ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Asupra recursului de față;
Prin Sentința penală nr. 628 din 23 august 2013, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea formulată de inculpatul Ș.M. privind schimbarea încadrării juridice a faptei reținute prin actul de sesizare din infracțiunea prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen.
În baza art. 334 C. proc. pen. a fost schimbată încadrarea juridică a faptei reținută prin actul de sesizare în sarcina inculpatei Ș.J.M. din complicitate la infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. în complicitate la infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen.
În baza art. 334 C. proc. pen. au fost schimbate încadrările juridice ale faptelor reținute prin actul de sesizare din infracțiunea prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., reținută în sarcina inculpatului Ș.M., în infracțiunea prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. și art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., respectiv din complicitate la infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., reținută în sarcina inculpatului D.D., în complicitate la infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. și art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen.
În baza art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. și art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. (9 acte materiale) a fost condamnat inculpatul Ș.M. la pedeapsa principală de 12 ani închisoare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată.
În baza art. 65 alin. (2) C. pen. a fost aplicată inculpatului Ș.M. pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 4 ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 61 C. pen. a fost revocată liberarea condiționată a restului de pedeapsă de 1019 de zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 8 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 293 din 1 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, pe care a contopit-o cu pedeapsa principală aplicată, inculpatul urmând să execute pedeapsa principală de 12 ani închisoare.
În baza art. 65 alin. (2) C. pen. a fost aplicată inculpatului Ș.M. pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 4 ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul Ș.M. la pedeapsa de 1 an închisoare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de uz de fals în formă continuată.
În baza art. 71 alin. (1) C. pen. a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 61 C. pen. a fost revocată liberarea condiționată a restului de pedeapsă de 1019 de zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 8 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 293 din 1 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, pe care o contopește cu pedeapsa aplicată, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 1019 zile de închisoare.
În baza art. 71 alin. (1) C. pen. a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen. rap. la art. 34 alin. (1) lit. a) C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, inculpatul Ș.M. urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 12 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 4 ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 alin. (1) C. pen. a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a fost menținută starea de arest preventiv a inculpatului Ș.M.
În baza art. 88 C. pen. a fost dedusă din pedeapsa aplicată inculpatului Ș.M. perioada reținerii și arestării preventive de la data de 21 noiembrie 2012 la zi.
În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. și art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. (4 acte materiale) a fost condamnat inculpatul D.D. la pedeapsa principală de 11 ani închisoare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată.
În baza art. 65 alin. (2) C. pen. a fost aplicată inculpatului D.D. pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 alin. (1) C. pen. a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 39 alin. (1) C. pen. rap. la art. 35 alin. (1) C. pen. a fost contopită pedeapsa aplicată cu pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 308 din 26 iunie 2012 pronunțată de Judecătoria Tecuci definitivă prin Decizia penală nr. 708/R din 29 aprilie 2013 a Curții de Apel Galați, inculpatul D.D. urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 11 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 alin. (1) C. pen. a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului D.D. perioada reținerii și arestării preventive de la data de 21 noiembrie 2012 la 27 noiembrie 2012.
În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. și art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. a fost condamnată inculpata Ș.J.M. la pedeapsa de 4 ani închisoare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la înșelăciune.
În baza art. 71 alin. (1) C. pen. a fost aplicată inculpatei pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 61 C. pen. a fost revocată liberarea condiționată a restului de pedeapsă de 1719 de zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 8 ani și 4 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 2386 din 12 septembrie 2005, pronunțată de Judecătoria Timișoara, pe care a contopit-o cu pedeapsa aplicată, inculpata Ș.J.M. urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 1719 zile de închisoare.
În baza art. 71 alin. (1) C. pen. a fost aplicată inculpatei pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 88 C. pen. a fost dedusă din pedeapsa aplicată inculpatei Ș.J.M. perioada reținerii și arestării preventive de la data de 21 noiembrie 2012 la 27 noiembrie 2012.
În baza art. 118 alin. (1) lit. d) C. pen. a fost confiscată de la inculpata Ș.J.M. suma de 4.000 RON dată de inculpatul Ș.M. în vederea săvârșirii infracțiunii.
În baza art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen. s-a confiscat de la inculpatul Ș.M. o ștampilă cu Impresiunea SOCIETATEA COMERCIALĂ C.C. SRL C.U.I. X1 depusă la Camera de Corpuri Delicte a Sectorului 1 Poliție.
În baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 14 C. proc. pen. a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă SC L.M. SA și a fost obligat inculpatul Ș.M. să plătească acesteia suma de 135.938,62 RON, cu titlu de despăgubiri civile.
În baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 14 C. proc. pen. a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă SC R.C. SRL și au fost obligați în solidar inculpații Ș.M., D.D. și Ș.J.M. să plătească acesteia suma de 46.233,80 RON, cu titlu de despăgubiri civile.
În baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 14 alin. (3) C. proc. pen. s-a restituit părții civile SC M.V.G. SRL 4000 conserve pastă bulion 850, 826 conserve ciuperci borcan, 3000 conserve tocană legume/zacuscă, 812 conserve bulion 1,5 kg și 1200 conserve mazăre, aflate în custodia martorului B.V., conform procesului-verbal încheiat de organele de poliție la data de 21 noiembrie 2012.
În baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 14 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă SC M.V.G. SRL și au fost obligați în solidar inculpații Ș.M. și D.D. să plătească acesteia suma de 42.660 RON, cu titlu de despăgubiri civile.
