ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2479/2010

Asupra recursurilor

de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 31 martie 2009

la Judecătoria Pitești și precizată prin cererea depusă la 5 octombrie 2009,

reclamantul Cabinet medical veterinar Dr. D.I. a solicitat obligarea pârâților

Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Autoritatea Națională

Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și Direcția Sanitară

Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a Județului Argeș să respecte

clauzele Contractului de concesiune nr. 1.671 din 1 septembrie 1999 și a

anexelor acestuia, în sensul de a i se permite să elibereze certificate

sanitar-veterinare privind transportul animalelor și la SC „A.” SA Costești.

În motivarea

acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat pentru o perioadă de 15 ani

Contractul de concesiune nr. 1671 din 1 august 1999, având ca obiect și

certificarea sanitară-veterinară, dar cu începere de la data de 15 ianuarie

2009, i s-a interzis desfășurarea acestei activități la SC „A.” SA Costești, cu

motivarea că acțiunile sanitar-veterinare sunt efectuate de personalul

sanitar-veterinar propriu, conform dispozițiilor art. 2 alin. (2) din Ordinul

nr. 486 din 27 decembrie 2001, emis în baza Legii nr. 60/1974.

Urmare abrogării

acestei legi prin Legea nr. 215/2004, reclamantul a arătat că nici Ordinul nr.

486 din 27 decembrie 2001 nu mai produce efecte juridice, astfel că medicul

salariat al SC „A.” SA Costești este incompatibil să desfășoare activități

medical-veterinare, nefiind împuternicit printr-un contract încheiat cu

direcția veterinară județeană.

Prin Sentința civilă

nr. 5.141 din 10 iulie 2009 Judecătoria Pitești a declinat competența de

soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești, reținând incidența

dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 554/2004 față de obiectul pricinii, care se

referă la un contract de natură administrativă.

Curtea de Apel

Pitești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal a pronunțat

Sentința nr. 192/F/CONT din 4 noiembrie 2009, prin care a admis în parte

acțiunea, a obligat pârâtele Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și

pentru Siguranța Alimentelor și Direcția Sanitară Veterinară și pentru

Siguranța Alimentelor a Județului Argeș să respecte Contractul de concesiune

nr. 1671/1999 și actele adiționale, în sensul de a permite reclamantului să elibereze

certificate veterinare privind transportul animalelor și de la SC „A.” SA

Costești și a respins cererea formulată împotriva Ministerul Agriculturii,

Pădurilor și Dezvoltării Rurale pentru lipsa calității procesuale pasive.

Instanța de fond a

constatat că pârâtul Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale

nu are calitate procesuală pasivă în cauză, având în vedere că drepturile și

obligațiile sale de concedent au fost transmise Agenției Domeniilor Statului și

ulterior, Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța

Alimentelor.

Pe fondul cauzei, s-a

reținut că, potrivit Contractului de concesiune nr. 1671/1999, reclamantul

poate exercita acțiuni sanitar veterinare cuprinse în Programul național de

combatere a bolilor de animale în Circumscripția Sanitar Veterinară Costești,

în raza căreia își desfășoară activitatea și SC „A.” SA Costești, care are o

fermă de porci.

Conform Programului

de supraveghere, prevenire, control și eradicarea bolilor la animale pentru

anul 2009, aprobat prin H.G. nr. 331/2009 și Normei metodologice de aplicare a

acestui program, aprobată prin Ordinul Președintelui Autorității Naționale

Sanitare Veterinare nr. 24/2009, în exploatațiile agricole acțiunile sanitar

veterinare prevăzute în Program pentru anul 2009 se execută de medicii

veterinari de liberă practică împuterniciți de către Direcția Sanitară

Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.

Din acest motiv, s-a

reținut că Programul pentru anul 2009 se aplică și particularilor și

colectivităților, dar activitățile sanitar veterinare pot fi realizate numai de

către medicii împuterniciți de autoritățile sanitare veterinare, cum este cazul

reclamantului, împuternicit în baza contractului de concesiune.

Împotriva acestei

sentințe, au declarat recurs pârâtele Autoritatea Națională Sanitară Veterinară

și pentru Siguranța Alimentelor și Direcția Sanitară Veterinară și pentru

Siguranța Alimentelor a Județului Argeș, solicitând casarea hotărârii ca

nelegală și netemeinică și pe fond, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Recurentele au

susținut că instanța de fond a interpretat greșit clauzele Contractului de

concesiune nr. 1671 din 1 septembrie 1999, prin care intimatul-reclamant a

concesionat activitățile sanitare veterinare de interes public național din cadrul

Circumscripției Sanitare Veterinare (CSV ) Costești, prevăzute în Programul

acțiunilor strategice, nu și pe cele din exploatațiile de animale autorizate

sanitar-veterinar pe raza zonei de activitate.

