refuzat
la plată din lipsa de disponibil.
În cadrul cercetărilor reprezentanții societății
păgubite nu au fost identificați în vederea comunicării prejudiciului și constituirii
de parte civilă.
În cadrul relațiilor comerciale desfășurate
eu SC B.M. Adjud, inculpatul a emis B.O. în valoare de 2.260 RON, refuzat la plată
din lipsă totală de disponibil. Ulterior, prejudiciul a fost achitat integral, astfel
încât societatea nu se constituie parte civilă în procesul penal cu nicio sumă de
bani.
La data de 23 august 2006 prin plângerea
în Banca P. s-a sesizat că inculpatul a emis 2 (două) file CEC către SC R.P.I. Ilfov,
pentru marfă în valoare de 22.189 RON, ambele refuzate la plată din lipsă de disponibil
și filă CEC retrasă din circulație.
De asemenea, la data de 11 mai 2006 inculpatul
a emis către SC I. SRL un bilet la ordin în valoare de 1.123,89 RON, refuzat la
plată din lipsă de disponibil.
Din cercetări a rezultat că societatea
menționată nu dorește să depună plângere și nici nu se constituie parte civilă în
procesul penal cu vreo sumă de bani.
În
baza relațiilor comerciale desfășurate de SC B.R. SRL cu SC
P. SRL, societatea reclamantă a efectuat servicii de cauciucare valțuri, în valoare
de 1.520,82 RON. Datoria a fost preluată de SC P. SRL pentru care a emis biletul
la ordin, refuzat la plată din lipsă de disponibil.
SC B.R. SRL se constituie parte civilă
în procesul penal cu suma de 520,82 RON.
Situația de fapt descrisă mai sus a fost
probată cu plângerile, declarațiile și adresele părților vătămate, filele CEC în
litigiu și adresele unităților bancare; documentația referitoare la înființarea
și administrarea SC P. SRL Bacău, adresele Băncii Naționale a României; declarațiile
martorilor: B.C., N.D., S.E.G. și D.C.
Prezent în instanță la termenul din 14
februarie 2012, inculpatul a declarat că recunoaște fapta reținută prin actul de
sesizare și a solicitat potrivit dispozițiilor art. 320
1
C. proc. pen.
ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală,
cerere care a fost admisă de către instanța de judecată, întrucât din probele administrate
rezultă că fapta inculpatului este stabilită și sunt suficiente date cu privire
la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse.
Mai mult, instanța a avut în vedere și
dispozițiile O.U.G. nr. 121 din 22 decembrie 2011, care la art. XI prevede faptul
că în cauzele aflate în curs de judecată, în care cercetarea judecătorească în primă
instanță începuse anterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010 privind unele
măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, dispozițiile art. 320
1
C. proc. pen. se aplică în mod corespunzător la primul termen cu procedură completă
imediat următor intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
Instanța de fond a apreciat că în drept
faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii continuate
de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 215 alin.
(3), (4) și (5) C. pen., cu aplicarea
art. 41 alin. (2) C. pen.,
text de lege în baza căruia a dispus condamnarea acestuia.
Prima instanță a motivat că la individualizarea
pedepsei a avut în vedere criteriile generale de individualizare cuprinse în
art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social al faptei comise, condițiile
și împrejurările concrete în care a fost săvârșită infracțiunea, valoarea prejudiciului
și faptul că acesta a rămas nerecuperat, precum și datele ce caracterizează persoana
inculpatului pe parcursul procesului penal.
Având în vedere aceste date, instanța de
fond a apreciat că scopul educativ al pedepsei care se va aplica inculpatului poate
fi atins numai cu executare într-un loc de detenție, acesta urmând să beneficieze
și de dispozițiile art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen., respectiv reducerea
cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă.
Se va aplica inculpatului pedeapsa complementară
a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.
pen., precum și pedeapsa accesorie a interzicerii acestor drepturi, în condiții
și pe durata prevăzute de art. 71 alin. (2) C. pen.