S-a constatat că martorul B.V. nu are calitate de parte civilă în procesul penal.
În baza art. 353 C. proc. pen. rap. la art. 163 C. proc. pen. a fost instituit sechestru asigurător asupra sumei 10.360 RON ridicată de la inculpatul Ș.M., 3.261 RON ridicată de la inculpatul D.D., respectiv asupra sumei de 4.075 RON ridicată de la Ș.J.M. și depuse la C.B., conform recipiselor de consemnare cu următoarele serii: X2 din 4 ianuarie 2013 - chitanța nr. X3; X4 din 4 ianuarie 2013 - chitanța nr. X5; X6 din 4 ianuarie 2013 - chitanța nr. X7, precum și asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale inculpaților, până la concurența sumelor de bani la care au fost obligați prin prezenta hotărâre, în vederea reparării pagubei, precum și în vederea confiscării speciale.
În baza art. 109 C. proc. pen. s-au restituit inculpatului Ș.M. bunurile ridicate de organele de poliție și depuse la Camera de Corpuri Delicte a Sectorului 1 Poliție, după cum urmează: o cartelă SIM V. seria X8; o cartelă SIM V. seria X9; o cartelă SIM O. seria X10; un telefon marca N. cu seria IMEI X11; un telefon marca N. cu seria IMEI X12; un telefon marca L1 cu seria IMEI X13; un telefon marca N. cu seria IMEI X14; un telefon marca N. cu seria IMEI X15; - un stick internet H1; un notebook de culoare albă, cu un buton dreapta jos de la tastatură lipsă, întrucât nu au legătură cu cauza.
În baza art. 348 C. proc. pen. au fost desființate instrumentele de plată false, după cum urmează: fila cec seria X16 nr. X17; fila cec seria X16 nr. X18; fila cec seria X16 nr. X19; bilet la ordin seria X20 nr. X21; bilet la ordin X22 nr. X23; fila cec seria X16 nr. X24 și fila cec seria X16 nr. X25.
În baza art. 191 alin. (2) C. proc. pen. au fost obligați inculpații la plata sumei de 3500 RON, fiecare, reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat, din care suma de 300 RON reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu, pentru fiecare dintre cei trei inculpați, se avansează din fondurile Ministerului de Justiție.
Instanța de fond a reținut că prin Rechizitoriul nr. 5366/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul București, înregistrat la data de 8 mai 2013 sub nr. 17511/3/2013, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului Ș.M., pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune în formă continuată și uz de fals în formă continuată, prevăzute de art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. (9 acte materiale), art. 291 C. pen. (7 acte materiale), fiecare dintre acestea cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului D.D., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune în formă continuată, prevăzute de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (patru acte materiale) și art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., respectiv a inculpatei Ș.J.M., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, prevăzute de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen., cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen.
În actul de sesizare a instanței s-a reținut, în esență, că în perioada septembrie - noiembrie 2012, în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul Ș.M., ajutat în patru rânduri de inculpatul D.D. și o dată de inculpata Ș.J.M., a indus în eroare reprezentanții părților vătămate SC L.M. SA, SC C.I.C. SRL, SC T.I. SRL, SC L. SRL, SC A.P.I. SRL, SC R.C. SRL, SC M.V.G. SRL, cu ocazia încheierii unor contracte de livrare bunuri, în scopul de a obține foloase materiale injuste, producându-le pagube materiale în cuantum total de 321.762,62 RON, reprezentând contravaloarea mărfurilor comandate și neachitate.
Inculpatul Ș.M. s-a prezentat sub numele de C.S., în calitate de administrator al SC I. SRL Pitești, respectiv C.C.A., în calitate de reprezentant legal al SC C.C. SRL Brașov, deși nu deținea nicio calitate în cadrul acestor societăți, și a încheiat cu reprezentanții părților vătămate contracte de vânzare-cumpărare.
În baza acestor contracte, reprezentanții părților vătămate au livrat diferite cantități de mărfuri, pentru plata cărora inculpatul a emis în numele celor două societăți pe care pretindea că le reprezintă, file CEC și bilete la ordin, instrumente de plată false.
Situația de fapt reținută prin actul de sesizare a fost probată cu următoarele mijloace de probă: declarațiile inculpatului Ș.M.; declarațiile inculpatului D.D.; declarațiile inculpatei Ș.J.M.; proces-verbal de confruntare; declarațiile reprezentantului părții vătămate SC C.I.C. - administrator V.A.; declarațiile reprezentantului părții vătămate SC L.M. SA - administrator M.B.; declarațiile reprezentantului părții vătămate SC T.I. SRL - administrator B.A.; declarațiile reprezentantului părții vătămate SC R.C. SRL - administrator P.E.; declarațiile reprezentantului convențional al părții vătămate SC A.P.I. SRL - O.G.F.; declarațiile martorului G.D. - angajat al părții vătămate SC L. SRL; declarațiile martorului P.A. - angajat al SC L.M. SA; declarațiile martorului P.N. - angajat al părții vătămate SC R.C. SRL; declarațiile martorului P.A.G. - angajat al părții vătămate SC M.V.G. SRL; declarațiile martorei S.M. - administrator al SC I. SRL; declarațiile martorului C.C.A. - administrator al SC C.C. SRL; declarațiile martorului A.C.; declarațiile martorului V.C.D.; declarațiile martorului C.I.A.; declarațiile martorului D.L.; declarațiile martorului Z.I.; declarațiile martorului B.V.; declarațiile martorului B.E.P.; declarațiile martorului B.G.; declarațiile martorului I.C.; procese-verbale de recunoaștere din planșe foto; procese-verbale de constatare; procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate; proces-verbal de identificare a utilizatorului posturilor telefonice cu nr. de apel X26, X27, X28, X29, X30 și seriile IMEI X31, respectiv X32 - inculpatul Ș.M.; proces-verbal de depistare; proces-verbal de predare-primire bunuri; proces-verbal de ridicare bunuri; proces-verbal de restituire bunuri; procese-verbale de efectuare a perchezițiilor domiciliare; procese-verbale de efectuare a perchezițiilor informatice; înscrisuri - facturi, contracte, corespondență e-mail, comenzi mărfuri, instrumente de plată; înscrisuri - acte judiciare privind pe inculpați.
