ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 593/2011

Asupra contestației în anulare de față: Din examinarea lucrărilor dosarului, constată că prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la 8 octombrie 2010 SC C.I. SA PRIN LICHIDATOR T. ȘI ASOCIAȚII S.P.R.L. București a formulat contestație în anulare împotriva deciziei nr. 1442 din 28 aprilie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială. Contestatoarea a susținut că în cauza a avut loc o greșeala (eroare) materiala, susținând ca prin Decizia 1442 din 28 aprilie 2010 instanța greșit a respins recursul motivat de faptul că: „Din verificarea întregii documentații aflate la dosarul cauzei, apare fără putere de tăgada ca sentința nr. 447 din 10 februarie 2009 a Tribunalului Comercial Mureș a fost comunicata reclamantei SC C.I.

SA la data de 30 martie 2009 potrivit procesului verbal de primire, situație necontestata de recurenta (fila 73 dosar fond). Cererea de apel împreuna cu motivele de apel, trimise prin posta, au fost înregistrate la Tribunalul Comercial Mureș la data de 23 aprilie 2009. De remarcat ca cererea de apel a reclamantei este nedatata iar plicul poștal nu are menționata data depunerii corespondentei. Potrivit dispozițiilor imperative cuprinse in art. 284 alin. (1) C. proc. civ., termenul de apel este de 15 zile de la data comunicării hotărârii, iar apelul declarat cu depășirea termenului legal este supus regimului sancționator al respingerii ca tardiv formulat” Contestatoarea a apreciat că instanța de recurs încălcând prevederile art. 129 pct. 5 C. proc.

civ., in soluționarea temeinica si legala a cauzei nu a cercetat toate documentele aflate la dosarul cauzei, in mod concret nu a cercetat „actele de procedură”, mai precis documentele transmise prin fax in data de 17 aprilie 2010 adică: Nota de inventar, xerocopiile recipiselor de confirmare de primire si factura/chitanța emisa de oficiul poștal. Contestatoarea a susținut că apelul nu este tardiv, iar instanțele de apel si de recurs au omis sa cerceteze conținutul plicului, adică înscrisurile mai sus menționate. Prin urmare, față de cele arătate mai sus, omisiunea sau greșeala săvârșita prin necercetarea de către instanțe a actelor de procedura înfăptuite legal in cauza, în opinia contestatoarei nu trebuie să îi afecteze dreptul la o justa si echitabila judecata.

Analizând decizia atacată prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte va respinge contestația în anulare întrucât motivele invocate de contestatoare nu se încadrează în cele prevăzute 318 alin. (1) teza 1 și 2 pentru care poate fi admisă o atare cale de atac. În fapt, prin criticile formulate și expuse în cele ce preced, se reiterează motivele de recurs. Motivul prevăzut de art. 318 teza 2 C. proc. civ., are în vedere situația în care instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de casare sau de modificare. Analizând însă decizia a atacată, rezultă că recursul a fost cercetat din perspectiva tuturor criticilor formulate.

Prevederile legale ale art. 318 C. proc. civ. au un câmp limitat de aplicație, astfel că ele trebuie să fie interpretate, în toate cazurile, în mod restrictiv, pentru a nu deschide, în ultimă instanță, calea unui veritabil recurs la recurs. Fiind o cale de retractare și nu de cenzură judiciară, contestația în anulare nu poate fi exercitată pentru alte motive decât cele prevăzute de lege, fiind inadmisibilă repunerea în discuție a unor probleme de fond ce au fost soluționate de instanță și care s-a pronunțat asupra motivelor de casare invocate de parte. Potrivit art. 318 C. proc. civ., invocat de contestatoare: hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de casare.

Primul motiv prevăzut de art. 318 C. proc. civ. pentru formularea contestației în anulare are în vedere erori materiale evidente în legătură cu aspectele formale ale judecății recursului. Textul legal vizează greșeli de fapt, involuntare, iar nu greșeli de judecată, respectiv de interpretare a unor dispoziții legale, de apreciere a probelor sau de rezolvare a unui incident procedural. Greșelile materiale in înțelesul art. 318 C. proc. civ. vizează greșelile săvârșite in legătura cu dezlegarea data recursului, ele trebuie sa fie evidente si săvârșite de instanța ca urmare a omiterii sau confundării unor elemente sau date materiale importante din dosarul cauzei. Contestația in anulare speciala nu poate fi exercitata pentru remedierea unor greșeli de judecata, de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispoziții legale de drept substanțial sau procedural.

Contestația în anulare reprezintă o cale de atac extraordinara de retractare pentru remedierea unor greșeli materiale si nu pentru reformarea unor greșeli fond. Așa cum se poate observa din motivarea contestației, aceasta are in vedere reformarea unor presupuse greșeli de fond ale instanței recurs, aspecte ce nu reprezintă erori materiale in înțelesul art. 318 C. proc. civ. Rezultă, așadar, că dezlegarea dată recursului prin decizia atacată nu este nici rezultatul unei greșeli materiale ori al unei omisiuni, iar prezenta contestație in anulare specială este nefondată și din perspectiva art. 318 alin. (1) teza 1 C. proc. civ. Pentru aceste considerente și nefiind îndeplinite cerințele art. 318 C. pr.

civ., conform art. 320 C. proc. civ. se va respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea SC C.I. SA PRIN LICHIDATOR T. ȘI ASOCIAȚII SPRL București împotriva deciziei nr. 1442 din 28 aprilie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială, pronunțată în dosarul nr. 4153/302/2007. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea SC C.I. SA PRIN LICHIDATOR T. ȘI ASOCIAȚII SPRL București împotriva deciziei nr. 1442 din 28 aprilie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție,secția comercială, pronunțată în dosarul nr. 4153/302/2007. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 februarie 2011.