Având în vedere fapta reținută în sarcina
inculpatului, instanța de fond a apreciat că în cauză se impunea și interzicerea
drepturilor prevăzute de art. 64 lit. c) C. pen., însă prin aplicarea acestor dispoziții
menționate s-ar agrava situația inculpatului în propria cale de atac potrivit
art. 372 C. proc. pen.
Sub aspectul laturii civile, Tribunalul
a apreciat că sunt întrunite condițiile acordării de despăgubiri, respectiv există
un prejudiciu, o faptă ilicită, legătura de cauzalitate dintre ele, vinovăția inculpatului
și condiția suplimentară a constituirii de parte civilă.
Astfel, se constată că părțile vătămate
s-au constituit părți civile după cum urmează: partea civilă SC B. SRL Chiajna cu
suma de 304.489,99 RON, partea civilă SC C. SA Bucureșți cu suma de 48.512,06 RON,
partea civilă SC A. SA București cu suma de 192.644,10 RON, partea civilă SC B.
SRL București cu suma de 87.337 RON, partea civilă SC R. SRL București cu suma de
43.383,96 RON, partea civilă SC C.I. Brașov cu suma de 33.846 RON, partea civilă
SC P. SA Iași cu suma de 2.390,07 RON, partea civilă SC O.P. SRL București cu suma
de 75.624,6 RON, partea civilă SC C.P. SRL Tg.-Frumos cu suma de 2.000 RON, partea
civilă M.H. SRL Iași cu suma de 3.100 RON, partea civilă R.P.I. SRL Ilfov, prin
lichidator judiciar R.C.I. SPRL București, cu suma de 22.189 RON, partea civilă
SC I. SRL Odorheiul Secuiesc cu suma de 1.483,19 RON și partea civilă SC B.R. SRL
Odorheiul Secuiesc cu suma de 1.520,82 RON.
Analizând condițiile răspunderii civile
delictuale, instanța a apreciat că acestea sunt îndeplinite în speța de față, astfel
că în baza art. 14 și 346 C. proc. pen., cu art. 998 C. civ. și art. 1000 alin.
(3) C. civ., urmează a fi
obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente, la plata despăgubirilor
civile către părțile civile.
De asemenea, se va constata recuperat prejudiciul
cauzat părților vătămate. SC L.P. SRL București, SC C. SA Brașov, SC E.S. SRL Iași
și SC B.M. SNC Adjud.
Se va dispune comunicarea către Oficiul
Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bacău a prezentei hotărâri.
Împotriva acestei hotărâri, în cadrul termenului
legal, a declarat apel inculpatul.
Apelul nu a fost motivat în scris, iar
în susținerea orală făcută și prin apărător a fost criticată hotărârea apelată pentru
aspectele reținute în preambulul prezentei decizii.
Prezent în fața Curții, instanța i-a prezentat
apelantului-inculpat învinuirile care i se aduc prin actul de sesizare al instanței
și faptele pentru care au fost condamnat de instanța de fond, precum și prevederile
art. 70 alin. (2) C. proc. pen., respectiv, faptul că are dreptul să nu facă nici
o declarație la instanța de control judiciar, că tot ce declară poate fi folosit
și împotriva sa, iar dacă acceptă să dea declarații are obligația să spună tot ce
știe cu privire la învinuirile care i se aduc.
Apelantul-inculpat nu a dorit să dea declarație
în fața instanței de control judiciar.
Prin decizia penală nr. 85 din 26 iunie
2012 pronunțată de Apel Bacău, secția penală, cauze cu minori și familie, în baza
art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins ca nefondat apelul declarat de
apelantul-inculpat O.M.N. împotriva sentinței penale nr. 81/D/2012 din data de 27
martie 2012, pronunțată de Tribunalul Bacău.
S-a constatat că apelantul-inculpat este
arestat în altă cauză.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,
a fost obligat apelantul-inculpat să plătească statului suma de 700 RON, cu titlul
de cheltuieli judiciare.
Analizând hotărârea apelată în raport de
motivele de apel invocate și examinând-o și din oficiu, în conformitate cu prevederile
art. 371 alin. (2) C. proc. pen., sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea
de Apel a constatat că apelul nu este fondat.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului,
Curtea de Apel a constatat că instanța de fond a reținut o situație de fapt corespunzătoare
probelor administrate, a dat faptelor săvârșite de apelantul-inculpat o corectă
încadrare juridică și a dat dovadă de înțelegere prin aplicarea unei pedepse principale
de doar 8 (opt) ani închisoare.