Instanța de fond a reținut că probele administrate în cursul urmăririi penale dovedesc că ajutorul dat de inculpata Ș.J.M. inculpatului Ș.M., în activitatea de inducere în eroare și pricinuirea de pagube părții civile SC R.C. SRL, constând în aceea că a acceptat să efectueze deplasarea la sediul părții vătămate și să se prezinte drept delegat al SC I. SRL Pitești - deși nu deținea nicio calitate în această societate, a avut loc în urma unei înțelegeri anterioare.
Mai mult, în privința inculpatului D.D., existența unei înțelegeri anterioare, în urma căreia, acesta l-a ajutat pe inculpatul Ș.M. să transporte, să depoziteze și să valorifice bunurile achiziționate ilicit, este demonstrată și de caracterul repetat al faptelor reținute în sarcina sa. Mijloacele de probă administrate demonstrează că cei doi inculpați au avut reprezentarea clară a activității infracționale în care sunt implicați, prevăzând și urmărind producerea de pagube societăților comerciale de la care inculpatul Ș.M. achiziționa în mod ilicit mărfuri.
Conform probatoriului administrat în cauză, existența planului infracțional conceput de inculpatul Ș.M. a fost cunoscută de cei doi inculpați, aceștia acceptând să se implice în activitatea infracțională și beneficiind de comisioane consistente, pentru serviciile prestate.
De asemenea, s-a apreciat că reținerea formei continuate a faptei se impune, în situația inculpaților Ș.M., respectiv D.D., în temeiul art. 41 alin. (2) C. pen., întrucât având în vedere intervalul scurt de timp dintre actele materiale, modalitatea similară de comitere, a rezultat că acestea au fost realizate în baza aceleiași rezoluții infracționale, aceasta păstrându-și unitatea.
Față de împrejurarea că, la săvârșirea actului material descris la pct. 6 din prezenta hotărâre, au participat toți inculpații, în calitate de autor, respectiv complici, s-a reținut, la încadrarea juridică a faptei și circumstanța judiciară agravantă prevăzută de art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen., respectiv "săvârșirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună".
S-a constatat că fapta inculpatului D.D., care în perioada septembrie - noiembrie 2012, în baza aceleiași rezoluții infracționale, după o înțelegere prealabilă, l-a ajutat pe inculpatul Ș.M. la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în dauna părților vătămate SC A.P.I. SRL, SC R.C. SRL, SC M.V.G. SRL în sensul că a înlesnit valorificarea mărfurilor obținute de inculpat (linoleum, conserve de legume, pește congelat - actele materiale descrise la pct. 5 - 7 din prezenta hotărâre), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la înșelăciune în formă continuată, prevăzute de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. (patru acte materiale) și art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen.
La individualizarea pedepselor aplicate, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C. pen., respectiv dispozițiile părții generale ale C. pen., limitele de pedeapsă fixate în legea specială, gradul de pericol social al faptelor săvârșite, precum și de persoana și conduita celor trei inculpați.
În ceea ce îl privește pe inculpatul D.D., instanța a avut în vedere la individualizarea judiciară a pedepsei, gradul de pericol social concret al faptei, relevat de modul de săvârșire a infracțiunii, prin acte repetate de sprijin material acordate inculpatului Ș.M., urmarea acesteia concretizată în valoarea deosebit de mare a prejudiciului adus părților vătămate, peste limita de 200.000 RON.
De asemenea, au fost avute în vedere prevederile art. 27 C. pen. privind stabilirea pedepsei pentru complicitate și prevederile art. 28 alin. (2) C. pen. conform cărora circumstanțele privitoare la faptă se răsfrâng asupra participanților, inculpatul cunoscând că prin actele sale îl ajută pe inculpatul Ș.M., precum și faptul că inculpatul a avut pe toată durata procesului penal o atitudine nesinceră, nerecunoscând săvârșirea faptei, sustrăgându-se ulterior de la judecata cauzei.
Fapta săvârșită de inculpatul D.D., raportat la natura actelor de complicitate și la persoana inculpatului, constituie o faptă cu un grad ridicat de pericol social.
Sub acest aspect, instanța de fond a avut în vedere că, deși inculpatul a mai fost condamnat anterior la pedepse cu închisoarea, pentru fapte similare, acestea nu și-au atins scopul reeducativ și preventiv avut în vedere de legiuitor, inculpatul neînțelegând să își revizuiască atitudinea față de normele penale și valorile sociale ocrotite de acestea, dimpotrivă, acesta și-a reluat activitatea infracțională, fapta dedusă judecății fiind comisă în stare de recidivă postcondamnatorie.
În ceea ce privește pedeapsa complementară, instanța a reținut că natura faptei săvârșite, ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, motiv pentru care exercițiul acestora va fi interzis pe o durată de 4 ani, după executarea pedepsei principale.