Recurentele au

precizat că, în conformitate cu dispozițiile legale, medicul veterinar

concesionar este responsabil prin contractul de concesiune pentru efectuarea

acțiunilor sanitar veterinare obligatorii la exploatațiile non profesionale

care sunt prevăzute în Programul strategic, dar nu efectuează supravegherea

clinică a animalelor din exploatații și nici nu poate certifica dacă animalele

din exploatația autorizată sanitar veterinar sunt sănătoase, întrucât aceste

acțiuni sunt efectuate de medicul veterinar angajat în temeiul unui contract

încheiat cu exploatația respectivă.

Recurenta Autoritatea

Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a criticat și

concluzia instanței de fond privind calitatea sa procesuală pasivă, arătând că

aceasta este rezultatul interpretării greșite a dispozițiilor legale, potrivit

cărora, contractele de concesiune se derulează prin direcțiile sanitare

veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, în cauză Direcția Sanitară

Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Argeș.

Analizând actele și

lucrările dosarului, în raport și de excepția de ordine publică, invocată din

oficiu de instanță, conform dispozițiilor art. 306 alin. (2) C. proc. civ.,

Înalta Curte va admite recursurile declarate în cauză pentru următoarele

considerente:

La data de 1

septembrie 1999 a fost încheiat Contractul de concesiune nr. 1671/1999 între

Ministerul Agriculturii și Alimentației, în calitate de concedent și

intimatul-reclamant, în calitate de concesionar.

Prin acte adiționale

succesive, calitatea de concedent a fost transmisă Agenției Domeniilor Statului

și ulterior Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța

Alimentelor, prin Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

a Județului Argeș.

În conformitate cu

prevederile art. II din Legea nr. 127/2005 de aprobare a Ordonanței de Urgență

a Guvernului nr. 88/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței

Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar veterinare și

pentru siguranța alimentelor, în contractele de concesiune deja încheiate la

data în vigoare a legii susmenționate, Autoritatea Națională Sanitară

Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, prin intermediul direcțiilor

sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, s-a subrogat în

drepturile și obligațiile Agenției Domeniilor Statului, în ceea ce privește

activitățile sanitar-veterinare în interes național, prin încheierea de acte

adiționale.

În Actul adițional

nr. 4 din 29 decembrie 2006 la Contractul de concesiune nr. 1671/1999 s-a

prevăzut la art. IV prelungirea termenului până la 31 iulie 2007, urmând ca

după această dată, Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

Argeș să atribuie contractul de servicii de identificare și înregistrare a

animalelor și a mișcării acestora, în conformitate cu prevederile Ordonanței de

Urgență a Guvernului nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare,

precum și a actelor normative emise în aplicarea lor.

În executarea Actului

adițional nr. 4 din 29 decembrie 2006, s-a încheiat contractul de servicii nr.

14428/2006 între Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

Argeș, în calitate de achizitor și Cabinet medical veterinar Dr. D.I., în

calitate de prestator.

În consecință, parte

în contractul administrativ dedus judecății este Direcția Sanitară Veterinară

și pentru Siguranța Alimentelor a județului Argeș, unitate din structura

Autorității Naționale Sanitar Veterinară și Pentru Siguranța Alimentelor cu

personalitate juridică, conform anexei nr. 2 la O.G. nr. 42/2004 și anexei nr.

2 la H.G. nr. 130/2006.

Cum autoritatea

publică titulară a drepturilor și obligațiilor din Contractul de concesiune nr.

1671/1999 funcționează la nivel județean, se constată că hotărârea atacată a

fost pronunțată cu încălcarea normelor de competență materială prevăzute de

art. 3 pct. 1 C. proc. civ. și art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 pentru

litigiile de contencios administrativ.

Pentru considerentele

expuse, Înalta Curte va admite recursurile în baza art. 312 alin. (5) C. proc.

civ. și art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, va casa hotărârea instanței de

fond în baza art. 304 pct. 3 C. proc. civ. și va dispune trimiterea cauzei spre

competentă soluționare la Tribunalul Argeș, secția de contencios administrativ

și fiscal.

Urmare admiterii

recursurilor pentru excepția de procedură privind necompetența materială, nu se

mai impune a fi examinate criticile formulate de recurente pe fondul pricinii

și acestea vor fi avute în vedere, sub forma unor apărări pe fond cu ocazia

rejudecării litigiului de către instanța competentă material.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de Direcția Sanitară

Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Argeș și Autoritatea Națională

Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor împotriva Sentinței civile

nr. 192/F/CONT din 4 noiembrie 2009 a Curții de Apel Pitești, secția

comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința

atacată și trimite cauza spre competentă soluționare la Tribunalul Argeș,

secția de contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 12 mai 2010.