S-a arătat că instanța de fond a respectat
dispozițiile procedurale referitoare la motivarea hotărârii, în sensul că a descris
faptele săvârșite de apelantul-inculpat, cu arătarea timpului și locului unde au
fost comise, încadrarea juridică dată acestora, de asemenea, a analizat probele
care au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei și a arătat
temeiurile de drept care justifică soluția dată în cauză, atât sub aspectul laturii
penale, cât și a laturii civile a cauzei.
Instanța de control judiciar și-a însușit
motivarea hotărârii apelate făcuta de instanța de fond, desigur cu completările
care au fost făcute în ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei.
S-a arătat că din examinarea actelor și
lucrărilor dosarului rezultă pe deplin vinovăția apelantului-inculpat pentru infracțiunea
continuată de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 215
alin. (3), (3) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În ceea ce privește situația de fapt, având
în vedere și faptul că apelantul-inculpat a solicitat în fața instanței de fond
ca judecarea cauzei să se facă potrivit procedurii simplificate a recunoașterii
vinovăției, prevăzută de art. 320
1
C. proc. pen., cererea admisă în mod
legal de prima instanță, Curte nu a mai reluat prezentarea faptelor săvârșite de
inculpat.
În ceea ce privește individualizarea judiciară
a pedepsei principale aplicate în cauza dedusă judecății, s-a arătat că instanța
de fond a dat dovadă de multă înțelegere, prin aplicarea unei pedepse principale
de doar 8 (opt) ani închisoare.
Așa cum este cunoscut, în conformitate
du dispozițiile art. 72 alin. (1) C. pen., la stabilirea pedepsei instanțele trebuie
să țină seama de prevederile părții generale ale C. pen., de limitele de pedeapsă
prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite, de gravitatea infracțiunilor săvârșite,
împrejurările concrete în care au fost comise, precum și de circumstanțele care
atenuează sau agravează răspunderea penală.
Pentru determinarea gradului de pericol
social se ține cont de două etape. Mai întâi, se apreciază dacă gradul de pericol
suficient de ridicat pentru a fi în prezența unei infracțiuni, apoi, se valorifică
acest grad ținându-se cont de o scară de criterii aplicabile pentru stabilirea pedepsei
pentru infracțiunea dedusă judecății, în cazul nostru, pentru infracțiunea continuată
de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 215 alin.
(3), (4) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
S-a arătat că în lumina criteriilor prevăzute
de art. 72 C. pen., gravitatea concretă a unei activități infracționale trebuie
stabilită consecutiv unui examen aprofundat și cuprinzător al tuturor elementelor
interne, specifice faptei și făptuitorilor.
Existența uneia sau unora din împrejurările
enumerate exemplificativ în art. 74 C. pen., sau a altora asemănătoare, nu obligă
instanța de judecată să le considere circumstanțe atenuante și să reducă sau să
scljimbe pedeapsa principală, deoarece, din redactarea dată textului art. 74 C.
pen., rezultă că recunoașterea unor atari împrejurări drept circumstanțe atenuante
este lăsată la aprecierea instanței de judecată.
În această apreciere este obligatoriu să
se țină seama de pericolul social concret al faptelor, de ansamblul împrejurărilor
în care s-a săvârșit infracțiunea, de urmările produse, sau care s-ar fi putut produce,
ca și de orice elemente de apreciere privitoare la fapte și persoana inculpatului.
Recunoașterea circumstanțelor atenuante
este atributul instanței de judecată și, deci, este lăsată doar la aprecierea acesteia.
Gravitatea și pericolul social al faptelor
sunt elemente care nu pot fi omise și care trebuiesc bine evaluate de instanță în
alegerea pedepsei și a cuantumului acesteia.
Așa fiind, s-a arătat că inculpatul trebuie
să știe că, pe lângă drepturi, are și o serie de datorii, obligații, răspunderi.