Nu a fost interzis inculpatului dreptul de a alege, ci doar pe cel de a fi ales, având în vedere exigențele Curții Europene a Drepturilor Omului, reflectate în Hotărârea din 6 octombrie 2005, în cauza Hirst împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în care Curtea a apreciat, păstrând linia stabilită în decizia Sabou și Pârcălab împotriva României, că nu se impune interzicerea ope legis a drepturilor electorale, aceasta trebuind să fie dispusă în funcție de natura faptei sau de gravitatea deosebită a acesteia.
Având în vedere că inculpatul Ș.M. a săvârșit infracțiunea dedusă judecății în timpul liberării condiționate din executarea pedepsei de 8 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 293 din 1 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în baza art. 61 alin. (1) C. pen. instanța a revocat liberarea condiționată a restului de pedeapsă de 1019 zile rămas neexecutat, care a fost contopit cu pedeapsa aplicată, inculpatul urmând să execute pedeapsa principală de 12 ani închisoare.
În baza art. 118 alin. (1) lit. d) C. pen. instanța a confiscat de la inculpata Ș.J.M. suma de 4.000 RON dată de inculpatul Ș.M. în vederea săvârșirii infracțiunii.
În baza art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen. a confiscat de la inculpatul Ș.M. o ștampilă cu impresiunea SOCIETATEA COMERCIALĂ C.C. SRL C.U.I. X1 depusă la Camera de Corpuri Delicte a Sectorului 1 Poliție.
Sub aspectul laturii civile, instanța de fond a constatat că, în cursul urmăririi penale, partea vătămată SC L.M. SA - prin reprezentant, s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 135.938,62 RON, reprezentând contravaloarea mărfii achiziționate și neachitate de inculpatul Ș.M.
Instanța a reținut că sunt îndeplinite toate condițiile pentru angajarea răspunderii civile a inculpatului Ș.M. față de partea civilă SC L.M. SA, respectiv existența faptei ilicite, prejudiciul produs ca urmare a faptei ilicite, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția inculpatului în producerea prejudiciului.
Prin urmare, în baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 14 C. proc. pen. instanța a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă SC L.M. SA și a obligat inculpatul Ș.M. să plătească acesteia suma de 135.938,62 RON, cu titlu de despăgubiri civile.
Totodată, instanța a constatat că prin faptele lor ilicite, inculpații Ș.M., D.D. și Ș.J.M. au produs cu vinovăție părții civile SC R.C. SRL un prejudiciu în valoare de 46.233,80 RON, constând în: 19.280 RON - valoarea diferenței de 2130 de kg pește lipsă din cantitatea livrată (1 - 1.000 de kg); 26.184,24 RON - contravaloarea cantității de pește depreciat datorită transportului, manipulării și depozitării improprii și 768,80 RON - contravaloarea cheltuielilor de transport (pește congelat) din Focșani la Brăila, așa cum a rezultat din declarațiile reprezentantului părții civile și a dovezilor anexate la dosarul cauzei.
Prin urmare, conform principiului reparării integrale a prejudiciului, în baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 14 C. proc. pen. instanța a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă SC R.C. SRL și a obligat în solidar inculpații Ș.M., D.D. și Ș.J.M. să plătească acesteia suma de 46.233,80 RON, cu titlu de despăgubiri civile.
În baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 14 alin. (3) C. proc. pen. instanța a dispus restituirea către partea civilă SC M.V.G. SRL a unui număr de 4000 conserve pastă bulion 850, 826 conserve ciuperci borcan, 3000 conserve tocană legume/zacuscă, 812 conserve bulion 1,5 kg și 1200 conserve mazăre, aflate în custodia martorului B.V., conform procesului-verbal încheiat de organele de poliție la data de 21 noiembrie 2012.
S-a constatat de instanța de fond că diferența dintre cutiile de conserve achiziționate în mod ilicit și cele recuperate de partea civilă, prin restituire în natură, reprezintă prejudiciul adus părții civile SC M.V.G. SRL, prin fapta ilicită comisă de inculpații Ș.M. și D.D.
Prin urmare, în baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 14 alin. (3) lit. b) C. proc. pen., instanța a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă SC M.V.G. SRL și a obligat în solidar inculpații Ș.M. și D.D. să plătească acesteia suma de 42.660 RON, cu titlu de despăgubiri civile, calculată conform facturilor fiscale existente la dosarul cauzei, în raport de prețul de vânzare a conservelor.
În ceea ce privește acțiunea civilă formulată de B.V., instanța a reținut că este mijlocul legal prin care o persoană care a suferit un prejudiciu prin infracțiune cere repararea acestuia în cadrul procesului penal.
Una dintre particularitățile acțiunii civile formulate în cadrul procesului penal este că aceasta are ca titular persoana prejudiciată direct prin infracțiune, respectiv persoana care a dovedit faptul infracțional, o atingere personală a integrității sale fizice, a patrimoniului său, a onoarei sau afecțiunii sale.
În cauză, acțiunea civilă își are izvorul în infracțiunea de înșelăciune săvârșită de inculpații Ș.M. D.D., respectiv Ș.J.M., în urma căreia, părțile civile SC A.P.I. SRL și SC R.C. SRL au fost prejudiciate cu contravaloarea mărfurilor comandate și neachitate.
Prin urmare, singurele persoane prejudiciate prin infracțiunea dedusă judecății sunt părțile civile SC A.P.I. SRL și SC R.C. SRL.
