ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 533/2012

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul

Tribunalului Sălaj, secția civilă, reclamanta SC „T.AS.D.G.” SRL a chemat în

judecată pe pârâtul Ministerul Finanțelor Publice - Comisia pentru Autorizarea

Operatorilor de Produse Supuse Accizelor Armonizate solicitând instanței ca

prin hotărârea ce o va pronunța în cauză să dispună suspendarea executării

Deciziei nr. 093 din 18 aprilie 2011 emisă de pârât până la soluționarea

contestației formulate împotriva acesteia.

În motivarea

acțiunii, reclamanta a arătat că a formulat contestație administrativă

împotriva deciziei anterior indicate, precum și cerere de reautorizare a

societății ca antrepozit fiscal, ca urmare a modificărilor intervenite în

normele de aplicare a Codului fiscal.

Totodată, reclamanta

a menționat că decizia aflată în discuție, prin care s-a dispus revocarea

autorizației de antrepozit fiscal nr. Ro0063231PP01 din 30 noiembrie 2005, este

nelegală, întrucât nu datorează nicio sumă de bani la bugetul de stat.

În drept, reclamanta

și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea nr.

554/2004, modificată, art. 206

29

pct. 8 din Normele de aplicare a

Codului fiscal.

Tribunalului Sălaj,

secția civilă, prin Sentința nr. 4175 din 4 iulie 2011, a admis excepția de

necompetență materială și a declinat cauza în favoarea Curții de Apel Cluj,

secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Pârâtul Ministerul

Finanțelor Publice, reprezentat prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a

județului Cluj, a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea cererii

de suspendare ca neîntemeiată.

La rândul său, pârâta

Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Sălaj a formulat întâmpinare

în care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, cu motivarea că

reclamanta este înregistrată la Agenția Națională de Administrare Fiscală ca

Mare Contribuabil. În subsidiar, pârâta a solicitat respingerea cererii de

suspendare ca nefondată.

La termenul de

judecată din data de 16 septembrie 2011, în raport de precizarea de acțiune

formulată de societatea reclamantă, Curtea de apel a dispus introducerea în

cauză în calitate de pârâtă a Agenției Naționale de Administrare Fiscală -

Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili.

De asemenea, pârâta

Agenția Națională de Administrare Fiscală a depus întâmpinare în cauză în care

a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, față de dispozițiile

Ordinului nr. 291 din 26 februarie 2010 emis de Ministerul Finanțelor Publice

privind instituirea și aprobarea componenței Comisiei pentru Autorizarea

Operatorilor de Produse Supuse Accizelor Armonizate și a Regulamentului de

organizare și funcționare a acesteia.

Curtea de Apel Cluj,

secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr.

540 din 7 octombrie 2011, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a

pârâtei Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Sălaj, precum și a

pârâtei Agenția Națională de Administrare Fiscală și a respins acțiunea față de

acestea, a admis excepția lipsei de interes în formularea cererii de suspendare

și a respins acțiunea ca lipsită de interes.

Pentru a pronunța o

asemenea soluție, prima instanță a reținut următoarele:

1) Pârâtele Direcția

Generală a Finanțelor Publice a județului Sălaj și Agenția Națională de

Administrare Fiscală nu au calitate procesuală pasivă în cauză întrucât, prin

Codul fiscal și Ordinul nr. 291 din 26 februarie 2010 emis de Ministerul

Finanțelor Publice, nu s-au stabilit în sarcina acestor instituții publice

atribuții referitoare la emiterea și revocarea autorizațiilor de antrepozit

fiscal.

În plus, decizia a

cărei suspendare se solicită a fost emisă de către Comisia pentru Autorizarea

Operatorilor de Produse Supuse Accizelor Armonizate din cadrul Ministerului

Finanțelor Publice astfel că, în raport de prevederile art. 14 din Legea nr.

554/2004, modificată, calitatea procesuală pasivă aparține autorității

emitente, respectiv Ministerului Finanțelor Publice prin Comisia

individualizată mai sus.

2) Excepția lipsei de

interes a reclamantei în formularea acțiunii este fondată, în condițiile în

care partea nu a primit răspuns la plângerea prealabilă, înregistrată la

autoritatea care a revocat autorizația de antrepozit fiscal, fapt care atrage

incidența prevederilor art. 206

28

alin. (8) din C. fisc. și ale art.

16 din Ordinul nr. 291 din 26 februarie 2010 emis de Ministerul Finanțelor

Publice, reglementări care statuează că în această perioadă actul administrativ

analizat este suspendat de drept până la soluționarea contestației de către Comisie.

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs reclamanta SC „T.AS.D.G.” SRL, care a solicitat

modificarea sa, în sensul admiterii cererii de suspendare a Deciziei nr. 093

din 18 aprilie 2011 emisă de Comisia pentru Autorizarea Operatorilor de Produse

Supuse Accizelor Armonizate.

În motivarea căii de

atac, încadrabilă în drept în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,

recurenta a susținut faptul că sentința contestată este lipsită de temei legal,

fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 14 din Legea

contenciosului administrativ.

Analizând sentința

atacată, în raport cu criticile formulate, cât și din oficiu, în baza art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat pentru

considerentele care vor fi expuse în continuare.

Obiectul cererii

deduse judecății îl reprezintă suspendarea efectelor Deciziei nr. 093 din 18

aprilie 2011 emisă de Comisia pentru Autorizarea Operatorilor de Produse Supuse

Accizelor Armonizate din cadrul Ministerului Finanțelor Publice prin care s-a

dispus revocarea autorizației de antrepozit fiscal nr. Ro0063231PP01 din 30

noiembrie 2005 deținută de recurenta-reclamantă și s-a respins cererea de

reautorizare a acesteia ca rămasă fără obiect.

Într-adevăr, conform

dispozițiilor art. 206

28

alin. 8 din C. fisc. și ale art. 16 din

Ordinul nr. 291 din 26 februarie 2010 emis de Ministerul Finanțelor Publice, în

situația în care operatorul de produse supuse accizelor armonizate sau persoana

împuternicită de către acesta, după caz, contestă decizia de suspendare,

revocare ori anulare a autorizației sau orice alte decizii emise de Comisie,

efectul deciziei se suspendă de drept până la soluționarea contestației de

către Comisie în cadrul procedurii prealabile prevăzute de legislația în

domeniu.

În speța de față,

plângerea prealabilă nu a fost soluționată de către autoritatea publică cu

competențe în materie, împrejurare în care operează suspendarea de drept a

efectelor actului administrativ dedus judecății, în raport de prevederile

normative anterior citate.

Fiind vorba despre o

normă specială, care se aplică cu prioritate, conform principiului specialia

generalibus derogant, dispozițiile art. 14 din Legea contenciosului

administrativ nu pot fi aplicabile în cauză, conform susținerilor recurentei.

Față de împrejurarea

că instanța de fond a interpretat în mod legal și corect prevederile normative

anterior indicate, nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.

9 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc.

civ, raportat la art. 20 și 28 din Legea nr. 554/2004, va respinge recursul ca

nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge recursul

declarat de SC „T.AS.D.G.” SRL, împotriva Sentinței nr. 540 din 7 octombrie

2011 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ și

fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 3 februarie 2012.