Nu se poate ca pentru faptele de o asemenea
gravitate, cum este și infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave,
prevăzută de art. 215 alin. (3), (4) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin.
(2) C. pen., răspunderea
:
penală a inculpatului să nu fie, corespunzătoare,
încălcărilor grave aduse ordinii sociale.
S-a arătat că toate aceste aspecte imprimă
faptei comise de apelantul-inculpat o asemenea gravitate, încât face inoportun ca
aspectele invocate de acesta și prin apărător să fie valorificate pe calea circumstanțelor
atenuante, întrucât prin coborârea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege
pentru infracțiunea comisă, astfel cum a fost redus potrivit art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen., s-ar ajunge la a pedeapsă vădit disproporționată față de
gravitatea faptelor, pedeapsă care nu și-ar atinge scopul preventiv-educativ, prevăzut
de art. 52 C. pen.
Astfel așa cum s-a reținut și de instanța
de fond, la data de 04 decembrie 2002 a fost înființată SC P. SRL Bacău, având sediul
declarat în municipiul Bacău, strada M., înregistrată în registrul comerțului. Societatea
a fost administrată încă de la început de asociatul unic, O.M.N., obiectul principal
de activitate fiind tipărire. Inculpatul O.M.N. a depus în bancă specimenul său
de semnătură, în calitate de asociat unic și administrator, fiind singura persoană
din societate care avea dreptul de a senina file CEC sau alte instrumente de plată.
La începutul anului 2005, inculpatul O.M.N.
a luat rezoluția infracțională de a procura într-o perioadă scurtă sume de importante
de bani, în mod fraudulos. Societatea administrată de inculpat a început să deruleze
relații comerciale cu societăți din toată țara, însă, în fapt, intenția sa a fost
exclusiv de a obține venituri în mod fraudulos, neintenționând să-și onoreze obligațiile
contractuale. Marfa achiziționată era achitată cu file CEC sau bilete la ordin,
fără însă a exista disponibilul necesar acoperirii lor. În toate cazurile, data
înscrisă acestor instrumente de plată a fost trecută ulterior achiziției produselor,
acest fapt permițându-i inculpatului să vândă mărfurile și să-și însușească integral
sumele rezultate.
Activitatea sa infracțională s-a derulat
pe parcursul a aproximativ 5 luni, în perioada ianuarie-iunie 2005, prejudiciul
total cauzat fiind de peste 6 miliarde ROL.
Prin rechizitoriul nr. 9/P/2006 din data
de 12 martie 2007, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului O.M.N. pentru
săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 215 alin. (3), (4) și (5) C. pen., cu
aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, în perioada ianuarie-
iunie 2005, în baza aceleiași rezoluții
infracționale, a indus în eroare reprezentanții a 7 societal comerciale din județele
Bacău, Vrancea și din București cu ocazia derulării unor contracte comerciale, achiziționând
mărfuri în valoare totală de 7.637.887.589 ROL, pentru care a emis instrumente de
plată fără a exista disponibil în cont sau după intrarea în CLP a societății pe
care o administra, SC P. SRL Bacău și art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea
art. 41 alin. (2) C. pen., art. 84 pct. 3 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea
art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea ca, în perioada iulie-august 2003,
în calitate de administrator al SC P. SRL Bacău, în baza aceleiași rezoluții infracționale,
a emis două file CEC către partea vătămată S.E., fără a le completa cu toate elementele
esențiale și fără a exista în cont disponibilul necesar acoperirii lor.
Dosarul cauzei a fost transmis, spre competentă
soluționare Tribunalului Bacău.
Prin sentința penală nr. 211/D din 22
iunie 2010, pronunțată de Tribunalul Bacău în Dosarul nr. 2084/110/2007, s-a dispus
condamnarea inculpatului la pedeapsa principală de 10 (zece) ani închisoare și 5
(cinci) ani pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute
de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen., tot pentru săvârșirea infracțiunii
continuate de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 215
alin. (3), (4) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., inculpatul
fiind în prezent deținut în executarea acestei pedepse.