Este adevărat că, ulterior săvârșirii infracțiunii, bunurile achiziționate în mod ilicit de inculpați de la părțile civile SC A.P.I. SRL și SC R.C. SRL au fost vândute numitului B.V., care le-a predat organelor de poliție însă, cum acesta nu este victima infracțiunii, din care a izvorât acțiunea penală, tranșată cu ocazia judecății prezentei cauze, pretențiile sale nu pot fi soluționate în acest cadru procesual ci, separat, printr-o acțiune civilă promovată în fața instanțelor civile competente.
Prin urmare, pentru a nu-i prejudicia interesele și a-i închide calea unei acțiuni în justiție, în vederea recuperării prejudiciului suferit, instanța a constatat că martorul B.V. nu are calitate de parte civilă în procesul penal.
În baza art. 353 C. proc. pen. rap. la art. 163 C. proc. pen. instanța de fond a instituit sechestru asigurător asupra sumei 10.360 RON ridicată de la inculpatul Ș.M., asupra sumei de 3.261 RON ridicată de la inculpatul D.D., respectiv asupra sumei de 4.075 RON ridicată de la Ș.J.M. și depuse la C.B., conform recipiselor de consemnare cu următoarele serii: X2 din 4 ianuarie 2013 - chitanța nr. X3; X4 din 4 ianuarie 2013 - chitanța nr. X5; X6 din 4 ianuarie 2013 - chitanța nr. X7, precum și asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale inculpaților, până la concurența sumelor de bani la care au fost obligați prin prezenta hotărâre, în vederea reparării pagubei, precum și în vederea confiscării speciale.
În baza art. 109 C. proc. pen. a restituit inculpatului Ș.M. bunurile ridicate de organele de poliție și depuse la Camera de Corpuri Delicte a Sectorului 1 Poliție, după cum urmează: o cartelă SIM V. seria X8; o cartelă SIM V. seria X9; o cartelă SIM O. seria X10; un telefon marca N. cu seria IMEI X11; un telefon marca N. cu seria IMEI X12; un telefon marca L1 cu seria IMEI X13; un telefon marca N. cu seria IMEI X14; un telefon marca N. cu seria IMEI X15; - un stick internet H1; un notebook de culoare albă, cu un buton dreapta jos de la tastatură lipsă, întrucât nu au legătură cu cauza.
În baza art. 348 C. proc. pen. a desființat instrumentele de plată false, după cum urmează: fila cec seria X16 nr. X17; fila cec seria X16 nr. X18; fila cec seria X16 nr. X19; bilet la ordin seria X20 nr. X21; bilet la ordin X22 nr. X23; fila cec seria X16 nr. X24 și fila cec seria X16 nr. X25.
În baza art. 191 alin. (2) C. proc. pen. instanța de fond a obligat inculpații la plata sumei de 3500 RON fiecare, reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat, din care suma de 300 RON reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu, pentru fiecare dintre cei trei inculpați, care s-au avansat din fondurile Ministerului de Justiție.
Împotriva acestei hotărâri au formulat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București, inculpații D.D. și Ș.M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de apel depuse în scris de parchet, s-a arătat că instanța de fond în mod greșit a soluționat latura civilă, cu motivarea că se impunea judecarea acțiunii civile formulată de numitul B.V., reprezentant legal al SC M. SA, deoarece acesta este dobânditor de bună-credință al bunurilor față de care instanța a dispus restituirea, acesta având calitatea de parte vătămată și parte civilă.
Inculpatul Ș.M. a solicitat reducerea cuantumului despăgubirilor civile acordate părții civile SC R.C. SRL, deoarece din actele dosarului nu rezultă prejudiciul reținut în cauză. Pe latură penală, a solicitat aplicarea art. 5 C. pen. și noilor limite de pedeapsă, având în vedere că noul C. pen. este mai favorabil inculpatului, precum și aplicarea art. 19 rap. la art. 2 lit. a) din Legea nr. 682/2002, având în vedere că a ajutat organele de urmărire penală să descopere și să trimită în judecată alte persoane, apreciind astfel că se impune reducerea cuantumului pedepselor la jumătate, precum și o reindividualizare a pedepselor prin reținerea circumstanțelor atenuante, dat fiind că a recunoscut comiterea faptelor în totalitate, fiind căsătorit și având trei copii minori.
Inculpatul D.D. a depus la dosarul cauzei la data de 7 noiembrie 2013 o cerere de repunere în termenul de apel. La termenul din 3 decembrie 2013, s-au constatat îndeplinite condițiile prev. de art. 365 C. proc. pen. întrucât termenul pentru declararea apelului nu a început să curgă.
Inculpatul D.D., prin avocat ales, a depus, în scris, motive de apel, solicitând admiterea apelului, desființarea hotărârii instanței de fond și aplicarea legii penale mai favorabile, conform art. 5 din noul C. pen. și anume reducerea pedepsei de 11 ani închisoare la limita minimului special prevăzut de noua lege pentru infracțiunea prev. de art. 244 alin. (1) și (2) C. pen. Referitor la contopire cu pedeapsa de 3 ani închisoare, inculpatul D.D. a solicitat să se facă fără aplicarea unui spor de pedeapsă.
La data de 6 februarie 2014, a fost depusă cererea formulată de inculpata Ș.J.M., prin care a solicitat admiterea apelului peste termen, trimiterea dosarului la instanța de fond, pe motiv că a fost citată greșit la o altă adresă.
