ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1923/2011

Asupra recursului penal de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 118 din 12 noiembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Suceava în dosarul nr. 831/39/2010 s-a dispus respingerea ca nefondată a plângerii formulată de petiționara G.I. împotriva rezoluției nr. 380/P/2010 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava. A obligat petiționara la plata cheltuielilor judiciare către stat. Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut în fapt următoarele: Prin plângerea înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava, petiționara G.I. a solicitat tragerea la răspundere penală a intimatului M.G. - comisar șef în cadrul Poliției Municipiului Suceava - pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu prevăzută de art. 246 C. pen., neglijență în serviciu prevăzută de art. 249 alin. (1) C. pen.

și favorizarea infractorului prevăzută de art. 264 C. pen., constând în aceea că în referatul de terminare a urmăririi penale din data de 23 iulie 2009, dat în dosarul nr. 520/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava, au fost făcute afirmații neconforme cu realitatea și nu au propus trimiterea în judecată a tuturor făptuitorilor împotriva cărora s-a formulat plângere. Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava, prin referatul nr. 1233/VIII/1/2009 - având în vedere calitatea făptuitorului - și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava. Efectuându-se acte premergătoare în cauză s-a stabilit că intimatul făptuitor a efectuat acte de cercetare penală în dosarul la care a făcut referire petiționara astfel că, la finalizarea urmăririi penale prin referatul din 23 iulie 2009, acesta a propus punerea în mișcare și trimiterea în judecată a învinuiților M.I.

și V.A.C., pentru săvârșirea infracțiunilor de amenințare prevăzută de art. 193 C. pen., precum și neînceperea urmăririi penale față de numita M.D.B. pentru infracțiunile prevăzute de art. 193 C. pen., art. 254 C. pen. și art. 290 C. pen. Examinând motivele invocate de petiționară, s-a reținut că acestea presupun, în realitate, o nouă analiză a probelor administrate în dosarul nr. 52/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava astfel că situația evocată excede cadrului procesual reglementat de art. 278 1 C. proc. pen. În atare condiții, instanța de fond a apreciat că rezoluția procurorului este legală și temeinică, neputându-se reține motive care să conducă la desființarea acestuia.

Împotriva sentinței, pronunțată de prima instanță, a declarat recurs petiționara G.I., solicitând casarea acesteia și în rejudecare trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale. În motivele de recurs se fac referiri la modul de instrumentare al dosarului nr. 520/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava, apreciind că în mod neîntemeiat s-a reținut că petiționara ar fi provocat conflictul și că principala persoană vinovată în cauză este M.D.B.. Se critică, de asemenea, faptul că intimatul M.G. a nesocotit dispozițiile art. 68 C. pen., art. 69 C. pen., art. 76 C. pen., art. 87 C. pen., fiindu-i încălcat și dreptul la apărare. Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând recursul prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu, conform art. 385 9 alin. (3) C. proc.

pen., constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente: Din actele cauzei rezultă că intimatul M.G. - comisar șef în cadrul Poliției Municipiului Suceava - a efectuat cercetări în dosarul penal nr. 52/P/2009 al acestei unități de parchet, ce a avut ca obiect plângerea formulată de aceeași petiționară împotriva numiților M.I., M.D.B. și V.A.C., pentru săvârșirea infracțiunilor de amenințare prevăzută de art. 259 C. pen. și fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 C. pen. Urmare actelor de cercetare efectuate în cauza de mai sus, intimatul a propus, prin referatul de terminare a urmăririi penale din 23 iulie 2009, punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a numiților M.I.

și V.A.C. pentru săvârșirea infracțiunilor de amenințare prevăzută de art. 193 C. pen., respectiv neînceperea urmăririi penale față de numita M.D.B. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 193, art. 259 și art. 290 C. pen. Criticile invocate de recurenta petiționară nu pot fi circumscrise procedurii speciale reglementate de art. 278 1 C. proc. pen., fiind critici ce privesc fondul cauzei instrumentată de intimatul M.G. Petiționara are posibilitatea, pe de o parte, ca în cursul judecății să invoce aspectele de nelegalitate și de netemeinicie a urmăririi penale, instanța urmând a stabili, dacă există încălcări și dacă acestea constituie nulități absolute care să atragă incidența prevederilor art. 333 alin. (2) C. proc.

pen. - restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale - iar, pe de altă parte, petiționara avea posibilitatea să critice dispoziția de neîncepere a urmăririi penale adoptată în raport cu numita M.D.B. Legea nu permite, în această procedură, a fi analizate probe administrate într-o altă cauză, acesta fiind atributul exclusiv al instanței de judecată investită cu judecarea cauzei. Ca atare, cum în speță, nu pot fi reținute indicii care să contureze săvârșirea de către intimatul M.G. a vreunei fapte penale, sentința instanței de fond este legală și temeinică. Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte în temeiul dispozițiilor art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc.

pen. va respinge ca nefondat recursul declarat de petiționara G.I., împotriva sentinței penale nr. 118 din 12 noiembrie 2010 a Curții de Apel Suceava. În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționara G.I. împotriva sentinței penale nr. 118 din 12 noiembrie 2010 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori. Obligă recurenta petiționară la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 11 mai 2011.