După săvârșirea infracțiunilor pentru care
a fost condamnat prin susmenționata sentință penală, inculpatul O.M.N. a luat hotărârea
reiterării aceluiași comportament infracțional, însă, de această dată, prin intermediul
unei alte societăți, respectiv SC P. SRL Bacău. Societatea a fost înființată în
anul 1996, fiind înregistrată în Registrul Comerțului, având sediul în Bacău, strada
C. și a fost inițial administrată de numitul P.N. (socrul inculpatului), iar din
anul 2005 a fost preluată spre administrare de inculpatul O.M.N.
Curtea de Apel a constatat că nu se impunea
reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea apelantului-inculpat și pe cale
de consecință, și pentru acest motiv, nu trebuie redus cuantumul pedepsei principale
aplicate acestuia pentru infracțiunea dedusă judecății.
Aspectele invocate de apelantul-inculpat
și prin apărător referitoare la persoana acestuia, recunoașterea săvârșirii infracțiunii,
etc, au fost avute în vedere de instanța de fond, prin aplicarea unor pedepse apropiate
de minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea dedusă judecății, desigur
după reducerea acestora cu 1/3 în conformitate cu dispozițiile art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen.
În
ceea ce privește poziția de recunoaștere a săvârșirii infracțiunii,
această atitudine a inculpatului și-a găsit efectul prin aplicarea procedurii simplificate
a recunoașterii vinovăției și, pe cale de consecință, prin reducerea limitei de
pedeapsă prevăzute de lege cu 1/3.
Nu poate fi primită susținerea apărătorului
apelantului-inculpat referitoare la recunoașterea pe tot parcursul procesului penal
a săvârșirii infracțiunii, deoarece acest lucru nu rezultă din probele administrate.
Din probele administrate în primul ciclu
procesual, rezultă că inculpatul a negat săvârșirea infracțiunii, s-a sustras de
la judecarea cauzei și a încercat amânarea soluționării cauzei și pronunțarea unei
hotărâri de condamnare.
Poziția sa de recunoaștere a săvârșirii
infracțiunii la prima instanță, în al doilea ciclu procesual, a fost determinată
de faptul că între timp a fost legiferată procedura recunoașterii vinovăției, cu
consecința reducerii limitelor pedepsei prevăzută de lege cu 1/3, precum și de faptul
că ulterior a fost arestat în executarea pedepsei principale de 10 (zece) ani închisoare,
aplicată printr-o sentința anterioară de condamnare, pentru fapte similare.
Având în vedere gravitatea faptelor comise
de apelantul-inculpat, valoarea deosebit de mare a prejudiciului cauzat, care este
și nerecuperat, Curtea a constatat ca nu se impune în nici un caz reducerea cuantumului
pedepsei principale aplicate.
Împotriva deciziei instanței de apel a
declarat recurs inculpatul, criticând-o cu privire la individualizarea pedepsei,
pe care o consideră exagerată față de circumstanțele sale personale și a solicitat
reducerea acesteia.
Recursul declarat nu este fondat.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului
rezultă că inculpatul O.M.N. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii
de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 215 alin. (3),
(4) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că,
în calitate de administrator al SC P. SRL Bacău, în perioada noiembrie 2005-mai
2006, a emis mai multe file CEC și bilete la ordin către 17 societăți comerciale
din județele Bacău, Iași, Covasna, Ilfov, Brașov și din București, fără a avea acoperire.
De asemenea, inculpatul a preluat pe actuala societate o parte din debitele acumulate
de SC P. SRL Bacău, însă și această preluare s-a făcut cu scopul exclusiv de a induce
în eroare părțile vătămate.
S-a reținut în sarcina inculpatului că
la începutul anului 2005, a luat rezoluția infracțională de a procura într-o perioadă
scurtă de timp, sume importante de bani, în mod fraudulos. Societatea administrată
de inculpat a început să deruleze relații comerciale cu societăți din toată țara,
însă, în fapt, intenția sa a fost exclusiv de a obține venituri în mod fraudulos,
neintenționând să-și onoreze obligațiile contractuale. Marfa achiziționată era achitată
cu file CEC sau bilete la ordin, fără însă a exista disponibilul necesar acoperirii
lor. În toate cazurile, data înscrisă acestor instrumente de plată a fost trecută
ulterior achiziției produselor, acest fapt permițându-i inculpatului să vândă mărfurile
și să-și însușească integral sumele rezultate.