La termenul din 6 mai 2014, inculpata Ș.J.M. a arătat că există o declarație de apel peste termen, solicitând admiterea cererii de repunere în termenul de apel, invocând o cauză temeinică de împiedicare a prezenței sale, iar la termenul din 3 iunie 2014, instanța a constatat îndeplinite condițiile prev. de art. 365 C. proc. pen. cu privire la apelul peste termen formulat de inculpata Ș.J.M.
Prin Decizia penală nr. 790/A din 19 iunie 2014 Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în baza art. 421 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., a respins ca nefondat apelul formulat de inculpata Ș.J.M.
În baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a admis apelul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și de inculpații Ș.M. și D.D.
A desființat în parte Sentința penală nr. 628 din 23 august 2013 a Tribunalul București, secția a II-a penală, și, rejudecând în fond, în baza art. 5 Noul C. pen.:
În baza art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. din 1968 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1968, art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. din 1968 și art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. din 1968, art. 320
1
C. proc. pen. din 1968 a condamnat pe inculpatul Ș.M. la pedeapsa principală de 8 ani închisoare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată (9 acte materiale).
În baza art. 65 alin. (2) C. pen. din 1968 a aplicat inculpatului Ș.M. pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. din 1968 pe o durată de 4 ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 alin. (1) C. pen. din 1968 a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. din 1968 pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 61 C. pen. din 1968 a revocat liberarea condiționată a restului de pedeapsă de 1019 de zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 8 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 293 din 1 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, pe care a contopit-o cu pedeapsa principală aplicată, inculpatul urmând să execute pedeapsa principală de 8 ani închisoare.
În baza art. 291 C. pen. din 1968 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1968 și art. 37 lit. a) C. pen. din 1968, art. 320
1
C. proc. pen. din 1968 a condamnat pe inculpatul Ș.M. la pedeapsa de 10 luni închisoare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de uz de fals în formă continuată.
În baza art. 71 alin. (1) C. pen. din 1968 a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. din 1968 pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 61 C. pen. din 1968 a revocat liberarea condiționată a restului de pedeapsă de 1019 de zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 8 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 293 din 1 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, pe care o contopește cu pedeapsa aplicată prin prezenta, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 1019 zile de închisoare.
În baza art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen. din 1968 rap. la art. 34 alin. (1) lit. a) C. pen. din 1968 și art. 35 alin. (1) C. pen. din 1968, a contopit pedepsele aplicate inculpatul Ș.M. urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 4 ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 alin. (1) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.
A dedus din pedeapsa aplicată inculpatului Ș.M. perioada reținerii și arestării preventive de la data de 21 noiembrie 2012 la 11 februarie 2014.
În baza art. 386 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului D.D. din art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. din 1968 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1968, art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. din 1968 și art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. din 1968 (4 acte materiale) în art. 48 Noul C. pen. rap. la art. 244 alin. (1), (2) Noul C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (1) Noul C. pen. și art. 77 lit. a) Noul C. pen., art. 48 Noul C. pen. rap. la art. 244 alin. (1), (2) Noul C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1), art. 41 alin. (1) Noul C. pen., art. 48 Noul C. pen. rap. la art. 244 alin. (1), (2) Noul C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (1) Noul C. pen., toate cu aplic. art. 38 Noul C. pen.
În baza art. 48 Noul C. pen. rap. la art. 244 alin. (1), (2) Noul C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (1) Noul C. pen., art. 77 lit. a) Noul C. pen. a condamnat inculpatul D.D. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
În baza art. 48 Noul C. pen. rap. la art. 244 alin. (1), (2) Noul C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1), art. 41 alin. (1) Noul C. pen. a condamnat inculpatul D.D. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată.
În baza art. 244 alin. (1), (2) Noul C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (1) Noul C. pen. a condamnat pe inculpatul D.D. la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
În baza art. 38, art. 39 lit. b) Noul C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa de 3 ani închisoare la care a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse, respectiv 1 an și 10 luni închisoare, stabilind o pedeapsă de 4 ani și 10 luni închisoare.
În baza art. 43 alin. (1) Noul C. pen. a adăugat la pedeapsa de 4 ani și 10 luni închisoare pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 308 din 26 iunie 2012 pronunțată de Judecătoria Tecuci definitivă prin Decizia penală nr. 708/R din 29 aprilie 2013 a Curții de Apel Galați, inculpatul D.D. urmând să execute 8 ani și 4 luni închisoare.
A dedus din pedeapsa aplicată inculpatului D.D. perioada reținerii și arestării preventive de la data de 21 noiembrie 2012 la 27 noiembrie 2012.
Sub aspectul laturii civile a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă B.V. și a obligat în solidar inculpații Ș.M. și D.D. la plata sumei de 78.000 RON despăgubiri materiale către aceasta.
A micșorat despăgubirile datorate părții civile SC R.C. SRL de la 46.233,80 RON la 20.048,80 RON și a menținut celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a obligat apelanta Ș.J.M. la plata sumei de 700 RON cu titlu de cheltuieli judiciare datorate statului.
S-a reținut că participația inculpaților D.D. și Ș.J.M. rezultă din declarațiile inculpatului Ș.M. și ale martorului I.C., iar îndeplinirea condițiilor de existență ale laturii subiective, în condițiile în care aceștia au negat că ar fi cunoscut împrejurările în care coinculpatul ar fi achiziționat mărfurile, rezultă din caracterul de repetabilitate al actelor în cazul inculpatului D.D. și din cuantumul substanțial al comisioanelor încasate pentru activitatea lor.
