ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2424/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2424/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra
recursului de față;
În
baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
sentința penală nr. 360 din 2 iulie 2008 Tribunalul Bacău l-a condamnat pe
inculpatul M.A.A., în baza art. 215 alin. (2), (3), (4), (5) C. pen., cu
aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. , art. 74 C. pen., art. 76 alin. (2) C.
pen., la 5 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii
drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) c) C. pen., cu aplic. art. 71 C. pen.
și art. 64 lit. a), teza a II-a și lit. b), C. pen.
Inculpatul a fost obligat în solidar cu
partea responsabilă civilmente SC M.C. SRL Onești la plata despăgubirilor
civile către părțile civile SC M. SA Tg.Ocna (9500 lei); SC T. SRL Onești
(25460 lei); SC R.S. SRL Iași (2444,45 lei), SC V. SRL Botoșani (10.026,94
lei), SC S.I. SRL Bacău (190.603,08 lei), SC A.C. SRL Tg.Ocna (149578,05 lei),
SC L.I. SRL Onești (7000 lei), SC D. SRL Bacău (1896 lei), SC M.C.C. România
SRL (659107,97 lei), SC I.M.D. SRL București (9793,14 lei), SC T.S. SRL Bacău
(61.193 lei), SC C. SRL Chiajna (21978,71 lei), SC D.T.C. SRL Bacău (25409,56
lei).
A luat act că SC A.E. SRL Onești și SC M.T.
SRL Onești nu s-au constituit părți civile, prejudiciile fiind recuperate.
A dispus confiscarea sumei de 13000 lei
care nu a servit la despăgubirea SC M.T. SRL Onești.
Inculpatul a fost obligat în solidar cu
partea responsabilă civilmente la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Instanța a reținut, în fapt, că în anul
1997 inculpatul M.A.A. a înființat SC M.C. SRL Onești cu obiect de activitate
derularea de operațiuni comerciale.
Din anul 2006 societatea a început să
aibă probleme financiare, inculpatul nereușind să o redreseze.
În aceste împrejurări, la începutul
anului 2007 inculpatul a luat hotărârea de a induce în eroare partenerii
comerciali, mulți dintre ei fiind cei cu care derulase timp îndelungat afaceri
corecte, ascunzându-le incapacitatea de plată în care se afla societatea.
Într-o perioadă relativ scurtă de timp,
respectiv până în luna aprilie 2007 inculpatul M.A.A. a achiziționat mărfuri de
valori considerabile emițând în schimb instrumente bancare de plată fără
acoperire, de trăgător aflat în interdicție bancară sau prin emiterea de file
CEC din set de instrumente care a fost retras din circulație.
După valorificarea produselor astfel
achiziționate și obținerea sumelor din vânzarea lor, anterior introducerii
filelor CEC spre decontare, inculpatul a părăsit definitiv teritoriul României,
sustrăgându-se urmăririi penale iar mai apoi, cel mai probabil în luna august
2007, făcând același lucru și familia acestuia.
Inculpatul a emis în aceste condiții 39
file CEC fără acoperire și 2 bilete la ordin, pricinuind o pagubă totală de
1.307.143,19 RON, prejudiciu nerecuperat.
În analiza conținutului infracțiunii
reținute, respectiv de înșelăciune în formă agravată a consecințelor deosebit
de grave, instanța a constatat existența scopului, ca cerință esențială a
laturii subiective, acela ca fapta să fie comisă pentru a obține un folos
material injust precum și a urmării, constând în pricinuirea unei pagube
materiale mai mare de 200.000 lei.
În modalitățile elementului material al
infracțiunii de înșelăciune, cu scopul și urmarea din conținutul aceleiași
fapte, inculpatul M.A.A. a prejudiciat SC M. SA Tg.Ocna cu suma de 9500 lei, SC
M.T. SRL Onești cu suma de 13000 lei, SC T. SRL Onești cu suma de 25460 lei, SC
R.S. SRL Iași cu suma de 2444,45 lei, SC V. SRL Botoșani cu suma de 10.026,94
lei, SC S.I. SRL Bacău cu suma de 190.603,08 lei, SC A.C. SRL Tg.Ocna cu suma
de 149578,05 lei, SC L.I. SRL Onești cu suma de 19798,05 lei, recuperat
parțial, SC D. SRL Bacău cu suma de 1896 lei, SC M.C.C. România SRL cu suma de
659107,97 lei, SC A.E. SRL Onești cu suma de 21853,76 lei, ulterior recuperat,
SC I.M.D. SRL București cu suma de 9793,14 lei, SC T.S. SRL Bacău cu suma de
61.193 lei, SC C. SRL Chiajna cu suma de 21978,71 lei, SC D.T.C. SRL Bacău cu
suma de 25409,56 lei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat
apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, criticând-o pentru nelegalitate
întrucât nu au fost indicate circumstanțele atenuante judiciare reținute,
făcându-se trimitere doar la art. 74 C. pen. și, respectiv, pentru
netemeinicie, apreciind că față de numărul mare al părților păgubite și
cuantumul prejudiciului, nu se justifică reținerea circumstanțelor atenuante.