Prin activitatea infracțională derulată
în perioada ianuarie-iunie 2005 a cauzat un prejudiciul în dauna firmelor partenere,
de peste 6 miliarde ROL, iar prin sentința penală nr. 211/D din 22 iunie 2010, pronunțată
de Tribunalul Bacău în Dosarul nr. 2084/110/2007, s-a dispus condamnarea inculpatului
la pedeapsa principală de 10 (zece) ani închisoare și 5 (cinci) ani pedeapsa complementară
a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a
II-a și b) C. pen., tot pentru săvârșirea infracțiunii continuate de înșelăciune
cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 215 alin. (3), (4) și (5) C.
pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., inculpatul fiind în prezent deținut
în executarea acestei pedepse.
Ulterior, inculpatul O.M.N. a luat decizia
reiterării comportamentului infracțional, însă, de această dată, prin intermediul
unei alte societăți, respectiv SC P. SRL Bacău. Societatea a fost înființată în
anul 1996 și a fost inițial administrată de numitul P.N. (socrul inculpatului),
iar din anul 2005 a fost preluată spre administrare de inculpatul O.M.N. Inculpatul
a preluat pe actuala societate o parte din debitele acumulate de SC P. SRL Bacău,
însă această preluare s-a făcut cu scopul exclusiv de a induce în eroare părțile
vătămate.
Situația de fapt expusă pe larg în considerentele
sentinței instanței de fond a fost stabilită pe baza plângerilor, declarațiile și
adresele părților vătămate, filele CEC în litigiu și adresele unităților bancare;
documentația referitoare la înființarea și administrarea SC P. SRL Bacău, adresele
Băncii Naționale a României; declarațiile martorilor: B.C., N.D., S.E.G. și D.C.
La termenul din 14 februarie 2012, inculpatul
a declarat că recunoaște fapta reținută prin actul de sesizare și a solicitat potrivit
dispozițiilor art. 320
1
C. proc. pen. ca judecata să se facă în baza
probelor administrate în faza de urmărire penală, cerere care a fost admisă de către
instanța de judecată.
Având în vedere activitatea infracțională
a inculpatului, pericolul social deosebit al faptelor săvârșite în concurs, prejudiciul
mare produs părților civile, pedeapsa aplicată de instanța de fond și menținută
de instanța de apel este just individualizată, în raport cu criteriile de individualizare
prev. de art. 72 C. pen., dar și cu scopul preventiv-educativ prevăzut de art. 52
C. pen.
Este adevărtat că inculpatul a recunoscut
săvârșirea faptelor, beneficiind astfel de prevederile art. 320
1
C.
proc. pen., dar nu se poate trece peste împrejurările și modalitatea în care s-au
comis faptele, perseverența infracțională a inculpatului, care deși cunoștea foarte
bine situația financiară a firmei pe care o administra, a continuat să achiziționeze
marfă, pe care a achitat-o cu file CEC fără acoperire, înșelând partenerii de afaceri
cu sume importante.
Astfel, la aplicarea pedepsei s-a dat relevanță
gradului de pericol social concret al faptelor comise de inculpat, referitoare la
relațiile sociale patrimoniale care implică încredere și bună credință între părțile
contractante și urmările produse prin săvârșirea acestor infracțiuni, cu referire
la prejudiciul produs în dauna părților civile.
Față de cele menționate, Înalta Curte constată
că hotărârea instaței de apel este legală și temeinică, iar recursul declarat de
inculpat este nefondat, urmând ca în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b)
C. proc. pen. să fie respins. Se constată că inculpatul este arestat în altă cauză.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc.
pen. va fi obligat recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat
de inculpatul O.M.N. împotriva deciziei penale nr. 85 din 26 iunie 2012 pronunțată
de Curtea de Apel Bacău, secția penală, cauze cu minori și familie.
Constată că recurentul inculpat O.M.N.
este arestat în altă cauză.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei
de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON,
reprezentând onorariul apărătorului desemnat de oficiu, se va avansa din fondul
Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 1 noiembrie
2012.