S-a apreciat că în mod greșit prima instanță a respins cererea inculpatului Ș.M. de aplicare a dispoz. art. 320
1
C. proc. pen., în condițiile în care din declarația dată în fața instanței de judecată rezultă că acesta a recunoscut integral faptele, contestând cuantumul prejudiciului, care poate fi stabilit exclusiv de către instanța de judecată (de altfel, instanța de apel va diminua cuantumul despăgubirilor) și forma consumată în cazul unora dintre fapte, aspect ce ține de încadrarea juridică și care nu împiedică reținerea acestor dispoziții.
Inculpata Ș.J.M. a solicitat desființarea sentinței ca urmare a faptului că nu a fost citată la adresa la care locuia, astfel că nu a avut cunoștință de existența procesului.
S-a apreciat că organul judiciar are obligația de a cita inculpatul fie la adresa indicată ca fiind domiciliu legal (prezumată a fi și cea efectivă câtă vreme nu există dovezi cu privire la o altă locuință) sau la reședință, ambele indicate în actul de identitate, fie la locuința efectivă (alta decât cea indicată ca fiind domiciliu legal) în măsura în care este indicată de către inculpat sau rezultă din cercetările efectuate de persoana desemnată să înmâneze citația ori din verificările efectuate în baza de date privind evidența populației. Totodată, din interpretarea dispozițiilor legale menționate rezultă că cetățenii români au obligația de a face toate demersurile necesare ca locuința efectivă să fie înregistrată în baza de date privind evidența populației, nerespectarea acestei obligații constituind contravenție.
În cauză, inculpata a indicat în declarația de apel o altă adresă la care ar fi locuit efectiv, însă din procesul-verbal de punere în executare a mandatului de aducere emis de instanța de apel la această adresă rezultă că inculpata a locuit o scurtă perioadă la familia O., care a comunicat că inculpata nu mai locuiește acolo și nu cunoaște locuința actuală. Inculpata nu a depus nicio dovadă din care să rezulte că a locuit la această adresă pe durata judecății în primă instanță.
Prima instanță a citat inculpata la adresele de care avea cunoștință și a făcut toate verificările necesare în toate bazele de date disponibile (evidența populației, persoane arestate preventiv, reținute, deținute) și a emis mandat de aducere pe numele acesteia.
S-a apreciat că prima instanță a realizat procedura de citare cu respectarea tuturor dispozițiilor legale, astfel încât în cauză nu este incident cazul de desființare referitor la nelegala citare a părții. De altfel, inculpata nici nu a dovedit adresa la care a locuit efectiv pe parcursul procesului, alta decât cea indicată de ea în declarația dată și pe care avea obligația de a o aduce la cunoștința organelor judiciare. Imposibilitatea instanței de a audia efectiv inculpata, ca și neprezentarea acesteia la desfășurarea procesului penal este consecința exclusivă a atitudinii culpabile a inculpatei. De altfel, inculpata nu s-a prezentat nici în fața instanței de apel, dovedind un dezinteres total față de soarta procesului.
Cu privire la legea penală aplicabilă în cauză, s-a constatat că de la data săvârșirii faptelor până la soluționarea definitivă au fost în vigoare două legi penale, C. pen. din 1969 (cu modificările aferente până la data de 1 februarie 2014) și Legea nr. 286/2009 (și legea de punere în aplicare a Noului C. pen.). Cu privire la instituțiile relevante aplicabile în cauză, cele două legi cuprind dispoziții diferite, în raport de care instanța de apel a identificat și a aplicat legea penală mai favorabilă pentru fiecare inculpat în parte și în raport de Decizia nr. 265/2014 a Curții Constituționale care a precizat expres că în aplicarea art. 5 Noul C. pen. nu este permisă combinarea dispozițiilor succesive din legile penale.
În prezenta cauză, s-a constatat că legea nouă a modificat pedepsele pentru infracțiunile săvârșite de inculpați (de la 1 la 5 ani închisoare față de închisoare de la 10 - 20 ani, respectiv 3 la 15 ani închisoare pentru înșelăciune), a modificat condițiile de existență ale infracțiunii continuate care presupune unitatea de subiect pasiv (condiție îndeplinită în prezenta cauză doar pentru inculpata Ș.J.M. și nu a celorlalți doi inculpați care au indus în eroare 7, respectiv 3 persoane vătămate), a modificat tratamentul sancționator aplicabil în cazul concursului de infracțiuni (cumul juridic cu spor obligatoriu de o treime din totalul celorlalte pedepse față de cumul juridic cu spor facultativ de până la 5 ani închisoare peste maximul prevăzut de lege), a modificat tratamentul aplicabil recidivei postcondamnatorii și în cazul revocării liberării condiționate (cumul aritmetic față de cumul juridic cu spor facultativ de până la 5 ani închisoare peste maximul prevăzut de lege), a modificat efectele circumstanțelor agravante (spor facultativ de până la 2 ani peste maximul prevăzut de lege față de sporul facultativ de până la 5 ani).
Variantele agravate prev. de art. 215 alin. (3), (5) C. pen. din 1969 nu mai sunt reținute de către Noul C. pen. Inducerea în eroare cu prilejul încheierii sau menținerii unui contract constituie infracțiunea de înșelăciune în forma tip sau în forma agravată, dacă sunt folosite mijloace frauduloase (așa cum este cazul prezentului dosar), noua lege menținând această circumstanță, ca și precizarea cu privire la situația în care mijlocul fraudulos constituie infracțiune, caz în care vor fi aplicate dispozițiile referitoare la concursul de infracțiuni (prin urmare, varianta agravată nu absoarbe infracțiunea mijloc).