Prin decizia penală nr. 138 din 11
noiembrie 2008 Curtea de Apel Bacău a admis apelul declarat de Parchetul de pe
lângă Tribunalul Bacău, a desființat în parte hotărârea atacată și în
rejudecare a înlăturat circumstanțele atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit.
a), C. pen. și art. 76 alin. (2) C. pen. și a majorat pedeapsa principală la 12
ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute
de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a lit. b), și c) C. pen., la 6 ani, cu
aplicarea art. 71 alin. (2) și art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a, lit. b),
și c) C. pen.
A făcut aplicația art. 7 din Legea nr. 26/1990.
Instanța de control judiciar a constatat
că față de gradul ridicat de pericol social al infracțiunii săvârșite, de
existența cauzei legale de agravare, constând în forma continuată a activității
infracționale, de premeditarea săvârșirii acesteia, nu se justifică nici
reținerea circumstanțelor atenuante, nici coborârea pedepsei sub minimul
special.
Aceleași agravante impun și majorarea
duratei pedepsei complementare.
A constatat, de asemenea, necesitatea
aplicării pedepsei complementare și a celei accesorii în același conținut.
Decizia penală sus-menționată a fost
atacată cu recurs, peste termen, în condițiile art. 385
3
alin. (2)
cu referire la art. 365 C. proc. pen., de către inculpat care a lipsit atât la
toate termenele de judecată cât și la pronunțare, solicitând prin motivele
scrise susținute de avocat reținerea circumstanțelor atenuante în considerarea
conduitei anterioare a acestuia, fără antecedente penale și reducerea pedepsei.
S-a mai susținut prin motivele de recurs
că filele CEC au fost depuse de inculpat ca garanție și nu ca instrument de
plată, ceea ce se apreciază ca împrejurare de luat în considerare la
individualizarea pedepsei.
Verificând hotărârea atacată pe baza
actelor și lucrărilor de la dosar, Curtea constată că recursul nu este fondat.
Situația de fapt a fost reținută corect
de instanțe, aceasta fiind dovedită cu plângerile și relațiile scrise furnizate
de părțile civile, adresele unităților bancare, instrumentele de plată folosite
fără acoperire în contul bancar, precum și declarațiile unor martori.
Inculpatul s-a sustras atât la urmărirea
penală cât și a judecății.
Încadrarea juridică dată faptelor este
legală.
Intenția inculpatului de a induce în
eroare părțile civile cu prilejul unor convenții comerciale în scopul obținerii
unor foloase materiale injuste și care a avut ca urmare pricinuirea de pagube
partenerilor comerciali, rezultă evident din materialitatea faptelor.
Inculpatul s-a folosit de încrederea
acordată de unele societăți comerciale, cu care în trecut a efectuat timp de
mai mulți ani operațiuni comerciale corecte - cum sunt SC S.I. SRL Bacău, SC A.C.
SRL Tg.Ocna, SC A.E. SRL Onești ș.a. cărora le-a eliberat file CEC fără
acoperirea necesară, realizând aceste acte de înșelăciune în număr mare într-un
interval de timp de numai câteva luni iar în momentul în care s-a îndeplinit
termenul de grație și filele CEC urmau a fi introduse în bancă, a dispărut.
Nu există nici o dovadă că filele CEC așa
cum inculpatul susține prin motivele de recurs - au fost remise partenerilor
comerciali cu titlu de garanție, nefiind prezentată în formă scrisă sau
verbală, vreo astfel de convenție cu reprezentantul vreunei societăți.
Dimpotrivă, prin plângerii și declarații
reprezentanții societăților comerciale prezintă înțelegerile comerciale sub
aspectul plății mărfurilor și serviciilor exclusiv prin instrumentul de plată
fila CEC și, în două cazuri, bilete la ordin.
De altfel, și în ipoteza atribuirii
filelor CEC funcției de garanție - ceea ce, însă nu se regăsește în cauză -
faptele inculpatului M.A.A. nu ar avea altă caracterizare decât aceea de
înșelăciune, întrucât părțile vătămate nu ar fi încheiat convențiile dacă ar fi
știut că garanțiile constituite, chiar din file CEC, nu sunt reale.
Pedeapsa aplicată de instanța de apel
este între limitele legale speciale și este totodată și justificată în raport
de multiplele acte materiale și valoarea însemnată a sumelor totalizate cu care
au fost prejudiciate părțile civile.
Față de împrejurările concrete în care
inculpatul a conceput și realizat actele materiale, fiind evident că acesta
și-a propus săvârșirea escrocheriilor, pe care le-a continuat până la limita
dării sale în vileag, când a dispărut, nu este întemeiată cererea de reținere a
circumstanțelor atenuante.
Este adevărat că inculpatul nu are
antecedente penale dar această împrejurare evocă doar normalitatea în conduita
anterioară, cunoscută și observată de instanță la individualizarea pedepsei,
așa cum a fost orientată spre minimul legal special.
Față de cele ce preced, constatând că
motivele de recurs invocate prin cererea scrisă nu sunt întemeiate, iar din
examinarea din oficiu nu au fost identificate alte cazuri de casare dintre cele
prevăzute de art. 385
9
alin. (3) C. proc. pen., recursul
inculpatului M.A.A. urmează să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de inculpatul M.A.A. împotriva deciziei penale nr. 138 din 11
noiembrie 2008 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori
și de familie.
Obligă
recurentul inculpat la 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care
onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200 lei, se va avansa
din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 24
iunie 2009.