ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6187/2010

Asupra cauzei de față,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 10469 din 18 decembrie

2007 Judecătoria sectorului 2 București, secția civilă, a

respins ca nefondată cererea principală formulată de

reclamanții – pârâți T.I., T.E., T.V. și T.D. și a respins

ca nefondată cererea reconvențională formulată de

pârâții – reclamanți B.I.I. și B.A., compensând parțial

cheltuielile de judecată în limita sumei de 10,3 lei și obligând

reclamanții – pârâți să plătească pârâților –

reclamanți 350 lei cheltuieli de judecată.

Prin decizia civilă nr. 485 A

din 3 aprilie 2009, Tribunalul București, secția a IV-a civilă,

a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta – pârâtă T.V. și

a admis apelul declarat de pârâții – reclamanți B.I.I. și B.A.

și de reclamanta T.V.

A schimbat în parte sentința

civilă apelată, în sensul că a admis cererea

reconvențională și a dispus evacuarea reclamanților –

pârâți din imobilul situat în București, sectorul 3.

Au fost obligați

reclamanții – pârâți la plata sumei de 350 lei, reprezentând

cheltuieli de judecată diferență onorariu de avocat neacordat la

judecata în fond.

A fost respinsă cererea de

acordare a cheltuielilor de judecată formulată de reclamanții –

pârâți ca neîntemeiată.

Au fost menținute restul

dispozițiilor sentinței civile și a fost obligată apelanta

– reclamantă la plata către apelanții – pârâți a sumei de 1.350

lei, reprezentând cheltuieli de judecată în apel.

Prin decizia nr. 1552 din 26

noiembrie 2009, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă,

a anulat ca netimbrat recursul declarat de reclamanții – pârâți T.D.,

T.E. și T.I. împotriva deciziei și a respins ca tardiv recursul

declarat de recurenta T.V. împotriva aceleiași decizii.

Împotriva deciziei Curții de

Apel reclamanta T.V. a declarat din nou recurs, în care își exprimă

mai multe nemulțumiri legate de soluționarea procesului și

solicită admiterea recursului, modificarea deciziei atacate și, pe

fond, admiterea cererii de chemare în judecată și respingerea cererii

reconvenționale.

La termenul de judecată din

data de 18 noiembrie 2010, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția

inadmisibilității recursului, având în vedere următoarele

considerente:

Decizia pronunțată de

curtea de apel nu se încadrează în dispozițiile art. 299 C. proc.

civ., care reglementează expres ce hotărâri sunt supuse recursului

și anume: hotărârile date fără drept de apel, cele date în

apel precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile

altor organe cu activitate jurisdicțională.

În speță, decizia

atacată este o hotărâre pronunțată în soluționarea

unui recurs, care este irevocabilă potrivit art. 377 alin. (2) pct. 4 C.

proc. civ., astfel încât nu este susceptibilă de reformare pe calea

recursului, pentru neîndeplinirea condiției prevăzută de art. 299

C. proc. civ.

Mai mult, recunoașterea unei

căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea

procesual civilă constituie o încălcare a legalității

acesteia, precum și a principiului constituțional al egalității

în fața legii, iar, din acest motiv, aceasta apare ca o soluție

inadmisibilă.

Normele procedurale privind

sesizarea organelor judecătorești și soluționarea cererilor

în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică,

corespunzător principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din

Constituția României.

Prin urmare, hotărârea

supusă recursului, fiind irevocabilă, nu este susceptibilă de

reformare pe calea recursului și, față de considerentele mai sus

expuse, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul

ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul

declarat de reclamanta T.V. împotriva deciziei nr. 1552 din 26 noiembrie 2009 a

Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 18 noiembrie 2010.