Cu privire la inculpatul Ș.M., s-a constatat că, în raport de toate aceste elemente, având în vedere numărul mare de părți vătămate, care atrage aplicabilitatea dispozițiilor referitoare la concursul de infracțiuni și regimul aplicabil de Noul C. pen., în cazul unei pedepse de 3 ani închisoare (orientată spre mediu) pentru infracțiunea săvârșită împreună cu ceilalți doi inculpați (pct 6 din rechizitoriu, cu aplicarea art. 77 lit. a), art. 78 N. C. pen.) și a 6 pedepse de câte 2 ani și 6 luni închisoare pentru fiecare din celelalte infracțiuni de înșelăciune, s-ar ajunge la o pedeapsă rezultantă de aproximativ 11 ani (luând în considerare și pedeapsa pentru infracțiunea de uz de fals și restul neexecutat de 1019 zile), astfel încât, în cazul acestuia, s-a apreciat că legea penală mai favorabilă este vechiul C. pen., în baza căruia instanța a aplicat o pedeapsă de 8 ani închisoare pentru infracțiunea de înșelăciune în formă continuată, cu luarea în considerare a reducerii limitelor ca urmare a aplicării art. 320
1
C. proc. pen. din 1968.
Instanța de apel a avut în vedere circumstanțele de săvârșire a faptelor (printr-un număr mare de acte de executare, producând prejudicii mari, acționând în mod organizat și premeditat în scopul obținerii de foloase materiale, prin atragerea mai multor persoane în cadrul acestei activități) și circumstanțele personale (nu are ocupație sau loc de muncă, este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat anterior pentru fapte similare, dovedind că pedepsele aplicate nu și-au atins scopul prevenției speciale, inculpatul făcând din aceste infracțiuni un adevărat modus vivendi, o sursă de obținere a mijloacelor de trai, a depus diligențe abia în apel pentru acoperirea prejudiciilor produse, diligențe care nu s-au materializat într-un rezultat concret).
S-a apreciat că inculpatului nu îi sunt aplicabile dispozițiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 potrivit cărora persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1, și care a comis o infracțiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecății denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.
Această cauză legală de atenuare se aplică inculpaților care după săvârșirea unor infracțiuni grave cooperează cu organele judiciare. S-a reținut că inculpatul a invocat, însă, denunțuri făcute înainte de săvârșirea infracțiunii în perioada septembrie - noiembrie 2012 întrucât inculpații cu privire la care a oferit informații au fost trimiși în judecată anterior acestei perioade, la 14 decembrie 2011 și la 4 aprilie 2012 și, prin urmare, s-a apreciat că inculpatul nu poate beneficia de aceste dispoziții legale și de efectul atenuant al acestora.
Cu privire la inculpatul D.D., s-a constatat că, în raport de toate aceste elemente, având în vedere numărul mic de părți vătămate, care atrage aplicabilitatea dispozițiilor referitoare la concursul de infracțiuni și regimul aplicabil de Noul C. pen., în concret, luând în considerare și pedeapsa aplicată anterior în raport de care inculpatul este în stare de recidivă, legea penală mai favorabilă este Noul C. pen. La aplicarea pedepselor, a avut în vedere circumstanțele de săvârșire a faptelor (prin multiple acte de executare, producând prejudicii mari, acționând în mod organizat și premeditat în scopul obținerii de foloase materiale) și de circumstanțele personale (este căsătorit, are 4 copii în întreținere, este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat anterior pentru fapte similare, dovedind că pedepsele aplicate nu și-au atins scopul prevenției speciale, inculpatul făcând din aceste infracțiuni un adevărat modus vivendi, o sursă de obținere a mijloacelor de trai).
Cu privire la inculpata Ș.J.M., s-a constatat că, în raport de toate aceste elemente, având în vedere regimul aplicabil de Noul C. pen. în cazul revocării liberării condiționate și de efectul circumstanțelor agravante, aplicându-i o pedeapsă peste minimul special prevăzut de legea nouă (astfel cum s-a orientat și prima instanță), s-ar ajunge la o pedeapsă rezultantă mai mare de 4 ani închisoare (prin adăugarea restului neexecutat de 1719 zile), aplicată de prima instanță în baza C. pen. din 1968. La evaluarea pedepsei, Curtea a avut în vedere circumstanțele de săvârșire a faptelor (împreună cu alte două persoane care au acționat premeditat și organizat, producând prejudicii mari, acționând în scopul obținerii de foloase materiale) și de circumstanțele personale (s-a sustras de la judecată, avea 58 de ani la data săvârșirii faptei, nu este căsătorită, are studii medii, este cunoscută cu antecedente penale, fiind condamnată anterior pentru fapte similare, dovedind că pedepsele aplicate nu și-au atins scopul prevenției speciale, inculpata făcând din aceste infracțiuni un adevărat modus vivendi, o sursă de obținere a mijloacelor de trai).
Cu privire la latura civilă a cauzei, s-a constatat că partea civilă SC R.C. SRL nu a făcut dovada integral cu privire la prejudiciul pretins. Astfel, partea civilă a invocat faptul că a suferit un prejudiciu reprezentat de contravaloarea peștelui depreciat datorită transportului, manipulării și depozitarii improprii, însă nu a făcut dovada acestor acțiuni, din actele depuse la dosar rezultând doar calitate