ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 68/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la

23 iunie 2004, reclamantul C.I. a chemat în judecată Ministerul Administrației

și Internelor - Direcția Generală de Evidență Informatizată a Persoanei

București și Inspectoratul General al Poliției județului Iași, solicitând

obligarea acestora să-i comunice datele de identificare ale ofițerului de poliție

care i-a perforat toate filele pașaportului seria 03063008, inclusiv pe cea

purtând viza de intrare în Statele Unite ale Americii, cu valabilitate până în

mai 2008.

În motivarea cererii sale,

reclamantul a arătat că datorită neglijenței angajatului Serviciului Pașapoarte

al Inspectoratului General de Poliție Județean Iași, a fost nevoit să facă alte

demersuri pentru obținerea unei noi vize de intrare în Statele Unite ale

Americii.

Deși a solicitat datele de

identificare ale acestui angajat, pentru a putea promova o acțiune în

recuperarea daunelor, pârâții au refuzat nejustificat.

Prin sentința civilă nr. 155

din 27 septembrie 2004, Curtea de Apel Iași a respins acțiunea, reținând că în

cauză, reclamantul nu a făcut dovada unui drept vătămat și mai mult, că datele

solicitate intră sub incidența dispozițiilor Legii nr. 677/2001, neputând fi

făcute publice, decât cu acordul persoanei vizate.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs, reclamantul C.I., întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7, 9

și 10 C. proc. civ.

Recurentul a susținut că în

mod greșit s-au invocat dispozițiile Legii nr. 677/2001, fără a se observa că

în conformitate cu art. 5 alin. (2) lit. e), orice prelucrare de date cu

caracter personal poate fi efectuată, fără consimțământul persoanei vizate.

Refuzul comunicării acestor

date, motivat de inexistența vinovăției angajatului Serviciului Pașapoarte,

este în opinia recurentului, nefondat, acest aspect nefiind relevant în speță,

în raport cu obiectul său.

Recursul este întemeiat și

urmează a fi admis pentru următoarele considerente:

În condițiile art. 1 alin.

(2) din Legea nr. 29/1990, reclamantul C.I. a sesizat instanța de contencios

administrativ, solicitând să se constate refuzul autorităților pârâte, de a-i

comunica datele de identificare ale angajatului Serviciului Pașapoarte din

cadrul Inspectoratul General al Poliției județului Iași, dovedind vătămarea

produsă de acest refuz, atât interesului, cât și dreptului său de a avea acces

la justiție, în sensul chemării în judecată, a acelor persoane vinovate de

producerea daunelor .

Astfel fiind, motivarea

refuzului, prin caracterul secret al datelor solicitate, conform dispozițiilor

Legii nr. 677/2001, pentru protecția persoanelor, cu privire la prelucrarea

datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, este

nefondată, dispozițiile art. 5 alin. (2) din actul normativ menționat,

permițând această prelucrare, fără consimțământul persoanei vizate, dacă sunt

necesare în vederea realizării unui interes legitim al terțului, cu condiția ca

acest interes să nu prejudicieze drepturile și libertățile fundamentale ale

persoanei vizate.

Nefondată este și motivarea

Curții de Apel Iași, referitoare la inexistența dovezilor legate de vinovăția

angajatului Serviciului Pașapoarte, precum și la lipsa de diligență a

reclamantului, de a încunoștiința despre existența vizei de intrare în Statele

Unite ale Americii, aceste aspecte fiind nerelevante pentru soluționarea cauzei

ce face obiectul acestui dosar, ele urmând eventual să fie analizate în cadrul

unei acțiuni în răspundere delictuală.

Față de aceste considerente,

se apreciază că soluția pronunțată de Curtea de Apel Iași, este nelegală și

netemeinică și în conformitate cu dispozițiile art. 313 C. proc. civ.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de C.I.,

împotriva sentinței civile nr. 155 din 27 septembrie 2004, a Curții de Apel

Iași, secția comercială și de contencios administrativ.

Casează sentința atacată și

în fond, admite acțiunea reclamantului.

Constată refuzul

nejustificat al pârâților.

Obligă pârâții să comunice

reclamantului, datele solicitate prin petiția nr. P100 din 18 februarie 2004.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 11 ianuarie 2005.